După volum, aerul (atmosfera Pământului) conține[1][2]:

Cantitatea de vapori de apă din aer variază considerabil depinzând de vreme, climă și altitudine.

Masa molară a aerului este de 28,9586±0,0002 g/mol.[3]

Aerul la temperaturi destul ridicate față de temperatura sa de fierbere (−194,25 °C, v. mai jos) se comportă practic ca un gaz ideal, ca urmare densitatea sa, ρ, se poate calcula din ecuația termodinamică de stare a gazului ideal:[4]

p V = n R a T {\displaystyle pV={\frac {nR_{a}}{T}}} {\displaystyle pV={\frac {nR_{a}}{T}}}

care pentru n = 1 mol poate fi adusă la forma:

ρ = 1 V = p R a T {\displaystyle \rho ={\frac {1}{V}}={\frac {p}{R_{a}T}}} {\displaystyle \rho ={\frac {1}{V}}={\frac {p}{R_{a}T}}}

unde

p este presiunea, în Pa,
R a = R M = 8314 , 47 28 , 9586 = 287 , 116 {\displaystyle R_{a}={\frac {R}{M}}={\frac {8314,47}{28,9586}}=287,116} {\displaystyle R_{a}={\frac {R}{M}}={\frac {8314,47}{28,9586}}=287,116} J/kg·K este constanta Regnault pentru aer.[5]

La presiune normală (p = 101325 Pa) relația de calcul a densității aerului devine:

ρ = 101325 287 , 116 T = 352 , 906 T . {\displaystyle \rho ={\frac {101325}{287,116\,T}}={\frac {352,906}{T}}.} {\displaystyle \rho ={\frac {101325}{287,116\,T}}={\frac {352,906}{T}}.}

Tabelul următor conține câteva valori calculate cu această relație.

Temp. [°C] -100-500501002005001000
Temp. [K] 1732232733233734737731273
ρ [kg/m3] 2,03821,58151,29201,09210,94570,74590,45650,2772

Capacitatea termică masică la presiune constantă, cp, în intervalul de temperatură 0–100 °C la presiune normală (1 atm = 101325 Pa) este prezentată în funcție de temperatură în tabelul următor.[6]

Temp. [°C] 0102030405060708090100
Temp. [K] 273283293303313323333343353363373
cp [J/mol K] 29,1329,1329,1429,1529,1729,1829,2029,2229,2429,2729,29
cp [kJ/kg K] 1,0061,0061,0061,0071,0071,0081,0081,0091,0101,0111,011

Coeficientul de dilatare volumică în funcție de temperatura T [K] se poate determina cu relația:[7]

β = 1 T . {\displaystyle \beta ={\frac {1}{T}}.} {\displaystyle \beta ={\frac {1}{T}}.}

Aerul comprimat este aerul din atmosferă menținut sub o presiune mai mare decât cea atmosferică.

Aerul lichid se obține prin răcirea aerului sub temperatura de –140,6 °C (132,6 K) și menținere la o presiune de peste 3,79 MPa (37,9 bar).[3]

Temperatura de fierbere a aerului lichid este de −194,25 °C (78,903 K).[3]

Densitatea aerului lichid (la −194,25 °C) este de 30,215 mol/dm3,[8] ≈875 kg/m3.

  1. ↑ en Cox, Arthur N., ed. (), Allen's Astrophysical Quantities (ed. Fourth), AIP Press, pp. 258–259, ISBN 0-387-98746-0 
  2. ↑ en Haynes, H. M., ed. (), CRC Handbook of Chemistry and Physics (ed. 97th), CRC Press, p. 14Format:Hyphen3, ISBN 978-1-4987-5428-6 , which cites Allen's Astrophysical Quantities but includes only ten of its largest constituents.
  3. 1 2 3 Lemmon ș.a. p. 334
  4. ↑ Bazil Popa (coord.), Manualul inginerului termotehnician, vol. 1, București: Editura Tehnică, 1986, p. 142
  5. ↑ en Mohr, Peter J.; Taylor, Barry N.; Newell, David B. (). „CODATA Recommended Values of the Fundamental Physical Constants: 2006” (PDF). Rev. Mod. Phys. 80: pp. 633–730. doi:10.1103/RevModPhys.80.633.  Legătură directă spre valoare.
  6. ↑ Lemmon ș.a. p. 367
  7. ↑ Dickson, 2007, p. 378
  8. ↑ Lemmon ș.a. p. 366