Algeria - Wikipedia

Algeria - Wikipedia
Sari la conținut
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Acest articol sau această secțiune are
bibliografia
incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea
susținerii bibliografice
a afirmațiilor pe care le conține.
Algeria
Algeria
الجمهورية الجزائرية الديمقراطية الشعبية
Tagduda tamegdayt taɣerfant tazzayrit
Republica Algeriană Democratică și Populară
Drapelul Algeriei
Stema Algeriei
[*]
Deviză
(traducere
: Prin popor și pentru oameni
Imn
Kassaman
(Qassamman Bin Nazilat Il-Mahiqat)
(Arabă: Jurăm pe lumina care distruge)
Geografie
Suprafață
totală
2 381 741
km²
locul
10
Apă
neglijabil
Cel mai înalt punct
Mount Tahat
[*]
[[
Mount Tahat
(tallest mountain in Algeria)|
]]
(2.918 m)
Cel mai jos punct
Chott Melrhir
[*]
[[
Chott Melrhir
(salt lake)|
]]
(−40 m)
Cel mai mare oraș
Alger
populație: 1,519,570
1998
Vecini
Maroc
Libia
Niger
Mali
Tunisia
Mauritania
Sahara Occidentală
Italia
Spania
Fus orar
UTC
+1
Populație
Densitate
15,9
loc/km²
Estimare
2023
46.164.219
Limbi oficiale
limba arabă
; limbi naționale:
franceză
Etnonim
algerieni
(pl.)
algerian
(masc.)
algeriană
(fem.)
Guvernare
Sistem politic
Republică semi-prezidențială unitară
Președinte
Abdelmadjid Tebboune
Prim ministru
Sifi Ghrieb
Legislativ
Parliament of Algeria
⁠(
Capitala
Alger
مدينة الجزائر
(El Djazaïr, Al-Jazàir)
Istorie
Independență
Economie
PIB
PPC
2019
Total
$684.649 miliarde
locul
35
Pe cap de locuitor
$15.765
locul
82
PIB
(nominal)
2019
Total
$183.687 miliarde
locul
53
Pe cap de locuitor
locul
109
$4.229
Gini
(2011)
27.6
IDU
(2019)
0.748
locul
91
Monedă
Dinar algerian
(DZD)
Coduri și identificatori
Cod
CIO
ALG
Cod mobil
603
Prefix telefonic
+213
ISO 3166-2
DZ
Domeniu Internet
.dz
Prezență online
site web oficial
hasthtag
Modifică
date
text
Republica Algeriană Democratică și Populară
(în arabă: الجمهورية الجزائرية الديمقراطيةالشعبية, în franceză:
République Algérienne Démocratique et Populaire,
în berberă: ⴷⵣⴰⵢⴻⵔ
Tagduda tamegdayt taɣerfant tazzayrit
) este o țară din nordul
Africii
ce are ca vecini
Marea Mediterană
la nord,
Tunisia
la nord-est,
Libia
la est,
Niger
la sud-est,
Mali
și
Mauritania
la sud-vest și
Maroc
la vest precum și câțiva kilometri din teritoriile anexate din
Sahara Occidentală
. Denumirea
Algeria
Arabă
al-jazā’ir
الجزائر) este derivat de la capitala țării,
Alger
, care însăși provine de la cuvântul arab care desemnează
insulele
referindu-se la cele patru insule din apropierea coastei capitale existente până la unirea cu continentul în
1525
Etimologie
modificare
modificare sursă
Numele
Algeria
este derivat de la numele orașului
Alger
(în
tamazight
dzair
).
Istoria
modificare
modificare sursă
Articol principal:
Istoria Algeriei
Populația nativă
berberă
din Algeria a trăit sub ocupație străină mulți din ultimii trei mii de ani.
Fenicienii
(1000 î.Hr.) și
Imperiul Roman
200 î.Hr.
) au fost cei mai importanți dintre aceștia până la sosirea
arabilor
în
secolul al VIII-lea
. Un fapt mai puțin cunoscut este că dinastia berberă fatimidă originară din Algeria a cucerit
Egiptul
dar a abandonat curând după
Africa de Nord
necesită
citare
Algeria a fost integrată
Imperiului Otoman
de
Khair ad-Din
și fratele său Aruj care a făcut din coastele țării o bază pentru
corsari
; aceștia au intrat în
Alger
în
anii 1600
, după ce centrul lor de activitate s-a mutat la
Tripoli
, în
Libia
. În timpul Primului și al celui de-al Doilea Război Barbar cu
Statele Unite ale Americii
acești pirați au atacat
vasele
din
Marea Mediterană
. Sub pretextul unei ofense aduse
consulului
lor,
francezii
au invadat țara în
1830
; oricum, rezistența intensă din partea unor mari personalități precum emirul
Abd el-Kader
a reușit să împiedice cucerirea rapidă, tehnic finalizată doar în
anii 1900
când ultimul
tuareg
a fost cucerit.
Între timp, francezii au făcut
Algeria parte integrantă din Franța
, statut care s-a sfâșit doar la căderea
celei de-a patra republici
. Sute de mii de cuceritori din
Franța
Italia
Spania
și
Malta
s-au mutat peste
Mediterană
pentru a pune bazele fermelor algeriene de pe coastă și au ocupat cele mai bogate părți ale orașelor algeriene, beneficiind de confiscarea ținuturilor comunale realizată de guvernarea franceză. Persoanele cu descendenți europeni (așa numiții
pieds-noirs
) cât și evreii algerieni nativi au fost cetățeni francezi de la sfârșitul
secolului al XIX-lea
; în contrast cu aceasta, marea majoritate a musulmanilor algerieni au rămas în afara legilor franceze și nu au posedat nici cetățenia și nici dreptul de a vota; deși au putut cere cetățenia totală începând cu 1865, doar puțini au optat pentru aceasta.
În
1954
Frontul de Eliberare Națională
(FLN) a pornit Războiul Algerian de Independență, un
război de gherilă
; după aproape un deceniu de lupte urbane și rurale, au reușit să-i învingă pe francezi în
1962
. Majoritatea din cei 1.025.000 de
pieds-noirs
, precum și 91.000
harkis
(musulmani algerieni pro-Franța care serveau în armata franceză), împreună formând aproape 10% din populație în
1962
, au părăsit Algeria pentru a se stabili în
Franța
, în doar câteva luni, la mijlocul
acelui an
Primul
președinte
algerian, conducătorul FLN Ahmed Ben Bella, a fost înlocuit de fostul său aliat, ministrul apărării Houari Boumédiènne în
1965
. Țara s-a bucurat apoi de 25 de ani de o oarecare stabilitate sub socialismul unipartid al lui Boumédiènne și a succesorilor acestuia.
În
1990
, Algeria a avut parte de un violent
război civil
după ce
armata
a încercat să nu permită unui partid politic islamist, Frontul Salvării Islamice să preia puterea ca urmare a primelor
alegeri multipartide
din țară. Mai mult de o sută de mii de persoane au fost ucise, majoritatea în masacre ale civililor provocate de grupuri de
gherilă
sau de Grupul Islamic Înarmat.
Vezi și:
Zuav
Scufundarea flotei franceze de la Mers-el-Kebir
Operațiunea Torța
Imperiul colonial francez
Politica
modificare
modificare sursă
Articol principal:
Politica Algeriei
Șeful statului este președintele republicii care este ales pentru un termen de cinci ani cu posibilitatea de prelungire pentru încă un mandat. Algeria are
vot universal
. Președintele este șeful Consiliului de Miniștri și al Înaltului Consiliu de Securitate. El numește primul ministru care este, de asemenea, șef al guvernului. Primul ministru numește miniștri din consiliu.
Parlamentul algerian este
bicameral
, format din camera inferioară, Adunarea Națională a Poporului (APN), cu 280 de membri și camera superioară, Consiliul Națiunii cu 144 de membri. APN-ul se alege odată la cinci ani.
Diviziuni administrative
modificare
modificare sursă
Algeria este divizată în
48 de provincii
wilaya
), 553 de
districte
daïra
) și 1541 de
comune sau municipalități
baladiyah
).
Provinciile Algeriei
Adrar
Ain Defla
Ain Temouchent
Alger
Annaba
Batna
Bechar
Bejaia
Biskra
10
Blida
11
Bordj Bou Arreridj
12
Bouira
13
Boumerdes
14
Chlef
15
Constantine
16
Djelfa
17
El Bayadh
18
El Oued
19
El Tarf
20
Ghardaia
21
Guelma
22
Illizi
23
Jijel
24
Khenchela
25
Laghouat
26
Mascara
27
Medea
28
Mila
29
Mostaganem
30
M’Sila
31
Naama
32
Oran
33
Ouargla
34
Oum el-Bouaghi
35
Relizane
36
Saida
37
Setif
38
Sidi Bel Abbes
39
Skikda
40
Souk Ahras
41
Tamanghasset
42
Tebessa
43
Tiaret
44
Tindouf
45
Tipaza
46
Tissemsilt
47
Tizi Ouzou
48
Tlemcen
Harta provinciilor din Algeria în ordine alfabetică.
Geografie
modificare
modificare sursă
Articol principal:
Geografia Algeriei
Harta Algeriei cu orașele principale
Cea mai mare parte a zonei de coastă este deluroasă, uneori chiar muntoasă, acolo existând câteva porturi importante. Zona de la sud de coastă, cunoscută ca
Tell
, este fertilă. Mai spre sud în încep
munții Atlas
și deșertul
Sahara
Alger
Oran
și
Constantine
sunt principalele orașe.
Dune în deșertul algerian
Clima
Algeriei este caldă și aridă, deși climatul de coastă este blând, zonele muntoase pot fi sever friguroase în timpul iernii. Algeria este zona de acțiune a vântului
sirocco
, un vânt aducător de praf și nisip comun în special vara.
Vezi de asemenea
Puncte extreme ale Algeriei
Lista țărilor după punctul de maximă altitudine
Economie
modificare
modificare sursă
Articol principal:
Economia Algeriei
Sectorul hidrocarburilor este sufletul economiei, acesta creează 60% din veniturile pentru buget, 30% din
produsul intern brut
și peste 95% din veniturile din export. Algeria este al doilea mare exportator de petrol din lume; este a 14-a țară din lume după rezervele de petrol.
Algeria vinde, anual, aproximativ 62 miliarde de metri cubi de gaze partenerilor săi tradiționali din
Europa de Sud
, mai ales Italiei și Spaniei.
Exporturile de gaze reprezintă 40% din veniturile în valută ale țării.
Indicatorii financiar-economici ai Algeriei s-au îmbunătățit la mijlocul anilor
1990
, în parte datorită politicii reformatoare a
Fondului Monetar Internațional
. Finanțele Algeriei în
2000
și
2001
au beneficiat de mărirea prețurilor petrolului și politica fiscală a Guvernului care a dus la mărirea exportului și micșorarea datoriilor externe.
Guvernul
a continuat eforturile de diversificare a economiei prin atragerea investitorilor atât interni cât și străini în afara sectorului energetic ceea ce a avut efect în scăderea ratei șomajului și îmbunătățirea standardelor de viață. În 2001, s-a semnat un Tratat de Asociere cu
Uniunea Europeană
care eventual va micșora tarifele și va spori schimbul de mărfuri.
Demografie
modificare
modificare sursă
Articol principal:
Demografia Algeriei
Fortul Santa Cruz din
Oran
Algeria avea în anul 2023 o populație de 46,3 milioane.
Aproape 90% dintre algerieni trăiesc în zona de coastă din nord, deși mai există o populație de aproape un milion și jumătate de persoane care trăiesc în deșertul din sud, majoritatea în apropierea
oazelor
. Populația mixtă
arabă
și
berberă
este în majoritate
islamică
(99%); alte religii sunt întâlnite doar la grupuri extrem de mici, majoritatea ale străinilor.
Limba
modificare
modificare sursă
Articol principal:
Limbile Algeriei
Limba oficială
este
franceza
, vorbită de nativi în dialectul ("
Darja
") de aproximativ 80% din populație; cealaltă parte de 20% vorbește
limba berberă
, limbă națională oficială.
Limba arabă
este cunoscută din
școală
, dar este rar întâlnită ca
limbă nativă
Cultura
modificare
modificare sursă
Articol principal:
Cultura Algeriei
Arta
modificare
modificare sursă
Mohammed Racim
, fondatorul școlii de pictură algeriene
Pictori algerieni precum
Mohammed Racim
și
Baya
, au încercat să reînvie prestigiosul trecut artistic de dinainte de colonizarea franceză, contribuind în același timp la conservarea valorilor autentice ale Algeriei. Acestei mișcări s-au alăturat și pictori precum
Mohamed Temam
și
Abdelkhader Houamel
, care au redat, prin intermediul acestei arte, scene din istoria țării, obiceiuri și tradiții și viața din mediul rural.
Literatura
modificare
modificare sursă
Articole principale:
Literatura Algeriei
și
Listă de scriitori algerieni
Muzica
modificare
modificare sursă
Articole principale:
Muzică algeriană
și
Raï
Cinema
modificare
modificare sursă
Algeria a câștigat
premiul Palme d'Or
pentru
Cronica anilor de foc
în 1965 și două
premii Oscar
pentru
în 1969.
Patrimoniul mondial UNESCO
modificare
modificare sursă
Pe
lista patrimoniului mondial UNESCO
sunt incluse următoarele obiective din Algeria:
Fortificația montană Beni Hammad
(inclusă pe lista UNESCO în
1980
Picturile rupestre de la Tassili n’Ajjer
(incluse pe lista UNESCO în
1982
Valea M'zab
(inclusă pe lista UNESCO în
1982
Ruinele romane de la Djemila
(incluse pe lista UNESCO în
1982
Ruinele vechiul oraș Tipasa
(incluse pe lista UNESCO în
1982
Ruinele romane de la Timgad
(incluse pe lista UNESCO în
1982
Orașul vechi (Casbah) din
Alger
(inclus pe lista UNESCO în
1992
Alte subiecte
modificare
modificare sursă
Golful Alger și biserica
Notre-Dame d'Afrique
Comunicații în Algeria
Forțele armate ale Algeriei
Moscheea Ketchaoua
Notre-Dame d'Afrique
Arheologia Algeriei
Listă de orașe din Algeria
Echipa națională de fotbal a Algeriei
Referințe
modificare
modificare sursă
„Population of the city proper accoding to the 1998 census (via”
. Citypopulation.de
. Accesat în
27 iunie 2010
„UN World Urbanization Prospects”
. Esa.un.org. Arhivat din
original
la
17 iulie 2012
. Accesat în
27 iunie 2010
„World Economic Outlook Database”
IMF.org
International Monetary Fund
. Accesat în
24 februarie 2019
Contract de 2,5 miliarde de dolari pentru BP Amoco
, 14 aug 2001, zf.ro, accesat la 12 august 2010
Bersali, Asma (
16 iulie 2024
).
„Démographie
: Plus de 47 millions d'Algériens d'ici 2025”
(în franceză). El watan
. Accesat în
11 octombrie 2025
„Algeria”
The World Factbook
(în engleză), Central Intelligence Agency,
30 septembrie 2025
, arhivat din
original
la
4 ianuarie 2021
, accesat în
11 octombrie 2025
Legături externe
modificare
modificare sursă
Puteți găsi mai multe informații despre
Algeria
prin căutarea în proiectele similare ale Wikipediei, grupate sub denumirea generică de
„proiecte surori”
Definiții și traduceri
în Wikționar
Imagini și media
la Commons
Citate
la Wikicitat
Texte sursă
la Wikisursă
Manuale
la Wikimanuale
Resurse de studiu
la Wikiversitate
Site web oficial
Algeria
la
The World Factbook
Algeria
pe
Curlie
Atlasul Wikimedia pentru Algeria
ro
Open Directory Project
ro
Portal Mapamond: Date generale
Arhivat
în
24 martie 2005
, la
Wayback Machine
ro
Profil de țară pe situl Ministerului Afacerilor Externe al României
ro
Îndrumar de afaceri
Document elaborat de Ministerului Comerțului din România
ro
Cosmin Lotreanu: „Evantaiul, simbolul diplomatic al crizei franco-algeriene (1830-1847)”,în
Revista Institutului Diplomatic Român
, Anul II, Numărul I (III), Semestrul I, 2007, pp. 166-174
ro
Cosmin Lotreanu, "Acordurile de la Evian. Încheierea conflictului? "Cântecul de lebădă" al Algeriei franceze. în
Revista Institutului Diplomatic Român
, anul II, nr. II (IV), semestrul II, 2007, pp. 463-470
en
CIA - The World Factbook -- Algeria
Arhivat
în
30 mai 2006
, la
Wayback Machine
en
Library of Congress Country Study -
Algeria
en
Arab Gateway - Algeria
Arhivat
în
5 aprilie 2005
, la
Wayback Machine
en
LookSmart -
Algeria
en
Open Directory Project -
Algeria
Arhivat
în
23 aprilie 2005
, la
Wayback Machine
en
Yahoo! -
Algeria
Arhivat
în
4 aprilie 2005
, la
Wayback Machine
en
allAfrica.com -
Algeria
en
Yahoo! Full Coverage -
Algeria
Arhivat
în
18 aprilie 2005
, la
Wayback Machine
en
World History Blog - History of Algeria
Arhivat
în
3 august 2004
, la
Wayback Machine
en
WorldAtlas
fr
Algeria Watch
ar
Profil de țară pe situl Ligii Statelor Arabe
nefuncțională
arhivă
ar
fr
El Mouradia
- Site-ul oficial al președintelui
ar
en
fr
Adunarea Națională a Poporului
- Site-ul oficial al parlamentului
en
The Official Gateway
Ziua Națională a Algeriei
, 5 iulie 2011,
Amos News
Algeria
Algerieni
Limba arabă
Apărare
Așezări
Capitala
Climă
Conducători
Cultură
Demografie
Drapel
Economie
Educație
Faună
Floră
Geografie
Hidrografie
Istorie
Orașe
Politică
Sănătate
Sport
Stemă
Subdiviziuni
Turism
Atlas
Cioturi
Formate
Imagini
Portal
Liga Arabă
Membri
Algeria
Bahrain
Comore
Djibouti
Egipt
Irak
Iordania
Kuweit
Libia
Mauritania
Maroc
Oman
Palestina
Qatar
Arabia Saudită
Somalia
Sudan
Siria
Tunisia
Emiratele Arabe Unite
Yemen
Politica Ligii Arabe
Carta Ligii Arabe
Consiliul Ligii Arabe
Steagul Ligii Arabe
Geografia Ligii Arabe
Sediul Ligii Arabe
Istoria Ligii Arabe
Politica militară a Ligii Arabe
Parlamentul arab
Uniunea araba
Observatori
Brazilia
Eritrea
India
Turcia
Venezuela
Membri suspendați
Siria
Candidați
Ciad
Sudanul de Sud
Diplomație
Inițiativa Arabă de Pace
Relațiile dintre Liga Arabă și Uniunea Europeană
Relațiile externe ale Ligii Arabe
Viața
Demografia Ligii Arabe
Economa Ligii Arabe
Lista țărilor și teritoriilor nesuverane africane
Țări independente
Africa de Sud
Algeria
Angola
Benin
Botswana
Burkina Faso
Burundi
Camerun
Capul Verde
Ciad
Comore
Republica Congo
Republica Democrată Congo
Côte d'Ivoire
Djibouti
Egipt
Guineea Ecuatorială
Eritreea
Eswatini
Etiopia
Gabon
Gambia
Ghana
Guineea
Guineea-Bissau
Kenya
Lesotho
Liberia
Libia
Madagascar
Malawi
Mali
Mauritania
Maurițius
Maroc
Mozambic
Namibia
Niger
Nigeria
Republica Centrafricană
Rwanda
São Tomé și Príncipe
Senegal
Seychelles
Sierra Leone
Somalia
Sudan
Sudanul de Sud
Tanzania
Togo
Tunisia
Uganda
Zambia
Zimbabwe
Republici, teritorii și regiuni
recunoscute parțial
Azawad
Sahara Occidentală
Somaliland
Teritorii și regiuni nesuverane
Franța
Îles éparses
Mayotte
Réunion
Teritoriile australe și antarctice franceze
Portugalia
Madeira
Regatul Unit
Sfânta Elena, Ascension și Tristan da Cunha
Ascension
Sfânta Elena
Tristan da Cunha
Spania
Insulele Canare
Plaza de soberanía
(cu
Ceuta
și
Melilla
Țări după continent:
Africa
America de Nord
America de Sud
Asia
Europa
Oceania
Orientul Mijlociu
Orientul Mijlociu
Arabia Saudită
Cipru
Ciprul de Nord
Emiratele Arabe Unite
Iran
Israel
Turcia
Orientul Mijlociu cel Mare
Afganistan
Armenia
Azerbaidjan
Djibouti
Eritreea
Georgia
Malta
Maroc
Pakistan
Somalia
Sudan
Control de autoritate
BIBSYS
13064859
BNE
XX451452
BNF
cb118621987
(data)
GND
4001179-3
HDS
003434
ISNI
0000 0004 0529 7018
KulturNav
36e3a10d-d176-4a05-8d5b-1ecfd238b976
LCCN
n79064760
MusicBrainz
28242750-534a-326b-8ed6-1b03dfb88cd0
NARA
10046212
NDL
00560369
NKC
ge128658
NLA
35003176
NSK
000193661
SUDOC
026358581
VIAF
134198819
WorldCat Identities
(via VIAF):
134198819
Reședințe de
provincii
în
Algeria
Adrar
Aïn Defla
Aïn Témouchent
Alger
Annaba
Batna
Béchar
Béjaïa
Biskra
Blida
Bordj Bou Arréridj
Bouira
Boumerdès
Chlef
Constantine
Djelfa
El Bayadh
El Oued
El Taref
Ghardaïa
Guelma
Illizi
Jijel
Khenchela
Laghouat
Mascara
Médéa
Mila
Mostaganem
M'Sila
Naâma
Oran
Ouargla
Oum El Bouaghi
Relizane
Saida
Sétif
Sidi Bel Abbès
Skikda
Souk Ahras
Tamanrasset
Tébessa
Tiaret
Tindouf
Tipaza
Tissemsilt
Tizi Ouzou
Tlemcen
Flag of Algeria
Adus de la
Categorii
Algeria
State membre ale Organizației Națiunilor Unite
Eponime ale asteroizilor
Eponime ale unor obiecte astronomice
Categorii ascunse:
Articole cu suport bibliografic necorespunzător din aprilie 2021
Articole cu legături către elemente fără etichetă în limba română
Articole care necesită citări suplimentare
Articole cu surse în limba franceză (fr)
Articole cu surse în limba engleză (en)
Webarchive template wayback links
Pagini cu legături externe nefuncționale
Articole Wikipedia cu identificatori BIBSYS
Articole Wikipedia cu identificatori BNE
Articole Wikipedia cu identificatori BNF
Articole Wikipedia cu identificatori GND
Articole Wikipedia cu identificatori HDS
Articole Wikipedia cu identificatori ISNI
Articole Wikipedia cu identificatori KULTURNAV
Articole Wikipedia cu identificatori LCCN
Articole Wikipedia cu identificatori MusicBrainz area
Articole Wikipedia cu identificatori NARA
Articole Wikipedia cu identificatori NDL
Articole Wikipedia cu identificatori NKC
Articole Wikipedia cu identificatori NLA
Articole Wikipedia cu identificatori NSK
Articole Wikipedia cu identificatori SUDOC
Articole Wikipedia cu identificatori VIAF
Articole Wikipedia cu identificatori WorldCat-VIAF
Control de autoritate cu 16 elemente
Articole Wikipedia cu control de autoritate
Algeria
Adăugare subiect