Austrie
Austrie - Localizzazione
Austrie - Localizzazione
Date amministrative
Nome combleteRepubbleche d'Austrie
Nome ufficialeRepublik Österreich
Lènghe ufficialetedesche (dialètte austriache)
Otre lènghecroate ed ungherese, 'na minoranze jndr'ô Burgenland, e slovene, 'na minoranze jndr'à Carinzie
Capitale Vienne  (1.680.266 ab. / 2009)
Politiche
Forme de governeRepubbleche parlamendare federale
PresidendeAlexander Van der Bellen
CangelliereSebastian Kurz
'Ndipendenze27 luglie 1955
da le Naziune Aunìte
Trasute jndr'à l'ONU14 decèmmre 1955
Trasute jndr'à l'UE1º scennàre 1995
Superficie
Totale83 879 km² (112º)
% de le acque1,3%
Popolazzione
Totale8.725.931 ab. (2016) (94º)
Denzetà101,4 ab./km²
Nome de le javetandeTemplate:AggNaz/Austrie
Sciugrafije
ContinendeEurope
Fuse orarieUTC+1
UTC+2 in ore legale
Economie
ValuteEuro
PIL (nominale)328,571 milione de $ (2008) (35º)
PIL pro capite (nominale)39,887 $ (2008) (13º)
ISU (2007)0,955 (ìrte) (14º)
Consume energetiche0,76 kWh/jav. anne
Varie
Codece ISO 3166AT, AUT, 040
TLD.at, .eu
Prefisse tel.+43
Sigle autom.A
Late de guideDestre (↓↑)
Inne nazionaleÖsterreichische Bundeshymne
Feste nazionale26 ottommre
Anniversarie d'a dichiaraziune de neutralitate d'u 1955
Austrie - Mappe
Austrie - Mappe
 
Cange le date sus Uicchidate · Manuale

L'Austrie (jndr'ô tedesche Österreich), ufficialmèndte Repubbleche d'Austrie (jndr'ô tedesche Republik Österreich), jè 'nu State membre de ll'Aunìone europèe acchiate jndr'à ll'Europe cendrale e senze sbocche sus 'u mare. Confine cu Svizzere (Cantone de le Griggione e Canton San Gallo) e Liechtenstein ad ovest, Itaglie (Trendine-Ìrte Adige, Veneto e Friuli-Venezia Giulia) e Slovenie a sud, Ungherie e Slovacchie ad est, e Germanie (Bavière) e Repubbleche Ceche a nord. 'A capitale jè 'a cetate de Vienne, acchiate sus a lle rive d'u jume Danubio.

Le origgene d'a muderne Austrie resalene ad 'u IX sèchele, quanne 'u territorie de ll'Ìrte e d'a Vasce Austrie devende sembre cchiù populate. 'U nome "Ostarrichi" jè documendate pe' 'a prime vote jndre 'nu documènde ufficiale da 'u 996 de Ottone I. Da qèdde mumènde quèste parole s'ète evolute jndre Österreich.[1]

L'Austrie jè 'na democrazie rappresendative parlamendare (pure ce sije, de iure, 'na repubbleche semipresidenziale), comboste da nove State federate[2] e jè une de le sèje pajèsere europee ca honne dichiarate 'a neutralitate permanende[3] e une de le picche pajèsere ad 'u munne ca tène 'u congette de neutralitate eterne jndr'à sùve costituziune. L'Austrie jè membre de lle Naziune Aunìte da 'u 1955.[4]

'A Kleinwalsertal ed 'u paise de Jungholz sonde raggiungibbele sule d'a Germanie. 'U paise de Samnaun (Svizzere) fine a picche anna rrète jève unecamènde raggiungibbele sule da ll'Austrie.

'A trasùte jndr'à ll'Aunìone europèe jè avvenute 'u 1º scennàre 1995.

L'Austrie jè 'na repubbleche federale scucchiáte jndre nove state federate.

L'Austrie jè comboste da 9 state federate (tedesche: Bundesland, plurale: Bundesländer) a lòte volte scucchiáte jndre 84 Destritte (Bezirk plurale Bezirke) e 15 Cetate a Statute Autonome (Statutarstadt, plurale Statutarstädte). Le 84 Destritte sonde scucchiáte jndre 2.381 Comune (Gemeinde, plurale Gemeinden)

State federate austriache
State federate austriache


  1. Burgenland (Capeluèche Eisenstadt)
  2. Carinzie (Capeluèche Klagenfurt)
  3. Vasce Austrie (Capeluèche St. Pölten)
  4. Ìrte Austrie (Capeluèche Linz)
  5. Salisburghese (Capeluèche Salisburgo)
  6. Stirie (Capeluèche Graz)
  7. Tirole (Capeluèche Innsbruck)
  8. Vorarlberg (Capeluèche Bregenz)
  9. Vienne


Le cetate prengepàle sonde 'a capitale Vienne e le capeluèche de le otre 8 State federate: St. Pölten, Linz, Salisburgo (Salzburg), Innsbruck, Bregenz, Klagenfurt, Graz ed Eisenstadt. 'Mbrà le cetate ca non ge sonde capeluèche de le Bundesländer le cchiù populose sonde Wels e Villaco (Villach).

'U Cape de State jè 'nu Presidende Federale (tedesche: Bundespräsident) elette ogne 6 anne cu 'na votaziune derette a suffrage. 'U Presidende a soje vote scacchie 'u Cangelliere Federale (mendre stè scacchie pòte ccu essere 'nu picche franghe, però ha dda pigghià n'consideraziune 'a maggioranze d'u conziglie naziunale), tradizionalmènde 'u cape d'u prengepàle partite resultande da lle eleziune pe' 'u parlamènde. 'U Parlamènde austriache cunde dò camere, 'u Conziglie Federale Austriache (Bundesrat), comboste da 64 rappresentande de lle State federate, a seconne d'a popolazzione, ed 'u Conziglie Naziunale Austriache (Nationalrat) ('a sule Camere cu 'a quale 'u Potere esecutive 'ndrattène 'u rapporte de fiduce), comboste da 183 membre elette derettamènde.

L’istruziune scolasteche jè obblegatorie da 6 a 15 anne. Scole Premarie/Volksschule (6-10 anne), Scole Seconnarie/ Hauptschule o AHS-Unterstufe (10-14 anne) Anne 'ndeggrative prime de lle scole superiore/Polytechnische Schule (PTS) (14-15 anne) Superiore/Upper level (15-18 anne)

'U sisteme sanitarije Austriache non g'ète assaje canosciute pure ce ète assaje nnande cu le timbe.

Le Forze armate austriache sonde nasciùte jndr'ô 1955 nnande a lle 'ndependenze d'a Seconne repubbleche austriache. Jèdde cundane 30.000-40.000 uèmmene e tènene 'na mobbelitaziune de 120.000 crestiáne.

  1. Brook-Shepherd Gordon, The Austrians: A thousand-year odyssey (pag. 4), 1997. ISBN 0-7867-0520-5
  2. Lonnie Johnson, Introducing Austria: A short history, Ariadne Press, 270 Goins Court, Riverside, CA 92507, 1989. ISBN 0-929497-03-1 pag. 17
  3. Lonnie Johnson, Introducing Austria: A short history, Ariadne Press, 270 Goins Court, Riverside, CA 92507, 1989. ISBN 0-929497-03-1 pag. 155–156
  4. CIA Libro dei Fatti par. 1
  • (EN) Brook-Shepherd Gordon, The Austrians: A thousand-year odyssey, Carroll & Graf Publishers, Inc.; 19 West 21st Street; New York, NY 10010, 1997, ISBN 0-7867-0520-5.
  • (EN) Lonnie Johnson, Introducing Austria: A short history, Ariadne Press, 270 Goins Court, Riverside, CA 92507, 1989, ISBN 0-929497-03-1.
  • Flavia Foradini, Otto d'Asburgo. L'ultimo atto di una dinastia, Trieste, mgs press, 2004, ISBN 88-89219-04-1.

Template:Länder austriache