Cehia - Wikipedia

Cehia - Wikipedia
Sari la conținut
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Cehia
Česká republika
cehă
Česko
cehă
Drapelul Cehiei
Stema Cehiei
Deviză
Pravda vítězí
cehă
„Adevărul învinge”
Imnul național
: „
Kde domov můj
(cehă)
Amplasarea Cehiei (verde închis)
– pe
continentul european
(verde deschis și gri închis)
– în cadrul
Uniunii Europene
(verde deschis)
Amplasarea Cehiei (verde închis)
– pe
continentul european
(verde deschis și gri închis)
– în cadrul
Uniunii Europene
(verde deschis)
Geografie
Suprafață
totală
78.866
km²
locul
116
Apă
Cel mai înalt punct
Sněžka
(1.603 m)
Cel mai jos punct
Elba
(115 m)
Cel mai mare oraș
Praga
Vecini
Slovacia
Polonia
Germania
Austria
Fus orar
CET
UTC+1
Ora de vară
CEST
UTC+2
Populație
Densitate
134
loc/km²
Estimare
2025
10.909.500
Limbi oficiale
ceha
Etnonim
Ceh
Guvernare
Sistem politic
Republică parlamentară
Președinte al Republicii Cehe
Petr Pavel
Prim-ministrul Republicii Cehe
Andrej Babiš
Legislativ
Parlamentul Cehiei
Camera superioară
Senat
Camera inferioară
Camera Deputaților
Capitala
Praga
Istorie
Formare
Ducatul Boemiei
cca.
870
Regatul Boemiei
1198
Cehoslovacia
28 octombrie
1918
Cehia comunistă
1 ianuarie
1969
Republica Cehă
1 ianuarie
1993
Aderare la
UE
1 mai
2004
Economie
PIB
PPC
2024
Total
$619.881
miliarde
locul
46
Pe cap de locuitor
$56.686
locul
38
PIB
(nominal)
2024
Total
$342.992
miliarde
locul
47
Pe cap de locuitor
locul
38
$31.365
Gini
(2023)
24.4
(inegalitate scăzută)
IDU
(2023)
0.915
(foarte ridicat)
locul
29
Monedă
coroană cehă
CZK
Coduri și identificatori
Cod
CIO
CZE
Cod mobil
230
Prefix telefonic
+420
ISO 3166-2
CZ
Domeniu Internet
.cz
Se poate folosi și domeniul
.eu
, întrucât Cehia face parte din Uniunea Europeană.
Prezență online
site web oficial
hasthtag
Modifică
date
text
Cehia
(în
cehă
Česko
pronunție
cehă
[ˈt͡ʃɛsko]
), oficial
Republica Cehă
(în
cehă
Česká republika
pronunțat
[ˈtʃɛskaː
ˈrɛpuˌblɪka]
) este o țară fără ieșire la mare, aflată în
Europa Centrală
. Ea se învecinează cu
Polonia
la nord, cu
Germania
la vest, cu
Austria
la sud și cu
Slovacia
la est. Capitala sa și cel mai mare oraș, având 1,3 milioane de locuitori, este
Praga
Este o democrație reprezentativă parlamentară și pluralistă, membră a
Uniunii Europene
, a
NATO
, a
OECD
, a
OSCE
, a
Consiliului Europei
și a
Grupului de la Visegrád
Statul ceh, denumit în trecut
Boemia
, s-a format la sfârșitul secolului al IX-lea ca un mic ducat în jurul Pragăi, la acea vreme aflată sub dominația puternicului Imperiu al
Moraviei Mari
(care a ajuns la întinderea teritorială maximă în timpul domniei lui
Svatopluk I
din
Casa Mojmír
). După căderea imperiului, în 907, centrul de putere s-a transferat dinspre Moravia către Boemia, sub
dinastia Přemyslidă
. În timpul domniei ducilor și regilor Přemyslizi, și a urmașilor lor,
Luxemburgii
, țara a ajuns la întinderea maximă (secolul al XIII-lea–al XIV-lea). Viața în țară a fost grav afectată de
Războaiele Husite
, în timpul cărora a fost pusă sub embargou economic, și de cruciadele din toată Europa. După
bătălia de la Mohács din 1526
, Coroana Boemiei a fost treptat integrată în
monarhia Habsburgică
, drept una dintre cele trei părți principale ale sale, alături de
Arhiducatul Austriei
și de
Regatul Ungariei
Răscoala din Boemia
(1618–1620) a dus la o centralizare accentuată a monarhiei și la recatolicizarea și
germanizarea
forțată. În timpul reformelor radicale din secolul al XVIII-lea, Coroana Boemă a fost
de facto
abolită (1749). În secolul al XIX-lea, țara cehă a devenit motorul industrial al monarhiei și apoi centrul Republicii
Cehoslovacia
formată în 1918, în urma prăbușirii
Imperiului Austro-Ungar
după
Primul Război Mondial
După
Acordul de la München
anexarea Transolzei de către Polonia
și
ocuparea Cehoslovaciei de către Germania
, urmată de deziluzia față de reacția Occidentului și de recunoștință pentru eliberarea a mare parte a Cehoslovaciei de către
Armata Roșie
Partidul Comunist din Cehoslovacia
a obținut majoritatea la
alegerile din 1946
. Prin
lovitura de stat din 1948
, Cehoslovacia a devenit stat comunist. În 1968, nemulțumirea crescândă față de regimul comunist a culminat cu o tentativă de reformare a regimului. Evenimentele, denumite
Primăvara de la Praga
, au luat sfârșit cu invadarea țării de către trupele țărilor din
Pactul de la Varșovia
(exceptând
România
); trupele străine au rămas în țară până la
Revoluția de Catifea
din 1989, când regimul comunist s-a prăbușit. La 1 ianuarie 1993, Cehoslovacia
s-a separat pe cale pașnică
în cele două state constituente, Republica Cehă și
Slovacia
Republica Cehă este primul fost membru al
CAER
care a obținut statut de
țară dezvoltată
de la
Banca Mondială
Ea are cel mai ridicat
indice al dezvoltării umane
din
Europa Centrală și de Est
fiind o țară cu „dezvoltare umană foarte ridicată”. Ea este pe locul al treilea în lista
celor mai pașnice țări
din Europa și cea mai democratică și sănătoasă (în termenii mortalității infantile) din regiune.
Etimologie
modificare
modificare sursă
Denumirea tradițională de „Boemia” provine din latinescul „Boiohaemum”, care înseamnă „țara
boilor
". Numele actual provine de la endonimul ceh
Čechy
, cu scrierea arhaică
Cžechy
, similară celei poloneze.
De-a lungul istoriei Cehia a fost divizată în mai multe țări, și anume
Boemia propriu-zisă
(Čechy) în vest,
Moravia
(Morava) în sud-est, și
Silezia Cehă
(Slezsko; cea mai mică parte, de sud-est, a
Sileziei istorice
, din care cea mai mare parte este astăzi în Polonia) în nord-est. Cunoscută oficial drept „Coroana Regatului Boemiei” după secolul al XIV-lea, s-au utilizat mai multe alte denumiri ale țării, inclusiv „Pământurile Coroanei Boeme”, „Țara Boemă”, „Coroana Boemă”, „Pământurile Coroanei Sfântului Wenceslas” etc. La obținerea independenței după dizolvarea Imperiului Austro-Ungar în 1918, s-a utilizat denumirea de
Cehoslovacia
pentru a reflecta uniunea popoarelor ceh și slovac în noua țară.
După dizolvarea Cehoslovaciei, la sfârșitul anului 1992, partea cehă a primit denumirea oficială de „Republica Cehă” și, după recomandarea Ministerului de Externe ceh, denumirea alternativă scurtă de
Cehia
(în
cehă
Česko
[ˈtʃɛskɔ]
) de utilizat în afara documentelor oficiale și în afara denumirilor de instituții guvernamentale.
Istoria
modificare
modificare sursă
Articol principal:
Istoria Cehiei
Preistorie
modificare
modificare sursă
Moravia Mare în timpul domniei lui
Svatopluk I
Arheologii au descoperit în zonă dovezi ale unor așezări preistorice, datând din
neolitic
. În
antichitate
, începând cu secolul al III-lea î.e.n.,
celții
Boii
și ulterior în secolul I, triburile germanice ale
marcomanilor
și
quazilor
s-au stabilit aici. În
Perioada Migrațiilor
, în preajma secolului al V-lea, multe triburi germanice s-au deplasat către vest și sud din Europa Centrală.
Venceslau al II-lea
, rege al Boemiei și Poloniei
Slavii
din zona
Mării Negre
și a
Carpaților
s-au stabilit, apoi, aici (mișcare ce a fost stimulată și de migrația masivă din
Siberia
și Europa de Est:
hunii
avarii
bulgarii
și
maghiarii
) și au asimilat triburile trace, germanice și celtice rămase. În secolul al VI-lea, ei s-au deplasat către sud în Boemia, Moravia și, parțial, în Austria de astăzi. Pe parcursul secolului al VII-lea, negustorul franc
Samo
, susținător al slavilor ce luptau contra stăpânilor lor avari, a devenit conducător al primului stat slav cunoscut din Europa Centrală.
Principatul Moraviei
a apărut în secolul al VIII-lea și a atins maxima întindere în secolul al IX-lea, când a frânat influența francilor și a câștigat protecția Papei.
Boemia
modificare
modificare sursă
Přemysl Ottokar al II-lea
, (c. 1233–1278), rege al Boemiei și domnitor al
Austriei
Stiriei
Carintiei
și
Carniolei
Statul boem sau ceh a apărut pe la sfârșitul secolului al IX-lea, când a fost unificat de
dinastia Přemyslid
. Fiind singurul regat din cadrul
Sfântului Imperiu Roman
Regatul Boemiei
a fost o putere regională importantă în
Evul Mediu
. El a făcut parte din Imperiu între 1002 și 1806, cu excepția anilor 1440–1526. În 1212, regele
Přemysl Otakar I
, purtător al titlului de „rege” din 1198, a obținut de la împărat
Bula de Aur din Sicilia
(edict oficial), prin care se confirma titlul regal pentru Otakar și pentru descendenții săi, iar Ducatul Boemiei a fost ridicat la rang de regat. Imigrația
germană
a avut loc în zonele periferice boeme în secolul al XIII-lea. Germanii au populat orașe și districte miniere și, în unele cazuri, au împins coloniile germane înspre interiorul zonelor cehești. În 1235, puternica armată
mongolă
a lansat o
invazie a Europei
. După
bătălia de la Legnica
, mongolii au înaintat în
Moravia
, dar au fost învinși de către regele boem într-o bătălie la Olomouc și s-au îndreptat apoi spre Ungaria.
Regele
Přemysl Otakar al II-lea
a primit porecla de „regele de fier și aur” datorită bogăției sale și a forței militare. El a cucerit Austria,
Stiria
, Carintia și
Carniola
, extinzând teritoriul Boemiei până la
Marea Adriatică
. El a murit în
bătălia de pe câmpia Moraviei
în 1278 într-un război cu rivalul său, regele
Rudolph I al Germaniei
Fiul lui Ottokar,
Wenceslaus
al II-lea
a primit în 1300 coroana polonă pentru el însuși și coroana maghiară pentru fiul său. El a construit un vast imperiu ce se întindea de la
Dunăre
până la
Marea Baltică
. În 1306, ultimul rege din linia Přemyslizilor a fost ucis în circumstanțe misterioase în Olomouc pe când se odihnea. După o serie de războaie dinastice,
casa de Luxemburg
a obținut tronul Boemiei.
10
Carol al IV-lea
, 1316–78, al unsprezecelea rege al
Boemiei
Secolul al XIV-lea, și mai ales domnia regelui de origine cehă
Carol al IV-lea
, care a devenit și rege al Italiei, rege al romanilor și
împărat romano-german
, este considerată a fi epoca de aur a istoriei Cehiei. De importanță deosebită a fost fondarea
Universității Caroline la Praga
, în 1348, construcția
Podului Carol
Pieței Carol
și aducerea aproape de terminare a
castelului de la Praga
și a
Catedralei Sfântul Vitus
Moartea neagră
, care a bântuit prin Europa între 1347 și 1352, a decimat Regatul Boemiei în 1380,
11
ucigând circa 10% din populație.
12
În secolul al XV-lea reformatorul religios și social
Jan Hus
a format o mișcare denumită, ulterior, după el. Deși Hus a fost declarat eretic și ars pe rug la
Konstanz
în 1415, susținătorii săi s-au separat de Biserica Catolică și au învins în
Războaiele Husite
(1419–1434) cinci cruciade organizate împotriva lor de împăratul
Sigismund
Petr Chelčický
⁠(
a continuat cu mișcarea de reformă husită. De-a lungul următoarelor două secole, 90% din locuitori au aderat la această mișcare.
După 1526 Boemia a intrat treptat sub controlul
Habsburgilor
, aceștia devenind regi ai Boemiei.
Defenestrația de la Praga
și revolta antihabsburgică ce a urmat în 1618 a marcat începutul
Războiului de Treizeci de Ani
, care s-a răspândit în toată Europa Centrală. În 1620, revolta din Boemia a fost înăbușită în
bătălia de la Muntele Alb
, și legăturile între Boemia și țările ereditare Habsburgice din Austria s-au întărit. Războiul a avut un efect devastator asupra populației locale; oamenii au avut de ales între a se converti la catolicism și a părăsi țara.
Perioada ce a urmat, din 1620 până la sfârșitul secolului al XVIII-lea, a fost adesea denumită „Epoca Neagră”. Populația Cehiei a scăzut prin războaie, boli, foamete și prin expulzarea protestanților.
13
Habsburgii au interzis toate religiile diferite de catolicism.
14
Turcii otomani
și
tătarii
au invadat Moravia în 1663.
15
În 1679–1680, țara cehă a avut de suferit după o epidemie de ciumă și o răscoală a iobagilor.
16
Domniile
Mariei Terezia
și a fiului ei
Iosif al II-lea
, Sfânt Împărat Roman și coregent din 1765, a fost epoca
absolutismului luminat
. În 1742, majoritatea
Sileziei
, atunci aflată în posesia coroanei Boemiei, a fost ocupată de regele
Frederic al II-lea al Prusiei
în
Războiul de Succesiune Austriacă
. Marea Foamete, care a durat între 1770 și 1771, a ucis aproximativ o zecime din populația Cehiei, adică 250.000 de oameni, și a radicalizat zonele rurale, ducând la răscoale țărănești.
17
După căderea
Sfântului Imperiu Roman
, Boemia a devenit parte din
Imperiul Austriac
și apoi din
Austro–Ungaria
Iobăgia
a fost abolită complet abia în 1848. După
revoluțiile din 1848
, împăratul
Franz Josef I al Austriei
a instituit o monarhie absolutistă, în încercarea de a echilibra interesele etnice aflate în conflict în interiorul imperiului.
Soldați cehoslovaci
la
Vladivostok
, Siberia (1918).
Cehoslovacia
modificare
modificare sursă
Circa 1,4 milioane de soldați cehi au luptat în
Primul Război Mondial
, dintre care circa 150.000 au murit. Peste 90.000 de voluntari cehi au format
Legiunile Cehoslovace
în Franța, Italia și Rusia, unde au luptat împotriva
Puterilor Centrale
și, apoi, împotriva armatelor
bolșevice
18
După prăbușirea Imperiului Austro-Ungar, la sfârșitul Primului Război Mondial, a fost înființată republica independentă
Cehoslovacia
în 1918. Această țară nouă cuprindea
Coroana Boemă
(Boemia, Moravia și Silesia) cu părți din
Regatul Ungariei
(Slovacia și
Rutenia Carpatică
), cu semnificative minorități locale germane, maghiare, poloneze și rutene.
19
Tomáš Garrigue Masaryk
, primul președinte al
Cehoslovaciei
Deși Cehoslovacia era un
stat unitar
, legislația era, la acea vreme, una cu drepturi numeroase pentru minorități și a rămas singura democrație în această parte a Europei în perioada interbelică. Efectele
Marii Crize Economice
cu șomaj masiv și propagandă insistentă a Germaniei Naziste au avut însă ca rezultat nemulțumiri și susținere puternică în sânul comunităților etnice germane în favoarea separării de Cehoslovacia.
Adolf Hitler
a profitat de ocazie și, folosindu-se de mișcarea separatistă
Partidul Germanilor din Sudeți
a lui
Konrad Henlein
⁠(
, a obținut
Regiunea Sudetă
, net majoritar germanofonă (împreună cu fortificațiile de graniță similare cu
Linia Maginot
) prin
Acordul de la München
(semnat de
Germania Nazistă
Franța
Regatul Unit
și
Italia
), în ciuda mobilizării armatei cehoslovace de 1,2 milioane de soldați și a alianței militare franco-cehoslovace. Polonia a anexat regiunea
Transolza
din jurul orașului
Český Těšín
. Ungaria a obținut părți din Slovacia și Rutenia Subcarpatică prin
Primul Arbitraj de la Viena
, din noiembrie 1938.
Restul Slovaciei și a Ruteniei Subcarpatice au căpătat o autonomie mai largă, statul primind denumirea de „Ceho-Slovacia”. După ce Germania Nazistă a amenințat cu anexarea unei părți din Slovacia, permițând anexarea restului regiunilor de către Ungaria și Polonia, Slovacia a ales să-și păstreze integritatea teritorială și națională, separându-se din Ceho-Slovacia în martie 1939, și aliindu-se, așa cum a cerut Germania, cu coaliția lui Hitler.
20
Restul teritoriului ceh a fost ocupat de Germania, care l-a transformat în așa-numitul
Protectorat al Boemiei și Moraviei
. Protectoratul a fost declarat parte a
celui de al Treilea Reich
, iar președintele și primul ministru au fost subordonați
Reichsprotektorului
(„protector imperial”) german. Rutenia Subcarpatică și-a declarat independența, sub numele de „Republica
Carpato-Ucrainei
”, la 15 martie 1939, dar a fost invadată de Ungaria în aceeași zi și anexată, oficial, a doua zi. Circa 345.000 de cetățeni cehoslovaci, inclusiv 277.000 de evrei, au fost uciși sau executați, în vreme ce alte sute de mii au fost trimiși în lagăre de concentrare sau puși la muncă forțată. Circa două treimi din poporul ceh era destinat fie exterminării, fie deportării.
21
Un lagăr de concentrare nazist s-a aflat la
Terezín
, la nord de Praga.
Monument în memoria celor 82 de copii din
Lidice
uciși de naziști la Chełmno.
A existat
o rezistență cehă
, și în interior și în străinătate, cea mai importantă acțiune a sa fiind asasinarea, la 27 mai 1942, a liderului nazist
Reinhard Heydrich
, într-o suburbie a Pragăi . Guvernul cehoslovac din exil și armata sa care a luptat împotriva Germaniei au fost recunoscute de Aliați; Trupele cehoslovace au luptat de la începutul războiului în Polonia, Franța, Regatul Unit, Africa de Nord, Orientul Mijlociu și
Uniunea Sovietică
. Ocupația germană a luat sfârșit la 9 mai 1945, odată cu sosirea armatelor sovietică și americană și cu
revolta de la Praga
. Circa 140.000 de soldați sovietici au murit eliberând Cehoslovacia de ocupația germană.
22
În 1945–1946, aproape întreaga minoritate germană din Cehoslovacia, circa 3 milioane de oameni,
au fost expulzați
în Germania și Austria. În acest răstimp, mii de germani au fost ținuți în închisori și lagăre de detenție sau folosiți pentru muncă forțată. În vara lui 1945, au avut loc și câteva masacre. Singurii germani neexpulzați au fost cei circa 250.000 care activaseră în rezistența antinazistă sau care erau considerați de importanță economică, deși mulți dintre ei au emigrat ulterior. După un referendum organizat de sovietici, Rutenia Subcarpatică nu a mai fost readusă în granițele Cehoslovaciei, și a rămas ca parte din
RSS Ucraineană
, sub numele de
Regiunea Transcarpatia
, în 1946.
Cehoslovacia a încercat să joace rol de „punte” între Occident și Est.
Partidul Comunist din Cehoslovacia
a crescut însă rapid în popularitate, pe fondul unei deziluzii generale față de Occident din cauza Acordului de la München, și o atitudine populară favorabilă față de
URSS
, datorită rolului sovieticilor în eliberarea Cehoslovaciei de sub ocupația germană. În
alegerile din 1946
, comuniștii au obținut 38% din voturi
23
și au devenit cel mai mare partid din parlamentul cehoslovac. Ei au format un guvern de coaliție cu alte partide din
Frontul Național
și au acționat rapid pentru a-și consolida puterea. Pasul decisiv a avut loc în februarie 1948,
într-un șir de evenimente
caracterizate de comuniști ca „revoluție” și de anticomuniști ca o „preluare a puterii cu forța”.
Milițiile Poporului
au preluat controlul asupra unor puncte-cheie din Praga, și a fost format un nou guvern, format doar din comuniști.
Timp de 41 de ani,
Cehoslovacia
a fost stat comunist în spatele
Cortinei de Fier
. Această perioadă se caracterizează prin întârzierea față de Occident la aproape toate capitolele dezvoltării sociale și economice. PIB-ul pe cap de locuitor a scăzut de la un nivel apropiat de al Austriei până sub cele ale Greciei și Portugaliei în anii 1980. Guvernul comunist a
naționalizat
total mijloacele de producție și a construit o
economie planificată
. Climatul politic a fost unul deosebit de represiv, cu numeroase procese înscenate și sute de mii de deținuți politici, dar a început să se deschidă și să devină tolerant la sfârșitul anilor 1960, culminând cu perioada în care
Alexander Dubček
a condus partidul, în 1968, perioadă denumită
Primăvara de la Praga
, care a încercat să construiască „socialismul cu față umană” și, eventual, chiar să introducă pluralismul politic. Mișcarea a fost oprită cu forța la 21 august 1968 de o invazie a
Pactului de la Varșovia
Republica Cehă a devenit membru al Uniunii Europene în 2004, semnând
Tratatul de la Lisabona
în 2007 și devenind, în 2009, ultimul membru care l-a ratificat.
Invazia a fost urmată de un program dur de „
normalizare
” la sfârșitul anilor 1960 și în anii 1970. Până în 1989, sistemul politic se baza pe cenzurarea opoziției. Disidenții au publicat în 1977
Carta 77
, și au început proteste puternice în 1988. Între 1948 și 1989 peste 250.000 de cehi și slovaci au fost trimiși în închisori pentru „activități împotriva statului” și peste 400.000 au emigrat.
24
Revoluția de Catifea și independența
modificare
modificare sursă
În noiembrie 1989, Cehoslovacia a redevenit țară democratică prin
Revoluția de Catifea
. Aspirațiile naționale ale slovacilor au crescut însă și, la 1 ianuarie 1993,
țara s-a separat pe cale pașnică
în două state independente
Cehia și Slovacia. Ambele țări au trecut prin reforme economice și
privatizări
pentru a reveni la
economia de piață
. Acest proces a fost unul de succes; în 2006, Republica Cehă a fost recunoscută de Banca Mondială ca „țară dezvoltată”,
iar în 2009
Indicele Dezvoltării Umane
a adus-o în rândul țărilor cu „dezvoltare umană foarte ridicată”.
Din 1991, Republica Cehă, la început ca parte a Cehoslovaciei și apoi de sine stătătoare, a făcut parte din
Grupul de la Visegrád
și, după 1995, din
OECD
. Cehia a derat la
NATO
la 12 martie 1999 și la Uniunea Europeană la 1 mai 2004. A deținut președinția Uniunii Europene în prima jumătate a lui 2009.
Politică
modificare
modificare sursă
Articol principal:
Politica Cehiei
Președintele
Petr Pavel
; și prim-ministrul
Andrej Babiš
Republica Cehă este o democrație reprezentativă, pluralistă și parlamentară, fiind condusă de primul ministru în calitate de șef al
guvernului
Parlamentul
Parlament České republiky
) este bicameral, format din
Camera Deputaților
(în
cehă
Poslanecká sněmovna
) (200 de membri) și din
Senat
(în
cehă
Senát
) (81 de membri).
Președintele Republicii Cehe
este ales de camerele reunite ale Parlamentului pe un mandat de cinci ani, neavând dreptul la mai mult de două mandate consecutive. Președintele este oficial șeful statului, având puteri limitate, în principal de a retrimite legi în Parlament, de a nominaliza judecătorii Curții Constituționale (care sunt apoi aprobați în Senat) și de a dizolva parlamentul în anumite circumstanțe speciale și neobișnuite. El numește și un candidat pentru funcția de prim ministru, precum și alți membri ai cabinetului la propunerea primului ministru.
Primul ministru este șeful guvernului și are puteri considerabile, inclusiv dreptul de a stabili agenda politicii interne și externe, de a mobiliza majoritatea parlamentară și de a alege miniștrii guvernului.
Membrii Camerei Deputaților sunt aleși prin vot proporțional pe mandate de patru ani, pragul electoral fiind de 5%. Există 14 circumscripții electorale, identice cu regiunile administrative ale țării. Camera Deputaților, succesoarea Consiliului Național Ceh, are puterile și responsabilitățile fostului parlament federal al fostei Cehoslovacii.
Membrii Senatului sunt aleși în colegii uninominale în două tururi de scrutin pe mandate de șase ani, o treime din ei fiind aleși din doi în doi ani, în toamna fiecărui an par. Primele alegeri au avut loc în 1996, pentru mandate de dimensiuni diferite. Acest sistem este modelat după
Senatul american
, dar fiecare colegiu este de aproximativ aceeași dimensiune, iar votul este în două tururi. Popularitatea Senatului este redusă în rândul publicului și alegerile pentru senat suferă de prezență redusă la urne, cu circa 30% la primul tur și cu 20% la al doilea.
Relațiile externe
modificare
modificare sursă
Apartenența la
Uniunea Europeană
este centrală în politica externă a Cehiei. Republica Cehă a deținut președinția consiliului Uniunii Europene în prima jumătate a lui 2009, în timpul primului mandat de ministru de externe deținut de
Karel Schwarzenberg
Oficialii cehi au susținut luptătorii pentru democrație din
Birmania
Belarus
Republica Moldova
și
Cuba
25
Armata
modificare
modificare sursă
Soldat ceh în
Afganistan
Forțele Armate Cehe constau din
Armată
Forțele Aeriene
și din unități speciale de suport. Președintele Republicii Cehe, din 2013
Miloš Zeman
, este comandant suprem al forțelor armate. În 2004, armata a devenit organizație complet profesionistă, serviciul militar fiind abolit. Țara este membră a
NATO
din 12 martie 1999. Cheltuielile cu apărarea se ridică la circa 1,8% din PIB (2006). Ca membru
NATO
, armata cehă participă la operațiunile
ISAF
și
KFOR
și are soldați desfășurați în
Afganistan
și în
Kosovo
. Între principalele echipamente se numără: avioane de luptă multirol
JAS-39 Gripen
, avioane de luptă
Aero L-159 Alca
⁠(
, elicoptere de atac
Mi-24
, blindate
Pandur II
⁠(
OT-64
⁠(
OT-90
⁠(
BVP-2
⁠(
și tancuri modernizate cehești
T-72
(T-72M4CZ). Furnizorii industriali principali sunt
Rusia
Statele Unite
și
Germania
Diviziuni administrative
modificare
modificare sursă
Vezi și:
Regiunile Republicii Cehe
Din 2000, Republica Cehă este împărțită în treisprezece regiuni (în
cehă
kraje
, singular
kraj
) și orașul
Praga
. Fiecare regiune are propria Adunare Regională aleasă (
krajské zastupitelstvo
) și condusă de un
hejtman
(tradus ca
hatman
sau „președinte”). La Praga, puterile acestor organisme sunt atribuite consiliului general și primarului general.
Fostele cele douăzeci și șase de districte (
okresy
, singular
okres
), inclusiv cele trei „orașe statutare” (cu excepția Pragăi, care avea statut special), și-au pierdut mare parte din importanță după reforma administrativă din 1999; ele rămân diviziuni teritoriale și centre ale diverselor ramuri ale administrației de stat.
26
Harta Republicii Cehe cu regiunile istorice și regiunile administrative actuale
Harta districtelor.
(Indicativ auto)
Regiune
Reședință
Populație
(est. 2004)
Populație
(est. 2010)
Praga
, oraș-capitală (
Hlavní město Praha
1.170.571
1.251.072
Regiunea Boemia Centrală
Středočeský kraj
administrată de la
Praga
1.144.071
1.256.850
Regiunea Boemia de Sud
Jihočeský kraj
České Budějovice
625.712
637.723
Regiunea Plzeň
Plzeňský kraj
Plzeň
549.618
571.831
Regiunea Karlovy Vary
Karlovarský kraj
Karlovy Vary
304.588
307.380
Regiunea Ústí nad Labem
Ústecký kraj
Ústí nad Labem
822.133
835.814
Regiunea Liberec
Liberecký
kraj
Liberec
427.563
439.458
Regiunea Hradec Králové
Královéhradecký kraj
Hradec Králové
547.296
554.370
Regiunea Pardubice
Pardubický
kraj
Pardubice
505.285
516.777
Regiunea Olomouc
Olomoucký
kraj
Olomouc
635.126
641.555
Regiunea Moravia-Silezia
Moravskoslezský kraj
Ostrava
1.257.554
1.244.837
Regiunea Moravia de Sud
Jihomoravský kraj
Brno
1.123.201
1.152.819
Regiunea Zlín
Zlínský kraj
Zlín
590.706
590.527
Regiunea Vysočina
Kraj Vysočina
Jihlava
517.153
514.805
Geografie
modificare
modificare sursă
Cehia văzută din satelit
Republica Cehă se află între paralelele de 48° și 51° latitudine nordică (doar o mică zonă se află la nord de 51°), și între meridianele de 12° și 19° longitudine estică.
Peisajul este unul variat.
Boemia
, către vest, constă dintr-un bazin drenat de
Elba
(în
cehă
Labe
) și de
Vltava
, înconjurat de munți de altitudine joasă, cum ar fi masivul
Krkonoše
din
Sudeți
. Aici se află cel mai înalt punct din țară,
Sněžka
, la
1.602 m
, pe frontiera cu Polonia.
Moravia
, partea estică a țării, este o zonă deluroasă. Ea este drenată în principal de
râul Morava
, dar acolo se află și izvoarele
Odrei
Apele din Cehia curg către trei mări diferite:
Marea Nordului
Marea Baltică
și
Marea Neagră
. Cehia deține și
Moldauhafen
⁠(
, un lot de
30.000 m²
din portul
Hamburg
, acordat Cehoslovaciei prin articolul 363 al
tratatului de la Versailles
, pentru a permite transportul mărfurilor către mare. Teritoriul va reveni Germaniei în 2028.
Clima
modificare
modificare sursă
Barajul Šance
, în
Beskizii Moraviei și Sileziei
Cehia are o climă temperat-continentală, cu veri relativ fierbinți și ierni reci și cu multă zăpadă. Diferența de temperatură de la vară la iarnă este mare din cauza poziției geografice în interiorul continentului.
27
Temperaturile variază mult în funcție de
altitudine
. În general, la altitudini mari, temperaturile scad și cantitatea de
precipitații
crește. Cea mai umedă zonă din Cehia se găsește este zona
Bílý Potok
din
Munții Jizera
, iar cea mai rece este
districtul Louny
de la nord-vest de Praga. Un alt factor important este distribuția munților; de aceea, clima este una variată.
Dealurile din
Králický Sněžník
⁠(
În cel mai înalt punct,
Sněžka
1.602 m
), temperatura medie este doar
−0,4 °C
, pe când în câmpiile din
regiunea Moravia de Sud
, temperatura medie se ridică la
10 °C
. Capitala țării,
Praga
, are o temperatură medie similară, sub influența factorilor urbani.
Cea mai rece lună este de obicei ianuarie, urmată de februarie și decembrie. În aceste luni, ninge la munte și uneori și în câmpie și în orașele mari. În martie, aprilie și mai, temperatura crește rapid, mai ales în aprilie, când vremea tinde să varieze puternic în timpul zilei. Primăvara se caracterizează prin niveluri crescute ale apeilor râurilor, din cauza topirii zăpezii, ceea ce duce ocazional la revărsări.
Cea mai caldă lună a anului este iulie, urmată de august și iunie. În medie, temperaturile din timpul verii sunt cu 20 de grade mai ridicate decât iarna.
Toamna începe de obicei în septembrie, o lună uscată și relativ caldă. În octombrie temperaturile încep să scadă sub
15 °C
sau
10 °C
; până la sfârșitul lui noiembrie, temperaturile coboară până aproape de punctul de îngheț.
Cea mai scăzută temperatură înregistrată vreodată a fost la Litvínovice, lângă
České Budějovice
, de
−42,2 °C
și cea mai ridicată a fost de
40,2 °C
la Praga, Uhříněves.
Centrala nucleară de la Dukovany
Ploile cele mai multe sunt vara. Aversele sporadice sunt relativ constante de-a lungul anului (la Praga, numărul mediu de zile cu cel puțin 0,1
mm de precipitații variază de la 12 în septembrie și octombrie până la 16 în noiembrie) dar ploi masive concentrate (zile cu peste 10
mm) sunt mai frecvente în lunile dintre mai și august (cu media de două astfel de zile lunar).
28
Economie
modificare
modificare sursă
Articol principal:
Economia Cehiei
Prezentare grafică a exporturilor Cehiei în 28 de categorii.
Cehia face parte din
UE
și din
spațiul Schengen
Sediul
Băncii Naționale
din
Praga
Škoda Auto
este unul dintre cei mai mari producători de autovehicule din Europa Centrală. În 2011, a vândut un număr record de 875.000 de vehicule și dorește să dubleze cifra până în 2018
Republica Cehă are o economie dezvoltată,
29
cu venituri mari
30
al cărei PIB pe cap de locuitor se află la 80% din media Uniunii.
31
Unul dintre cele mai stabile și prospere dintre statele post-comuniste, Cehia a înregistrat creșteri economice de peste 6% anual în cei trei ani dinaintea izbucnirii crizei economice de la sfârșitul primului deceniu al secolului al XXI-lea. Creșterea a fost condusă de exporturi către Uniunea Europeană, în special Germania, și de investițiile străine, combinată cu o revitalizare a cererii și pe plan intern.
Mare parte din economie a fost privatizată, inclusiv băncile și telecomunicațiile. Guvernul de centru-dreapta intenționează să continue privatizarea, inclusiv industria energetică și aeroportul din Praga. A acceptat și vânzarea a 7% din acțiunile producătorului de energie
CEZ Group
, discutând și privatizarea fabricii de bere
Budějovický Budvar
⁠(
. În 2009, un studiu realizat de Asociația Economică Cehă a constatat că majoritatea economiștilor cehi favorizează continuarea liberalizării în majoritatea sectoarelor economiei.
32
Țara face parte din
spațiul Schengen
, abolind controalele la frontiere și deschizând total granițele cu toți vecinii săi,
Germania
Austria
Polonia
și
Slovacia
, la 21 decembrie 2007.
33
Republica Cehă este și membră a
Organizației Internaționale a Comerțului
Ultimul guvern ceh condus de social-democrați dorea adoptarea euro în 2010, dar guvernul de centru-dreapta care i-a urmat a suspendat acel plan în 2007.
34
O dată exactă nu a fost fixată, ministrul de finanțe considerând la acea vreme că anul 2012 ar fi o dată realistă,
35
cu condiția reformării finanțelor publice. Cele mai recente planuri de adoptare a monedei unice nu dau nicio dată precisă. Deși țara este mai bine poziționată decât celelalte state membre ale UE în vederea adoptării monedei unice, din cauza ezitărilor din plan politic, schimbarea nu poate avea loc înainte de 2013,
36
în vreme ce premierul
Petr Nečas
a afirmat că cehii vor fi mai întâi consultați printr-un
referendum
37
Programul pentru Evaluarea Internațională a Studenților
, coordonat de
OECD
, clasează sistemul ceh de educație pe locul al 15-lea în lume, mai sus decât media OECD.
38
Infrastructura de transport
modificare
modificare sursă
Vagoane de tren etajate, denumite
CityElefant
⁠(
, fabricate de
Uzinele Škoda
operează în preajma marilor orașe
Aeroportul Václav Havel din Praga
este principalul aeroport internațional din țară. În 2010 a deservit 11,6
milioane de pasageri, ceea ce îl face cel mai utilizat aeroport din Europa Centrală și de Est. În total, Republica Cehă are 46 de aeroporturi cu piste pavate, dintre care șase operează linii internaționale la
Brno
Karlovy Vary
Mošnov
⁠(
(lângă
Ostrava
),
Pardubice
Praga
și
Kunovice
⁠(
(lângă
Uherské Hradiště
).
R1
, centura Pragăi
České dráhy
(căile ferate cehe) este principalul operator de cale ferată din Republica Cehă, cu circa 180
milioane de pasageri anual. Cu
9.505 km
de cale ferată, Cehia are una dintre cele mai dense rețele feroviare din Europa.
39
Dintre aceștia,
2.926 km
sunt electrificați,
7.617 km
sunt cale ferată simplă și
1.866 km
sunt cale ferată dublă sau multiplă.
40
În 2006, noile trenuri italiene cu sisteme de înclinare
Pendolino
ČD Class 680
⁠(
au intrat în funcțiune. Ele ating 237
km/h, nou record de viteză pe calea ferată în Cehia.
Tren electric
Pendolino
la
gara din Praga
⁠(
În 2005, conform
Biroului Ceh de Statistică
, 65,4% din energia electrică era produsă în termocentrale (predominant cu cărbuni); 30% în
centrale nucleare
; și 4,6% din surse regenerabile, inclusiv hidrocentrale. Rusia, prin conductele ce trec prin Ucraina și, parțial, Norvegia, prin conducte ce trec prin Germania, furnizează Cehie gaz lichid și natural.
Rețeaua de drumuri din Cehia are
55.653 km
lungime,
41
dintre care 738,4
km sunt
autostrăzi
și 439,1
km sunt
drumuri expres
42
Limita de viteză este de 50
km/h în localități, 90
km/h în afara lor și 130
km/h pe drumuri expres.
Telecomunicații
modificare
modificare sursă
Republica Cehă se clasează în primele zece țări din lume în ce privește viteza medie a conexiunilor la Internet
43
și are cel mai mare număr de utilizatori de
WiFi
din Uniunea Europeană.
44
45
La începutul lui 2008, erau peste 800 puncte de acces WiFi locale,
46
47
cu circa 350.000 de utilizatori în 2007. Acces la internet prin rețele mobile, fie prin
GPRS
EDGE
UMTS
sau
CDMA2000
⁠(
, este oferit de toți cei trei operatori de telefonie mobilă (
T-Mobile
Vodafone
Telefonica O2
) precum și de furnizorul de Internet U:fon. Compania de stat Český Telecom și-a încetinit răspândirea serviciilor de date. La începutul lui 2004, a început liberalizarea utilizării conexiunilor în buclă locală și alți operatori încep să ofere conexiuni ADSL și SDSL. Aceasta, urmată de privatizarea companiei Český Telecom a contribuit la scăderea prețurilor.
La 1 iulie 2006, Český Telecom a fost cumpărată de compania multinațională de origine spaniolă Telefonica și a adoptat numele
Telefónica O2 Republica Cehă
. În aprilie 2012, ea oferea VDSL și ADSL2+ în multiple variante, cu viteze de până la 25 Mb/s. Internetul prin cablu câștigă popularitate cu vitezele de acces de 2 până la 120 Mb/s. Cel mai mare furnizor de pe această piață, UPC, oferă servicii în toate marile orașe.
Știință
modificare
modificare sursă
Lentila de contact
a fost inventată de
Otto Wichterle
⁠(
și
Drahoslav Lím
⁠(
Cehia are o tradiție științifică bogată. Printre invențiile și descoperirile importante dezvoltate de către cehi se numără
lentila de contact
, separarea
grupelor de sânge
și producția explozibilului plastic
Semtex
⁠(
. Oameni de știință remarcabili care au trăit și au lucrat pe pământ ceh au fost:
Václav Prokop Diviš
(1698–1765), inventator al
paratrăsnetului
Bernard Bolzano
(1781–1848), matematician, logician, filosof și pacifist.
Jan Evangelista Purkyně
(1787–1869), anatomist și fiziolog, descoperitor al
celulelor Purkinje
, al
fibrelor Purkinje
și al
glandelor sudoripare
Josef Ressel
(1793–1857), inventator al elicei-șurub.
48
Gregor Mendel
(1822–1884), adesea denumit „
părintele
geneticii
”, cunoscut pentru cercetările sale în ce privește moștenirea trăsăturilor genetice.
48
Jakub Husník
⁠(
(1837-1916), care a contribuit la îmbunătățirea
fotolitografiei
Karel Klíč
⁠(
(1841-1926), pictor și fotograf, inventator al
fotogravurii
František Křižík
⁠(
(1847-1941), inginer electrotehnist, inventator al unui mecanism de ajustare automată a electrozilor pentru
lămpile cu arc electric
Jan Janský
⁠(
(1873-1921), serolog și neurolog, a descoperit (independent de Karl Landsteiner), clasificarea grupelor de sânge.
Bedřich Hrozný
(1879–1952), lingvist, a descifrat
limba hitită
48
Jaroslav Heyrovský
(1890–1967), inventator al
polarografiei
, fondator al
chimiei electroanalitice
laureat al
Premiului Nobel pentru Chimie
48
Otto Wichterle
⁠(
(1913–1998) și
Drahoslav Lím
⁠(
(1925–2003), chimiști cehi, care au descoperit metode de realizare a
lentilelor de contact
49
Stanislav Brebera
⁠(
(* 1925), inventator al explozibilului plastic
Semtex
⁠(
50
Mulți alți oameni de știință au avut legături cu zona Cehiei, între care se numără astronomii
Johannes Kepler
și
Tycho Brahe
, fondatorul
psihanalizei
Sigmund Freud
, fizicienii
Ernst Mach
Albert Einstein
, inginerul
Viktor Kaplan
⁠(
și logicianul
Kurt Gödel
Turism
modificare
modificare sursă
După căderea
Cortinei de Fier
în 1989,
Praga
a devenit unul dintre cele mai vizitate orașe din
Europa
Economia Cehiei obține un venit substanțial din turism. În 2001, câștigurile totale din turism au ajuns la 118,13
miliarde de
coroane
, formând 5,5% din PNB și 9,3% din exporturi. În domeniu lucrează peste 110.000 de oameni – peste 1% din populație.
51
În 2008, a existat o scădere a numărului de turiști în
Praga
, ce poate fi atribuită aprecierii coroanei cehe, care a făcut țara mai scumpă pentru vizitatori, în comparație cu nivelul serviciilor disponibile.
52
Reputația țării a avut de suferit și de pe urma relatărilor despre suprataxarea practicată de taximetriști și din cauza problemei furturilor din buzunare.
52
53
După 2005, primarul Pragăi,
Pavel Bém
⁠(
, a încercat să îmbunătățească reputația orașului luând o atitudine mai fermă față de infracțiunile mărunte.
53
Rata criminalității în Cehia este însă una redusă.
54
Există însă și alte centre de activitate turistică, în afara Pragăi, care este principalul punct de intrare pentru turiștii care vizitează și alte părți ale țării,
55
cum ar fi stațiunile
Karlovy Vary
Mariánské Lázně
și
Františkovy Lázně
, castelele
Karlštejn
Český Krumlov
și
Lednice–Valtice
. Între zonele naturale vizitate mai mult de turiști se numără
Český ráj
Šumava
și
Munții Krkonoše
Demografie
modificare
modificare sursă
Cele mai mari orașe din
Cehia
56
57
Loc
Numele orașului
Regiune
Pop.
Loc
Numele orașului
Regiune
Pop.
Praga
Brno
Praga
Praga
1.272.690
11
Havířov
Moravia-Silezia
79.679
Ostrava
Plzeň
Brno
Moravia de Sud
384.277
12
Zlín
Zlín
76.010
Ostrava
Moravia-Silezia
302.456
13
Kladno
Boemia Centrală
69.178
Plzeň
Plzeň
169.688
14
Most
Ústí nad Labem
67.030
Liberec
Liberec
102.247
15
Karviná
Moravia-Silezia
59.627
Olomouc
Olomouc
100.043
58
16
Opava
Moravia-Silezia
58.643
Ústí nad Labem
Ústí nad Labem
95.003
17
Frýdek-Místek
Moravia-Silezia
58.193
Hradec Králové
Hradec Králové
94.242
18
Karlovy Vary
Karlovy Vary
53.737
České Budějovice
Boemia de Sud
93.883
19
Jihlava
Vysočina
50.760
10
Pardubice
Pardubice
91.073
20
Děčín
Ústí nad Labem
50.620
Trotuar în
piața Wenceslas
Conform rezultatelor preliminare ale recensământului din 2011, majoritatea locuitorilor Republicii Cehe sunt etnici
cehi
(63,7%), urmat de
moravi
(4,9%),
slovaci
(1,4%),
polonezi
(0,4%),
germani
(0,2%) și
silezieni
(0,1%). Întrucât câmpul „naționalitate” a fost facultativ, el a fost lăsat necompletat în cazul a 26% din cei recenzați.
59
Conform unor estimări, în Republica Cehă trăiesc circa 250.000 de
romi
60
61
În octombrie 2009 se aflau pe teritoriul țării 436.116 de străini, conform Ministerului Ceh de Interne,
62
cele mai mari grupuri fiind cetățeni din Ucraina (132.481), Slovacia (75.210), Vietnam (61.102), Rusia (29.976), Polonia (19.790), Germania (14.156), Republica Moldova (10,315), Bulgaria (6,346), Mongolia (5,924), SUA (5,803), China (5,314), Regatul Unit (4.461), Belarus (4.441), Serbia (4.098), România (4.021), Kazahstan (3.896), Austria (3.114), Italia (2.580), Țările de Jos (2.553), Franța (2,356), Croația (2.351), Bosnia și Herțegovina (2.240), Armenia (2.021), Uzbekistan (1.969), Macedonia (1.787) și Japonia (1.581).
62
Conform recensământului din 2021, Cehia avea o populație rezidentă de 10.524.167 locuitori, in creștere cu 87,6 mii față de 2011.
Populația rezidentă cu cetățenie cehă era de 9.998.510 persoane.
Populația rezidentă cu cetățenie străină era de 496.250 persoane, din care 95,8 mii cu cetățenie slovacă, 150,5 mii ucraineană, 54,3 mii vietnameză, 35,8 mii rusă, 14,5 mii poloneză, 5,6 mii germană.
162.846 locuitori aveau cetățenie a unei țări din Uniunea Europeană (inclusiv țările membre U.E. detaliate mai sus)
36,3% din populația străină era rezidentă în Praga.
29.137 locuitori erau de cetățenie neidentificată.
Populația evreiască din Boemia și Moravia, 118.000 de persoane conform recensământului din 1930, a fost practic anihilată de naziști în
Holocaust
63
În 2005 mai erau circa 4.000 de evrei în Republica Cehă.
64
Fostul premier ceh,
Jan Fischer
⁠(
, este de origine evreiască și de religie iudaică.
65
Estimările natalității în Cehia sunt printre cele mai scăzute din lume, cu 1,27 de copii în medie la fiecare femeie.
66
Imigrația
a crescut populația cu aproape 1% în 2007. Circa 77.000 de noi străini se stabilesc în fiecare an în Cehia.
67
Imigranți vietnamezi au început să se stabilească în Cehia în perioada comunistă, fiind invitați să muncească acolo de către guvernul cehoslovac.
68
Astăzi, trăiesc circa 70.000 de vietnamezi în Republica Cehă.
69
Spre deosebire de ucraineni, vietnamezii vin în Cehia să se stabilească permanent.
70
La începutul secolului al XX-lea, Chicago era al treilea oraș din lume ca număr de locuitori cehi,
71
după
Praga
și
Viena
72
Conform recensământului din 2006 din Statele Unite, 1.637.218 de americani au origine cehă totală sau parțială.
73
Religia
modificare
modificare sursă
Religia în Republica Cehă - recensământul din 2011
74
religie
procent
Romano-catolici
10.3%
Protestanți
0.8%
Altă religie neinstituționalizată
6.7%
Altă religie instituționalizată
2.7%
Nu răspund
45.2%
Nicio religie
34.2%
Republica Cehă este una dintre cele mai puțin religioase țări din lume. Istoric, cehii au fost caracterizați ca „toleranți și chiar indiferenți față de religie”.
75
La recensământul din 2011, 79,4% aparținea unuia din grupurile
agnosticilor
ateilor
sau persoanelor fără religie (34,2% au răspuns că nu au nicio religie, iar 45,2% nu au răspuns), 10,3% erau
romano-catolici
, 0,8% erau
protestanți
(0,5%
frați cehi
și 0,4%
husiți
), 9,4% urmând altă formă de religie, recunoscută sau nu.
76
Din 1991 până în 2001 și apoi în continuare până în 2011, numărul adepților romano-catolicismului a scăzut de la 39% la 26,8% și apoi la 10,3%; Protestantismul a scăzut de la 3,7% la 2,1% și apoi la 0,8%.
77
Conform
Eurobarometrului
din 2005,
78
19% din cehi au răspuns că „cred că există un Dumnezeu” (al doilea cel mai mic procent din țările UE după
Estonia
cu 16%),
79
pe când 50% au răspuns că „cred că există un fel de spirit sau forță vitală”, în vreme ce 30% nu cred că există Dumnezeu, spirit sau forță vitală.
Cultură
modificare
modificare sursă
Muzică
modificare
modificare sursă
Muzica cehă își are rădăcinile în muzica bisericească veche de peste 1.000 de ani (primele referiri provin de la sfârșitul secolului al X-lea), în muzica populară din
Boemia
Moravia
și
Silesia
, și în tradiția muzicii clasice. De la începuturile muzicii culte, muzicienii și compozitorii cehi au fost influențați de folclor. Printre cei mai importanți compozitori cehi se numără
Adam Michna
Jan Dismas Zelenka
⁠(
Josef Mysliveček
⁠(
Bedřich Smetana
Leoš Janáček
Antonín Dvořák
Josef Suk
⁠(
Bohuslav Martinů
⁠(
Erwin Schulhoff
⁠(
și
Petr Eben
⁠(
. Cel mai cunoscut festival de muzică este „Primăvara de la Praga” (
Pražské jaro
).
Literatura
modificare
modificare sursă
Literatura cehă
este literatura scrisă de cehi sau de locuitorii statului ceh, în principal în limba cehă, deși s-au folosit și slavona, latina sau germana.
Literatura cehă se împarte în mai multe perioade principale de timp: Evul Mediu, perioada husită; anii recatolicizării și barocului, Iluminismul și renașterea națională din secolul al XIX-lea, avangarda din perioada interbelică, anii comunismului și Primăvara de la Praga, și literatura postcomunistă. Unul dintre cei mai importanți scriitori cehi ai secolului al XX-lea este
Milan Kundera
Teatrul ceh își are rădăcinile în Evul Mediu. În secolul al XIX-lea, teatrul a jucat un rol important în renașterea națională și apoi, în secolul al XX-lea, a devenit parte a teatrului european modern.
Bucătăria
modificare
modificare sursă
Svíčková na smetaně
⁠(
este un fel de mâncare cehesc, constând din carne de vită marinată cu
colțunași
cehești
Pilsner Urquell
a fost prima bere de tip "
Pilsner
" din lume, categorie denumită după orașul ceh
Plzeň
Bucătăria cehă pune mult accent pe mâncarea cu carne. Carnea de porc este foarte frecventă, dar se consumă și carne de vită și de pui. Se mai servesc și gâscă, rață, iepure și vânat. Peștele este rar, excepția ocazională fiind
păstrăvul
și
crapul
, care se consumă de Crăciun.
Berea cehă
are o istorie lungă și importantă. Prima fabrică de bere este atestată la 1118 și Cehia are cel mai mare consum de bere pe cap de locuitori din lume. Celebra bere de tip
Pilsener
a fost inventată în orașul
Plzeň
din Boemia de vest, și orașul
České Budějovice
aflat mai la sud a dat numele altei beri, denumite
Budweiser Budvar
⁠(
. În afara acestor mărci și a altora majore, în Republica Cehă există fabrici mici independente care fabrică beri de bună calitate și care încearcă să continue vechea tradiție de producere a berii: Štiřín, Chýně, Oslavany, Kácov. Turismul crește încet și în jurul regiunii Moravia de Sud, unde se produce vin începând cu Evul Mediu; circa 94% din
podgoriile
Cehiei sunt morave. În afară de șliboviță, bere și vin, cehii produc alte două băuturi alcoolice exclusiv cehe,
Fernet Stock
⁠(
și
Becherovka
Printre felurile de mâncare cehe se numără carnea de porc cu colțunași de pâine și varză călită
Vepřová, knedlík, zelí
, mușchi de vită cu colțunași Karlsbad la aburi și sosul de legume
Svíčková na smetaně
⁠(
, o varietate de
gulaș
de vită și porc, brânză prăjită
Smažák
⁠(
sau clătitele cu cartofi
Bramboráky
⁠(
, pe lângă o mare varietate de cârnați specifici, pateuri, carne afumată și alte mâncăruri tradiționale. Între deserturile cehe se numără prăjiturile tradiționale
buchty
⁠(
și
kolache
⁠(
Sport
modificare
modificare sursă
Sportul joacă un rol în viața multor
cehi
. Principalele sporturi populare din Cehia sunt
fotbalul
și
hocheiul pe gheață
, ambele atrăgând o atenție sporită din partea mass-media și a suporterilor. Tenisul este și el un sport foarte urmărit în Cehia. Între alte sporturi care au ligi și structuri profesioniste în țară se numără baschetul, voleiul, handbalul, atletismul și
hocheiul în sală
Naționala de hochei
a obținut medalia de aur la
Jocurile Olimpice de iarnă din 1998
și a câștigat șase campionate mondiale, între care trei consecutive între 1999 și 2001. În total, țara a câștigat 10 medalii de aur la
olimpiadele de vară
după independență (plus 49 până atunci obținute de Cehoslovacia) și cinci medalii de aur (plus două ca Cehoslovacia) la
cele de iarnă
. Cea mai mare performanță a naționalei de fotbal după separarea de Slovacia s-a înregistrat la
Campionatul European din 1996
, când aceasta a obținut medaliile de argint după ce a ajuns în finala în care a fost învinsă de
Germania
La tenis, Republica Cehă a produs jucători ca
Ivan Lendl
, de 8 ori campion de Grand Slam, finalistul de la Wimbledon din 2010
Tomáš Berdych
, campioana de la Wimbledon din 2011
Petra Kvitova
, campioana de la Wimbledon din 1998
Jana Novotná
, campioana de la dublu la Wimbledon 2011
Květa Peschke
⁠(
și de 18 ori campioana de Grand Slam
Martina Navratilova
Patrimoniu mondial
modificare
modificare sursă
Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt înscrise următoarele obiective din Republica Cehă:
Centrul vechi istoric din
Praga
(1992)
Centrul vechi istoric din
Český Krumlov
(1992)
Centrul vechi istoric din
Telč
(1992)
Biserica de pelerinaj Sf. Ioan Nepomuk
de pe Zelená Hora, lângă Žďár nad Sázavou (1994)
Biserica mănăstirii Sedlec și centrul vechi istoric, ambele din orașul
Kutná Hora
(1995)
Peisajul cultural din Lednice-Valtice (1996)
Vechiul sat
Holašovice
(1998)
Castelul și parcul din Kroměříž (1998)
Castelul Lytomyšl (1999)
„Coloana Trinității” din
Olomouc
(2000)
„Vila Tugendhat” din
Brno
(2001)
Cartierul evreiesc și biserica Sf. Procop din Třebíč (2003)
Note
modificare
modificare sursă
1 aprilie 2007
. Accesat în
7 aprilie 2015
Lipsește sau este vid:
title=
ajutor
Lipsește sau este vid:
title=
ajutor
Lipsește sau este vid:
title=
ajutor
„World Economic Outlook Database, October 2024 Edition. (Czechia)”
www.imf.org
International Monetary Fund
22 octombrie 2024
. Accesat în
9 noiembrie 2024
Velinger, Jan (
28 februarie 2006
).
„World Bank Marks Czech Republic's Graduation to 'Developed' Status”
Banca Mondială marchează promovarea Republicii Cehe la statutul de «țară dezvoltată»
. Radio Prague
. Accesat în
22 ianuarie 2007
„UNDP.org”
(PDF)
. Accesat în
25 aprilie 2010
„Oxford English Dictionary”
. Askoxford.com. Arhivat din
original
la
10 mai 2011
. Accesat în
4 martie 2011
„The Annals of Jan Dlugosz”
Analele lui Jan Długosz
. Impub.co.uk. Arhivat din
original
la
21 octombrie 2010
. Accesat în
25 aprilie 2010
„The rise and fall of the Przemyslid Dynasty”
Creșterea și descreșterea dinastiei Przemyslide
. Archiv.radio.cz
. Accesat în
25 aprilie 2010
„Václav II. český král”
Vaclav al II-lea, rege ceh
„The flowering and the decline of the Czech medieval state”
Înflorirea și declinul statului medieval ceh
. Arts.gla.ac.uk. Arhivat din
original
la
15 august 2011
. Accesat în
25 aprilie 2010
Plague epidemics in Czech countries
. E. Strouhal. p.49.
Oskar Krejčí, Martin C. Styan, Ústav politických vied SAV. (2005).
Geopolitics of the Central European region: the view from Prague and Bratislava
. p.293.
ISBN 80-224-0852-2
„RP's History Online – Habsburgs”
. Archiv.radio.cz
. Accesat în
25 aprilie 2010
History of the Mongols from the 9th to the 19th Century. Part 2. The So-Called Tartars of Russia and Central Asia. Division 1
". Henry Hoyle Howorth. p.557.
ISBN 1-4021-7772-0
The new Cambridge modern history: The ascendancy of France, 1648–88
". Francis Ludwig Carsten (1979). p.494.
ISBN 0-521-04544-4
The Cambridge economic history of Europe: The economic organization of early modern Europe
". E. E. Rich, C. H. Wilson, M. M. Postan (1977). p.614.
ISBN 0-521-08710-4
Radio Praha – zprávy
cs
„Tab. 3 Národnost československých státních příslušníků podle žup a zemí k 15.2.1921”
(PDF)
(în cehă). Biroul Statistic Cehoslovac.
Arhivat
(PDF)
din originalul de la
5 iunie 2007
. Accesat în
2 iunie 2007
Gerhard L. Weinberg,
The Foreign Policy of Hitler's Germany: Starting World War II, 1937–1939
(Chicago, 1980), pp. 470–481.
Stephen A. Garrett (1996). "
Conscience and power: an examination of dirty hands and political leadership
". Palgrave Macmillan. p.60.
ISBN 0-312-15908-0
A Companion to Russian History
". Abbott Gleason (2009). Wiley-Blackwell. p.409.
ISBN 1-4051-3560-3
Libri.cz
Arhivat
în
20 iunie 2008
, la
Wayback Machine
cs
Czech schools revisit communism
BBC News.
1 November 2005.
„Czechs with few mates”
The Economist
30 august 2007
. Accesat în
25 aprilie 2010
The death of the districts
Moartea districtelor
],
Radio Praga
3 ianuarie 2003.
R. Tolasz,
Climate Atlas of Czechia
, Institutul Hidrometeorologic Ceh, Praga, 2007. 254pp. Hardback ISBN 97880866901
, graficele 1.5 și 1.6
R. Tolasz,
Climate Atlas of Czechia
, Institutul Hidrometeorologic Ceh, Praga, 2007. 254pp. Hardback ISBN 97880866901, graficul 2.9.
Getting to know Czech Republic
Arhivat
în
19 iulie 2014
, la
Wayback Machine
, de la
Czech.cz
, website oficial de promovare a Republicii Cehe
„World Bank 2007”
. Web.worldbank.org
. Accesat în
25 aprilie 2010
„GDP per capita in PPS”
(PDF)
. Eurostat
. Accesat în
25 iunie 2009
Stastny, Daniel. "Czech Economists on Economic Policy: A Survey",
Econ Journal Watch
7[3]: 275–287, septembrie 2010.
„Czech Republic to join Schengen”
Republica Cehă aderă la Schengen
. The Prague Post.
13 decembrie 2006
Arhivat
din originalul de la
25 februarie 2008
. Accesat în
8 octombrie 2007
„Finance Ministry backtracks on joining the Euro by 2012”
. Radio Praha
. Accesat în
22 decembrie 2008
„Czech government adopts euro adoption plan”
. EUbusiness.
11 aprilie 2007
Arhivat
din originalul de la
30 septembrie 2007
. Accesat în
1 iunie 2007
„Euros in the wallets of the Slovaks, but who will be next?”
Euro în portofelele slovacilor, dar cine urmează?
(Press release). Sparkasse.at.
5 august 2008
. Arhivat din
original
la
4 septembrie 2006
. Accesat în
21 decembrie 2008
Pop, Valentina (
28 octombrie 2011
).
„Czech PM mulls euro referendum”
EUObserver
. Accesat în
28 octombrie 2011
The conditions under which the Czech citizens decided in a referendum in 2003 on the country's accession to the EU and on its commitment to adopt the single currency, euro, have changed. That is why the ODS will demand that a possible accession to the single currency and the entry into the European stabilisation mechanism be decided on by Czech citizens," the ODS resolution says.
„OECD.org”
(PDF)
. Accesat în
25 aprilie 2010
„Transport infrastructure at regional level – Statistics explained”
. Epp.eurostat.ec.europa.eu
. Accesat în
25 aprilie 2010
„SZDC.cz”
. Accesat în
9 noiembrie 2010
cs
RSD.cz
Arhivat
în
21 februarie 2011
, la
Archive-It
„State of the Internet report cited by news.com.au”
. Arhivat din
original
la
2 mai 2012
. Accesat în
2 mai 2012
„2007 WiFi survey EN”
. Arhivat din
original
la
20 decembrie 2007
. Accesat în
18 iunie 2012
„Openspectrum.info – Czech Republic”
. Volweb.cz. Arhivat din
original
la
16 aprilie 2010
. Accesat în
25 aprilie 2010
„Wi-Fi: Poskytovatelé bezdrátového připojení”
. internetprovsechny.cz
. Accesat în
17 martie 2008
„Bezdrátové připojení k internetu”
(în cehă)
. Accesat în
18 mai 2008
Czech.cz – Ingenious inventions
. Retrieved 3 March 2009.
Arhivat
în
24 martie 2009
, la
Wayback Machine
The History of Contact Lenses
Arhivat
în
29 aprilie 2013
, la
Wayback Machine
. Accesat la 3 martie 2009.
„Velikáni české vědy”
. Accesat în
1 noiembrie 2010
„Promotion Strategy of the Czech Republic in 2004–2010”
. Czech Tourism. Arhivat din
original
la
28 martie 2007
. Accesat în
19 decembrie 2006
20:36 UTC (
21 aprilie 2010
).
„Prague sees significant dip in tourist numbers”
. Radio.cz
. Accesat în
25 aprilie 2010
Prague mayor goes undercover to expose the great taxi rip-off
, 15 ianuarie 2005
Czech Republic – Country Specific Information
Arhivat
în
17 decembrie 2013
, la
Wayback Machine
, U.S. Department of State
„Czech sights”
. Discover Czech
. Accesat în
19 decembrie 2006
„Recensământ 2011”
(în Czech).
Biroul Ceh de Statistică
. Accesat în
8 mai 2012
Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (
link
„Statistická data ČSÚ”
Date statistice ČSÚ
(în cehă).
Biroul Ceh de Statistică
. Accesat în
8 mai 2012
Nařízení vlády č. 212/1997,
kterým se vyhlašuje závazná část územního plánu velkého územního celku Olomoucké aglomerace
První předběžné výsledky Sčítání lidu, domů a bytů 2011: Obyvatelstvo podle národnosti podle krajů
„The History and Origin of the Roma”
Istoria și originea romilor
. Romove.radio.cz
. Accesat în
25 aprilie 2010
Green, Peter S. (
5 august 2001
).
„British Immigration Aides Accused of Bias by Gypsies”
New York Times
. Accesat în
25 aprilie 2010
Foreigners by type of residence, sex and citizenship
Arhivat
în
15 iulie 2021
, la
Wayback Machine
Biroul Ceh de Statistică
, 31 octombrie 2009
„The Holocaust in Bohemia and Moravia”
Holocaustul în Boemia și Moravia
(în engleză). Ushmm.org
. Accesat în
25 aprilie 2010
The Virtual Jewish Library
– Jewish population of Czech republic, 2005
PM Fischer visits Israel
" [Premierul Fischer vizitează Israelul]. Radio Praga. 22 iulie 2009.
CIA World Factbook
Arhivat
în
15 mai 2012
, la
Wayback Machine
: Total Fertility Rate ranks
Press: Number of foreigners in ČR up ten times since 1989
nefuncțională
". Prague Monitor. 11 noiembrie 2009.
O'Connor, Coilin (
29 mai 2007
).
„Is the Czech Republic's Vietnamese community finally starting to feel at home?”
Czech Radio
. Accesat în
1 februarie 2008
Crisis Strands Vietnamese Workers in a Czech Limbo
The New York Times.
5 iunie 2009.
Foreigners working in the Czech Republic
Arhivat
în
3 iunie 2009
, la
Wayback Machine
". Ministerul de Externe al Republicii Cehe. Iulie 2006.
Czechs and Bohemians
. Encyclopedia of Chicago.
Czech and Slovak roots in Vienna
. Wieninternational.at
„U.S. Census”
. U.S. Census Bureau
. Accesat în
13 aprilie 2008
nefuncțională
„Population by religious belief and by municipality size groups”
Populația după credință religioasă și localitate
(PDF)
(în engleză). Biroul Ceh de Statistică. Arhivat din
original
(PDF)
la
21 februarie 2015
. Accesat în
23 aprilie 2012
Richard Felix Staar,
Communist regimes in Eastern Europe
, numărul 269, p. 90
„Population by religious belief and by municipality size groups”
Populația după credință religioasă și comună
(PDF)
(în engleză). Biroul Ceh de Statistică. Arhivat din
original
(PDF)
la
21 februarie 2015
. Accesat în
23 aprilie 2012
„Population by denomination and sex: as measured by 1921, 1930, 1950, 1991 and 2001 censuses”
Populația după religie și sex: măsurată de recensămintele din 1921, 1930, 1950, 1991 și 2001
(PDF)
(în cehă și engleză). Biroul Ceh de Statistică. Arhivat din
original
(PDF)
la
21 februarie 2011
. Accesat în
9 martie 2010
Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (
link
„Eurobarometer on Social Values, Science and technology 2005 – page 11”
Eurobarometru al valorilor sociale, științei și tehnologiei 2005, pagina 11
(PDF)
. Accesat în
5 mai 2007
„Social values, Science and Technology”
Valori sociale, știință și tehnologie
(PDF)
Eurobarometru
2005
. Accesat în
19 decembrie 2006
Vezi și
modificare
modificare sursă
Listă de cehi
Legături externe
modificare
modificare sursă
La
Wikivoyage
găsiți un
ghid turistic despre Cehia
Commons
Wikimedia Commons
conține materiale multimedia legate de
Cehia
Portalul administrației cehe
(cehă și engleză)
Date din istoria Republicii Cehe
28 Septembrie - Ziua Națională a Republicii Cehe
, 28 septembrie 2010,
Amos News
Centrul Ceh București
Imaginile Cehiei
Arhivat
în
5 martie 2016
, la
Wayback Machine
Hărțile Cehiei
Arhivat
în
21 decembrie 2004
, la
Wayback Machine
Cehia
--
Cehi
--
Limba cehă
--
Apărare
Capitala
Climă
Conducători
Cultură
Demografie
Drapel
Economie
Educație
Faună
Floră
Geografie
Guvern
Hidrografie
Istorie
Organizare administrativă
Orașe
Politică
Sănătate
Sport
Stemă
Turism
Atlas
Cioturi
Formate
Imagini
Portal
Europa slavă
(țări europene vorbitoare de
limbi slave
Limbi slave de vest
Cehia
Polonia
Slovacia
Limbi slave de est
Belarus
Rusia
Ucraina
Limbi slave de sud
Bosnia și Herțegovina
Bulgaria
Croația
Muntenegru
Macedonia de Nord
Serbia
Slovenia
Uniunea Europeană
și
țări candidate la extindere
Țări membre
Austria
Belgia
Bulgaria
Cehia
Cipru
Croația
Danemarca
Estonia
Finlanda
Franța
Germania
Grecia
Irlanda
Italia
Letonia
Lituania
Luxemburg
Malta
Polonia
Portugalia
România
Slovacia
Slovenia
Spania
Suedia
Țările de Jos
Ungaria
Țări candidate
Albania
Macedonia de Nord
Republica Moldova
Muntenegru
Serbia
Turcia
Ucraina
Țări aplicante
Bosnia și Herțegovina
Georgia
Țări și teritorii din Europa
State
suverane
Albania
Andorra
Armenia
Austria
Azerbaidjan
Belarus
Belgia
Bosnia și Herțegovina
Bulgaria
Cehia
Cipru
Croația
Danemarca
Elveția
Estonia
Finlanda
Franța
Georgia
Germania
Grecia
Irlanda
Islanda
Italia
Kazahstan
Letonia
Liechtenstein
Lituania
Luxemburg
Macedonia de Nord
Malta
Republica Moldova
Monaco
Muntenegru
Norvegia
Polonia
Portugalia
Regatul Unit
România
Rusia
San Marino
Serbia
Slovacia
Slovenia
Spania
Suedia
Turcia
Țările de Jos
Ucraina
Ungaria
Vatican
State cu
recunoaștere
limitată
Abhazia
Ciprul de Nord
Kosovo
Osetia de Sud
Republica Moldovenească Nistreană
Teritorii
nesuverane
Danemarca
Insulele Feroe
Regatul Unit
Akrotiri și Dhekelia
Gibraltar
Guernsey
Insula Man
Jersey
Teritorii
suverane
Finlanda
Insulele Åland
(regiune autonomă supusă
convenției Åland
din 1921)
Norvegia
Svalbard
(zonă neîncorporată care face obiectul
Tratatul Svalbardului
Regatul Unit
Anglia
Țara Galilor
Scoția
Irlanda de Nord
(în baza
Acordului de la Belfast
Întinde granița convențională dintre Europa și un alt continent.
Este considerat european din motive culturale, politice și istorice, dar se află geografic în Asia de Vest.
Insulele oceanice aflate în apropierea Europei sunt de obicei incluse în cadrul continentului, chiar dacă nu se află pe platforma sa continentală.
Este guvernat de
Sfântul Scaun
, care are suveranitate asupra
Vaticanului
Țări după continent:
Africa
America de Nord
America de Sud
Asia
Europa
Oceania
Control de autoritate
BNE
XX453741
BNF
cb12004532d
(data)
CiNii
DA10193443
GND
4303381-7
HDS
028763
ISNI
0000 0001 2290 990X
KulturNav
ba5be14c-b599-41a3-b83b-2e3bcccd26b8
LCCN
n90718759
MusicBrainz
51d34c28-61bf-3d21-849f-7492672a9d44
NARA
10036710
NDL
00577401
NKC
ge128065
NSK
000104455
SUDOC
073704040
VIAF
137159957
WorldCat Identities
(via VIAF):
137159957
Adus de la
Categorii
Cehia
State fără ieșire la mare
State membre ale Organizației Națiunilor Unite
Țări din Europa
Țările NATO
Țările Uniunii Europene
Categorii ascunse:
Pagini cu citări fără titluri
Pagini cu citări de simple URL-uri
Articole cu legături către elemente fără etichetă în limba română
Pages using the Phonos extension
Pagini ce folosesc legături automate către ISBN
Articole cu surse în limba cehă (cs)
Webarchive template wayback links
Articole cu ISBN-uri invalide
Webarchive template other archives
Pagini cu legături externe nefuncționale
Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută
Articole cu surse în limba engleză (en)
Pagini cu note flexibile de dimensiune diferită
Articole Wikipedia cu identificatori BNE
Articole Wikipedia cu identificatori BNF
Articole Wikipedia cu identificatori CINII
Articole Wikipedia cu identificatori GND
Articole Wikipedia cu identificatori HDS
Articole Wikipedia cu identificatori ISNI
Articole Wikipedia cu identificatori KULTURNAV
Articole Wikipedia cu identificatori LCCN
Articole Wikipedia cu identificatori MusicBrainz area
Articole Wikipedia cu identificatori NARA
Articole Wikipedia cu identificatori NDL
Articole Wikipedia cu identificatori NKC
Articole Wikipedia cu identificatori NSK
Articole Wikipedia cu identificatori SUDOC
Articole Wikipedia cu identificatori VIAF
Articole Wikipedia cu identificatori WorldCat-VIAF
Control de autoritate cu 15 elemente
Articole Wikipedia cu control de autoritate
Cehia
Adăugare subiect