Germanie - Wikipedia
Zumbe a 'u condenute
Coordinate
51°N 10°E
51°N
10°E
Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
Disambiguazzione
– Ce ste cirche otre segnefecate, 'ndruche
Germanie (disambigue)
Germanie
dettaglie
dettaglie
Germanie - Localizzazione
Date amministrative
Nome comblete
Repubbleche Federale de Germanie
Nome ufficiale
Bundesrepublik Deutschland
Lènghe ufficiale
tedesche
Capitale
Berline
(3 459 000
ab. / 2010)
Politiche
Forme de governe
Repubbleche federale
parlamendare
Presidende
Frank-Walter Steinmeier
Cangelliere
Angela Merkel
'Ndipendenze
25 másce
1949
da lle
Naziune Aunìte
Trasute jndr'à l'
ONU
18 settèmmre
1973
Trasute jndr'à l'
UE
25 marze
1957
Membre funnatore
Superficie
Totale
357.123,50
km²
61º
% de le acque
2,18%
Popolazzione
Totale
81.772.000
ab.
(2010)
15º
Denzetà
229 ab./
km²
Sciugrafije
Continende
Europe
Fuse orarie
UTC+1
UTC+2
jndr'à
ore legale
Economie
Valute
Euro
PIL
(nominale)
2,910,490 milione de $ (2008) (
5º
PIL pro capite
(nominale)
35,539 $ (2008) (
22º
ISU
(2010)
0,947(ìrte) (
22º
Consume energetiche
0,67
kWh
/jav. anne
Varie
Codece
ISO 3166
DE
, DEU, 276
TLD
.de
.eu
Prefisse tel.
+49
Sigle autom.
Late de guide
Destre (↓↑)
Inne nazionale
Das Lied der Deutschen
'U Cande de le tedesche
); avène candate 'a terze strofe, ca accumenze ccu le parole
Einigkeit und Recht und Freiheit
Aunitate, deritte e franghezze
).
Feste nazionale
3 ottommre
Germanie - Mappe
Cange le date sus Uicchidate
Manuale
{{#coordinates:}}: non ge pozze avè cchiù de 'nu tag prengepàle pe pàgene
LA
«Septemptrionalis plaga quanto magis ab aestu solis remota est nivali frigore gelida, tanto salubrior corporibus hominum et propagandis est gentibus coaptata.
Unde fit, ut tantae populorum multitudines arctoo sub axe oriantur
ut universa illa regio
Germania vocitetur»
ROA–TARA
«'A reggione settendrionale, quanne cchiù lundane da 'u cavede d'u sole e ghiacciate pu fridde de le neve, tande cchhiù jè salutare pu cuèrpe umane e bbone pe propagà le stirpe.
Accussì succede ca 'nu sbuènne de popole àvene origgene sotte a l'Orse, ca totte quedda reggione
adda essere chiamate
Germanie»
Paolo Diacono
Historia Langobardorum
VIII sec.
'A
Germanie
, ufficialmènde
Repubbleche Federale de Germanie
(jndr'ô
tedesche
Bundesrepublik Deutschland
), jè 'nu
State membre
de ll'
Aunìone europèe
acchiate jndr'à ll'
Europe cendre-occidentale
Confine a Nord ccu 'a
Danemarche
e jè vagnate da 'u
mare d'u Nord
e da 'u
mar Baltiche
, ad est confine ccu 'a
Pulonie
ed 'a
Repubbleche Ceche
, a sud con
Austrie
Svizzere
, e ad ovest ccu
Frange
Lussemburghe
Belge
Pajèsere Vasce
. 'U territorie d'a Germanie copre 'na superficie de 357.023
km²
e jè caratterizzate da 'nu
clime temberate
. Ccu cchiù de 82.438.000 miglione de crestiáne, jè 'u cchiù populate 'mbrà lle statère membre de ll'
Aunìone europèe
, e pe' destinazione de ll'
immigrazione
'ndernazionale ète 'u terze paise ad 'u munne.
'A reggione denominate ôsce a die Germanie ha state javitàte da assaje popule germaneche, canosciute e documendate già da 'u 100 a.C. Accumenzanne da 'u
X sèchele
quiste territorie tedesche costituirene 'a vanne cendrale d'u
Sacre Romane 'Mbere
ca se protrasse sutte assaje forme fine ad 'u
1806
. Jndr'ô curse d'u
XVI sèchele
, 'u nord d'a Germanie devènde 'u cendre d'a
Reforme protestande
. Cumme muderne state naziunale 'u paise avène aunifecate jndr'ô
1871
nnande 'a
Uerre franco-prussiane
. Jndr'ô
1949
, nnande 'a
seconne uerre mondiale
, 'a Germanie avène scucchiáte jndre dò
statère
separate –
Repubbleche Democrateche Tedesche
DDR
- Germanie Oriendale) e
Repubbleche Federale de Germanie
(Germanie Occidentale) - longhe le linee de occupazione alleate. Le dò statère se reaunifecarene sule jndr'ô
1990
. 'A Germanie Occidentale ha state 'nu membre funnatore d'a
Comunetate economeche europee
(CEE) jndr'ô
1957
(ca hé devendate
Aunìone europèe
jndr'ô
1993
). Pigghie parte da 'u
1995
a lle
accorde de Schengen
e ha adottate 'u ternise uneche europèe, l'
euro
, jndr'ô
2002
sostituènne d'u
marche tedesche
Deutsche Mark
- DM).
Ordinamènde d'ô state
cange
cange 'a sorgende
Suddivisiune amministrative
cange
cange 'a sorgende
Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce
Statère federate d'a Germanie
'A Germanie jè scucchiáte jndre sedice statère federate (jndr'ô tedesche
Bundesländer
ad 'u sing.
Bundesland
me cchiù spesse chiamate
Länder
, sing.
Land
):
Karte Deutschlands mit eingezeichneten Grenzen der Länder
N.
State/Reggione
Capeluèche! Grannèzze
km²
Crestiáne
(n'migliaie)
Baden-Württemberg
Stoccarda
35.752
10.736
Bavière
Monaco
70.552
12.469
Berline
892
3.395
Brandeburghe
Potsdam
29.479
2.559
Brema
Brema
404
663
Amburghe
755
1.744
Assia
Wiesbaden
21.115
6.092
Meclemburghe-Pomeranie Anderiore
Schwerin
23.180
1.707
Vasce Sassonie
Hannover
47.624
7.994
10
Renanie Settendrionale-Vestfalie
Düsseldorf
34.085
18.058
11
Renanie-Palatinate
Magonza
19.853
4.059
12
Saarland
Saarbrücken
2.569
1.050
13
Sassonie
Dresda
18.416
4.274
14
Sassonie-Anhalt
Magdeburgo
20.446
2.470
15
Schleswig-Holstein
Kiel
15.799
2.833
16
Turingia
Erfurt
16.172
2.335
Tot.
Germanie
Berline
357.093
82.438
Alcune de le
Länder
sonde scucchiáte jndre
destritte guvernative
Le
Länder
sonde amministrativamènde scucchiáte jndre
Kreise
(circunnarie), jndr'ô numere comblessive de 438.
A cause de lle prubblème economeche de le
Länder
oriendale sonde ôsce a die 'ngurse de le 'ngazzàminde ccu aunisce alcune de lòre jndre endetate cchiù granne. Se prevede l'aunificaziune de Berline cccu 'u Brandeburgo e quèdde de Amburgo ccu 'u Meclemburgo-Pomerania Occidentale ed 'ô Schleswig-Holstein.
Cetate prengepále
cange
cange 'a sorgende
Pe approfondimende, 'ndruche le vôsce
Cetate d'a Germanie
Liste de le comune tedesche ccu cchiù de 50.000 crestiáne
Le prime 15 cetate tedesche pe' numere de crestiáne (
2010
) sonde:
Berline
Amburghe
Monache
(München)
Citta
State
Popolazzione
Colonie
(Köln)
Francoforte sus a 'u Meno
Stoccarda
Berline
Berline
3,439,100
Amburghe
Amburghe
1,769,117
Monache
Baviere
1,330,440
Colonie
Renanie Settendrionale-Vestfalie
998,105
Francoforte s. M.
Assia
671,927
Stoccarda
Baden-Württemberg
600,068
Düsseldorf
Renanie Settendrionale-Vestfalie
586,217
Dortmund
Renanie Settendrionale-Vestfalie
581,308
Essen
Renanie Settendrionale-Vestfalie
576,259
10
Brema
Brema (state)
547.685
11
Hannover
Vasce Sassonie
520,966
12
Lipsia
Sassonie
518,862
13
Dresda
Sassonie
517,052
14
Norimberghe
Baviere
503,673
15
Duisburg
Renanie Settendrionale-Vestfalie
491,931
Note
cange
cange 'a sorgende
Statistisches Bundesamt - Ende statisteche federale
Statistisches Bundesamt - Ende statisteche federale
Statistisches Bundesamt - Ende statisteche federale
Senze stè cunde 'u Comune de
Busingen
ca ause 'u
franghe svizzere
Diacono,
Historia langobardorum
, Incipit Liber I vv. 1-12.
Germania: Trasùte de popolazzione straniere pe' paise de naziunaletate, da 'u 1994 ad 'u 2003
, su
migrationinformation.org
Date d'u 14 novèmmre 2006
'Ndruche pure
cange
cange 'a sorgende
Linee de successione ad 'u trone de Germanie e de Prussie
Nome d'a Germanie
Aziende tedesche
Targhe automobbelisteche tedesche
Birre tedesche
Cognome tedesche
Granne Germanie
Croce Russe Tedesche
Otre puggette
cange
cange 'a sorgende
Altri progetti
Uicchiquote
Uicchizionarie
Uicchinotizie
Uicchimedie Commons
Uicchiquote
tène citazioni sulla
Germanie
Uicchizionarie
tène il lemma di dizionario «
Germanie
Uicchinotizie
tène notizie di attualità sulla
Germanie
Uicchimedie Commons
tène files multimediale sulla
Germanie
Condrolle de autorità
VIAF
EN
189116956
ISNI
EN
0000 0001 2285 4945
SBN
IT
EN
VEAL001230
LCCN
EN
n80125931
GND
DE
4011882-4
BNE
ES
XX450924
(data)
BNF
FR
cb12205186t
(data)
J9U
EN
HE
987007559778705171
NDL
EN
JA
00561571
CONOR.SI
SL
337912931
Collegaminde fore a Uicchipèdie
cange
cange 'a sorgende
Germania
sus a
Open Directory Project
Segnala
sus a DMoz 'nu collegamende ca cendre cu l'argomende "Germania")
Schede d'a Germanie da 'u site Viaggiare Secure
- Site curate da 'u Ministere de lle Estere e da ll'ACI
Ende Naziunale Germaneche pe' 'u Turisme
Guida Germania
- Site tagliáne sus 'a Germanie
'N
State d'u munne
Europe
Albanie
Andorre
Armenie
Austrie
Azerbaigian
Bèlge
Russie Vianghe
Bosnie-Erzegovine
Bulgarie
Cipre
Cetate d'u Vaticane
Croazie
Danemarche
Estonie
Finlandie
Frange
George
Germanie
Grecie
Irlanne
Islanne
Itaglie
Kazakistan
Lettonie
Liechtenstein
Lituanie
Lussemburghe
Macidonie d'u Nord
Malte
Moldavie
Monache
Mondegnure
Norveggie
Régne de le Pajèsere Vasce
Pulonie
Purtugalle
Regne Aunìte
Rep.Ceche
Romanie
Russie
San Marine
Serbie
Slovacchie
Slovenie
Spagne
Svezzie
Svizzere
Turchie
Ucraine
Ungherie
State a riconoscimende limitate
Abcasia
Artsakh
Cipre d'u Nord
RP de Doneck
Kosovo
RP de Lugansk
Ossezia d'u Sud
Transnistria
Dipendenze
Danemarche
Isole Fær Øer
Regne Aunìte
Akrotiri e Dhekelia
Gibilterre
Guernsey
Jersey
Isole de Man
1,0
1,1
1,2
1,3
1,4
State o dipendenze fisicamente asiatiche ma a volte considerate europèe sotte 'u profile antropiche
2,0
2,1
2,2
2,3
State cu territorije d'u tutte o in parte in
Asie
seconde le diverse convenziune sciugrafiche
3,0
3,1
3,2
State cu 'a maggior parte d'u proprie territorije in
Asie
'N
Statère membre
de ll'
Aunìone Europee
Austrie
Bèlge
Bulgarie
Rep.Ceche
Cipre
Croazie
Danemarche
Estonie
Finlandie
Frange
Germanie
Grecie
Irlanne
Itaglie
Lettonie
Lituanie
Lussemburghe
Malte
Pajèsere Vasce
Pulonie
Purtugalle
Romanie
Slovacchie
Slovenie
Spagne
Svezzie
Ungherie
'N
NATO
Strutture
Consiglie d'u Nord Atlandiche
Strutture militare
Comande e base
Comande supreme de le putenze alliate in Europe
Assemblèe parlamendare
CEO CSW
STANAG
Crestiàne
Segretarie generale
Presidente d'u comitate militare
Comandante supreme alliate in Europe
Pajèsere
Albanie
Bèlge
Bulgarie
Canada
Croazie
Danemarche
Estonie
Finlandie
Frange
Germanie
Grecie
Islanne
Itaglie
Lettonie
Lituanie
Lussemburghe
Mondegnure
Macidonie d'u Nord
Norveggie
Pajèsere Vasce
Pulonie
Purtugalle
Regne Aunìte
Rep.Ceche
Romanie
Slovacchie
Slovenie
Spagne
Statère Aunìte d'Americhe
Svezzie
Turchie
Ungherie
Varie
Alfabbete fonetiche
Decorazione
Nome in codece
Vertice
Cronologgie d'a NATO
'N
G8
Canada
Frange
Germanie
Giappone
Itaglie
Regne Aunìte
Russie
Statère Aunìte d'Americhe
Predecessore
State pe'
innece de sveluppe umane
Successore
Regne Aunìte
22º puèste
Singapore
Pigghjete da "
Categorije
Pagine con argomenti di formatnum non numerici
Pàggene cu tag de coordinate fatte male
P37 differende sus Uicchidate
P38 differende sus Uicchidate
P78 differende sus Uicchidate
P85 differende sus Uicchidate
P395 uguale sus Uicchidate
P474 uguale sus Uicchidate
Collegamento interprogetto a Wikiquote presente ma assente su Wikidata
Collegamento interprogetto a Wikinews presente ma assente su Wikidata
Germanie
Pàggene ca avessera stà in Uicchipèdie
Pàggene cu le mappe
categorije scunnute:
P625 lette da Uicchidate
Vôsce cu codece VIAF
Vôsce cu codece ISNI
Vôsce cu codece SBN (lueche)
Vôsce cu codece LCCN
Vôsce cu codece GND
Vôsce cu codece BNE
Vôsce cu codece BNF
Vôsce cu codece J9U
Vôsce cu codece NDL
Vôsce cu codece CONOR.SI
Vôsce non biografeche cu codece de condrolle de autorità
Germanie
Aggiunge 'na discussiona
US