Indie - Wikipedia
Zumbe a 'u condenute
Coordinate
22°48′N 83°00′E
22°48′N
83°00′E
Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
Disambiguazzione
– Ce ste cirche otre segnefecate, 'ndruche
Indie (disambigue)
«Ogne crestiáne ad 'u munne ète nasciùte jndr'à Indie jndre almene une de lle soje vite precedende.»
Gregory David Roberts
Shantaram
Indie
dettaglie
dettaglie
सत्य की हमेशा विजय होती है ('
A veritate puèrte sembre ad 'a vittorie
Indie - Localizzazione
Date amministrative
Nome comblete
Repubbleche de ll'Indie
Nome ufficiale
Republic of India
भारत गणराज्य
Bhārat Juktarashtra
Lènghe ufficiale
Hindi
'nglise
e otre 21 lènghe
Capitale
Nuève Delhi
(292.300 ab. / 2005)
Politiche
Forme de governe
Repubbleche parlamendare
federale
Capo di Stato
Pranab Mukherjee
Capo di Governo
Narendra Modi
'Ndipendenze
da 'u
Regne Aunìte
avvenute 'u
15 aguste
1947
Trasute jndr'à l'
ONU
30 ottommre
1945
Superficie
Totale
3.287.263
km²
7º
% de le acque
9.5%
Popolazzione
Totale
1.324.171.354 ab.
(2016)
2º
Denzetà
394,8 ab./
km²
31º
Nome de le javetande
Template:AggNaz/Indie
Sciugrafije
Continende
Asia
Fuse orarie
UTC
+5:30 (vide note)
Economie
Valute
Rupia indiane
PIL
(nominale)
1,588,345
milione de $ (2008) (
10º
PIL pro capite
(nominale)
2,563
$ (2007) (
165º
ISU
(2005)
0,619 (medie) (
128º
Varie
Codece
ISO 3166
IN
, IND, 356
TLD
.in
Prefisse tel.
+91
Sigle autom.
IND
Late de guide
Sinistre (↑↓)
Inne nazionale
Jana Gana Mana
Feste nazionale
26 scennàre
Indie - Mappe
Jè une de le 51 State ca honne date vite a ll'
ONU
jndr'ô
1945
Cange le date sus Uicchidate
Manuale
L'
Indie
Hindi
: भारत Bhārat), ufficialmènde
Repubbleche de ll'Indie
(Hindi: भारत गणराज्य Bhārat Gaṇarājya), ète 'nu state de ll'
Asie meridionale
, ccu
capitale
Nuève Delhi
(o
New Delhi
).
Ète 'u settime
paise pe' grannèzze sciugrafeche ad 'u munne
(3.287.590 km²) ed 'u seconne cchiù populate ccu 1.324.171.354 crestiáne (stime effettuate jndr'ô
2016
), e seconne alcune statisteche ha ddà superà 'a
Cine
jndr'ô 2037.
Ète vagnate da ll'
Oceane Indiane
a sud, da 'u
Mar Arabiche
a ovest e da 'u
Gurfe d'u Bengala
a est. Tène 'na linee costiere ca se spànne pe' 7.517 km.
Confine ccu 'u
Pakistan
a ovest,
Cine
Nepal
Bhutan
a nord-est, e
Bangladesh
ed 'a
Birmanie
ad est.
Le soje statère 'nziccate scucchiáte da ll'Oceane Indiane sonde 'ô
Sri Lanka
a sud-est e le
Maldive
a sud-ovest.
Sede d'a
Civiltate d'a valle de ll'Indo
e reggione de rotte commerciale storeche e de vaste 'mbere, 'u
subcontinende indiane
jè state idendifecate ccu 'u soje commerce ed 'a ricchezze culturale pe' 'na granna vanne d'a soje longhe storie.
Quàtte granne releggione d'u munne, l'
Induisme
, 'u
Buddisme
, 'u
Giainisme
ed 'u
Sikhisme
, sonde nasciùte aqquà, mendre 'ô
Zoroastrismo
, l'
Ebraisme
, 'u
Crestiánesime
e l'
Islam
arruvarene endre 'u prime millennie d.C. danne forme jndr'à reggione a 'na grannisseme deversetate culturale.
Picche pe' vôte annesse ad 'a
Combagnie 'Nglise de lle Indie Oriendale
da le prime decennie d'u
XVIII sèchele
e colonizzate da 'u
Regne Aunìte
d'a metate d'u
XIX sèchele
, l'Indie jè dievendate 'nu muderne State naziunale jndr'ô
1947
, dope 'na uerre pe' le 'ndependenze ca ète state caratterizzate da 'na diffuse resistenze nonviolènde.
L'Indie ète 'a dodicesime cchiù granne economije d'u munne parlanne de termine nnumenale, ed 'a quarte parlanne de termine de putere d'acquiste.
Reforme economeche honne fatte cangià 'u paise jndr'à
seconne economije a cchiù rapide crescite
(ète une de le quàtte pajèsere a cui ce se referisce ccu l'acronime
BRIC
10
), me nonostande quiste 'u Paise soffre angore de ìrte levèlle de
scurisciutáte
analfabbetisme
malnutrizione
11
Suggetate
pluralisteche
, multilènghe e multietneche, l'Indie ète pure ricche sus ad 'u chiane naturale, ccu 'na ambie deversetate de faune selvateche e de
habitat
prutette.
Note
cange
cange 'a sorgende
A p. 1169 de ll'Edizione Neri Pozza
India at a Glance
, su
india.gov.in
, National Informatics Centre (NIC).
URL conzultate il 07-12-2007
3,0
3,1
Pil dell'India
, su
imf.org
, Funne Monetarie 'Ndernazionale.
URL conzultate il 09-07-2009
Inne naziunale
, su
india.gov.in
, National Informatics Centre (NIC), 2007.
URL conzultate il 31-08-2007
Indie, profile d'u paise
Kumar, V. Sanil; K. C. Pathak & P. Pednekar et al. (2006), Current Science 91 (4): 530-536,
Coastal processes along the Indian coastline
Note: 'u guverne indiane retène pure l'
Afghanistan
'nu paise confinande. Quiste 'nquanne retène ca lle 'ndere state d'u Jammu e Kashmir appartène a ll'Indie, combrese 'a vanne jndr'ô territorie pakistane ca confine cumme ditte d'apprìme ccu l'Afghanistan
Oldenburg, Phillip. 2007. "India: History,"
Microsoft(r) Encarta(r) Online Encyclopedia 2007 (c) 1997-2007 Microsoft Corporation.
, su
encarta.msn.com
L'Indie ète 'a seconne economije a cchiù rapide crescite
, su
ers.usda.gov
, Economic Research Service (ERS) (United States Department of Agriculture - USDA).
URL conzultate il 05-08-2007
Relazione d'a banghe de 'nvestimènde
Goldman Sachs
d'u 2003:
Dreaming with BRICs: The Path to 2050
, su
www2.goldmansachs.com
Stime d'a scurisciutáte 2004-05, Planning commission, Government of India, marze 2007
PDF
), su
planningcommission.gov.in
URL conzultate il 25-08-2007
Bibbliografije
cange
cange 'a sorgende
Bibbliografije jndr'ô tagliáne
cange
cange 'a sorgende
Federico Rampini
L'impero di Cindia
- Mondadori 2006 -
ISBN 8804551305
Federico Rampini
La speranza indiana
- Mondadori 2007 -
ISBN 8804572981
Edward Luce,
A dispetto degli dei
, Università Bocconi Editore, 2007,
ISBN 9788883501005
Vidiadhar Surajprasad Naipaul
, India, Mondadori, 1991
ISBN 9788804472322
G. Feuerstein, S. Kak e D.Frawley,
Antica India -la culla della civiltà
, Sperling & Kupfer, 1999
John Keay,
Storia dell'India
, Newton Compton Editori, 2001
Stalney Wolpert,
Storia dell'India
, Bompiani, 1992
Carlo Buldrini,
Nel segno di Kali. Cronache indiane
- Lindau, 2008 -
ISBN 9788871807782
Domenico Amirante,
India
- Il Mulino, 2007 -
ISBN 9788815116062
Letterature
A. Ballini-M.Vallauri,
Lineamenti di una storia delle lingue e della letteratura antica e medievale dell'India
, Istituto dell'Enciclopedia Italiana, Roma 1943
O. Botto,
La letteratura classica dell'India antica
, Studium, Roma 1964
A. Bausani,
Le letterature del Pakistan
, Sansoni-Academia, Firenze-Milano 1968
V. Pisani-L.P. Mishra,
Le letterature dell'India
, Rizzoli-BUR, Milano 1993
G. Milanetti,
Il Divino Amante
, Ubaldini, Roma 1988 (sulla poesia dei Sant)
D. Bredi,
Storia della cultura indo-musulmana. Secoli VII-XX
,Carocci, Roma 2006
G. Boccali-S.Piano-S.Sani,
Le letterature dell'India
, UTET, Torino 2000
A. Pellissero,
Manuale di letterature classiche dell'India
, Morcelliana, Brescia 2007
S. Albertazzi,
Il tempio e il villaggio. La narrativa indo-inglese contemporanea e la tradizione britannica
, Patron, Bologna 1978
S. Bassi,
Poeti indiani del Novecento di lingua inglese
, Supernova, Venezia 1998
A. Fabris Grube,
I due volti dell' India. Saggi sulla letteratura anglo-indiana e indo-inglese
, Supernova, Venezia 2002
V. Chandra,
Giochi Sacri
,narrativa gialla mafia e altro, Milano 200
Bibbliografije jndr'ô 'nglise
cange
cange 'a sorgende
Storie
Judith M. Brown,
Modern India: The Origins of an Asian Democracy
Oxford
New York
Oxford University Press
, 1994, p. pp. xiii, 474.
ISBN 0198731132
Hermann Kulke, Dietmar Rothermund,
A History of India
, Routledge, 2004, p. pp. xii, 448.
ISBN 0415329205
Barbara Metcalf, Thomas R. Metcalf,
A Concise History of Modern India (Cambridge Concise Histories)
Cambridge
New York
, Cambridge University Press, 2006, p. pp. xxxiii, 372.
ISBN 0521682258
Percival Spear,
A History of India
, vol. 2,
New Delhi
Londra
, Penguin Books, 1990, p. p. 298.
ISBN 0140138366
Burton Stein,
A History of India
New Delhi
Oxford
, Oxford University Press, 2001, p. pp. xiv, 432.
ISBN 0195654463
Romila Thapar,
A History of India
, vol. 1,
New Delhi
Londra
, Penguin Books, 1990, p. p. 384.
ISBN 0140138358
Stanley Wolpert,
A New History of India
Oxford
New York
, Oxford University Press, 2003, p. p. 544.
ISBN 0195166787
Sciugrafije
K.R. Dikshit,
Joseph E. Schwartzberg
Encyclopædia Britannica
, 2007, p. pp. 1-29.
URL conzultate il 29-09-2007
Government of India,
India Yearbook 2007
, Publications Division, Ministry of Information & Broadcasting, 2007.
ISBN 81-230-1423-6
J. Heitzman, R.L. Worden,
India: A Country Study
, Library of Congress (Area Handbook Series), 1996.
ISBN 0-8444-0833-6
C.A Posey,
The Living Earth Book of Wind and Weather
, Reader's Digest Association, 1994.
ISBN 0-8957-7625-1
Flore e faune
Salim Ali, Ripley Dillon,
A Pictorial Guide to the Birds of the Indian Subcontinent
, Mumbai: Bombay Natural History Society and Oxford University Press. Pp. 183, 106 colour plates by John Henry Dick, 1995.
Parametro sconosciuto
authorlink
ignorato (
aiuto
ISBN 0195637321
E. Blatter, Millard Walter S.,
Some Beautiful Indian Trees
, Mumbai: Bombay Natural History Society and Oxford University Press. Pp.
xvii
, 165, 30 colour plates, 1997.
ISBN 019562162X
Samuel Israel, Toby Sinclair (editors),
Indian Wildlife
, Discovery Channel and APA Publications., 2001.
ISBN 9812345558
S. H. Prater,
The book of Indian Animals
, Mumbai: Bombay Natural History Society and Oxford University Press. Pp.
xxiii
, 324, 28 colour plates by Paul Barruel., 1971.
ISBN 0195621697
Mahesh (editor) Rangarajan,
Oxford Anthology of Indian Wildlife: Volume 1, Hunting and Shooting
, New Delhi: Oxford University Press. Pp.
xi
, 439, 1999.
ISBN 0195645928
Mahesh (editor) Rangarajan,
Oxford Anthology of Indian Wildlife: Volume 2, Watching and Conserving
, New Delhi: Oxford University Press. Pp.
xi
, 303, 1999.
ISBN 0195645936
Mark F. Tritsch,
Wildlife of India
, London: Harper Collins Publishers. Pp. 192, 2001.
ISBN 0007110626
Culture
Wimal K. Dissanayake, Gokulsing Moti,
Indian Popular Cinema: A Narrative of Cultural Change
, Trentham Books, Pp. 161, 2004.
ISBN 1858563291
W. J. (translator and editor) Johnson,
The Sauptikaparvan of the Mahabharata: The Massacre at Night
, Oxford and New York: Oxford University Press (Oxford World's Classics). Pp. 192, 1998.
ISBN 0192823612
Kalidasa, Johnson (editor) W. J.,
The Recognition of Śakuntalā: A Play in Seven Acts
, Oxford and New York: Oxford University Press (Oxford World's Classics). Pp. 192, 2001.
ISBN 019283911X
K. Shivarama Karanth,
Yakṣagāna
, (Forward by H. Y. Sharada Prasad). Abhinav Publications. Pp. 252, 1997.
ISBN 8170173574
Ananda Lal,
Oxford Companion to Indian Theatre
, Oxford and New York: Oxford University Press. Pp. 600, 1998.
ISBN 0195644468
Boria Majumdar, Bandyopadhyay Kausik,
A Social History Of Indian Football: Striving To Score
, Routledge, 2006.
ISBN 0415348358
Reginald Massey,
India's Dances
, Abhinav Publications, 2006.
ISBN 8170174341
A. K. Ramanujan,
Poems of Love and War: From the Eight Anthologies and the Ten Long Poems of Classical Tamil
, New York: Columbia University Press. Pp. 329, 1985.
ISBN 0231051077
Ashish Rajadhyaksha, Willemen (editors) Paul,
Encyclopedia of Indian Cinema, 2nd revised edition
, University of California Press and British Film Institute, Pp. 652, 1999.
Parametro sconosciuto
archiveurl
ignorato (
aiuto
ISBN 0851704557
John V. Vilanilam,
Mass Communication in India: A Sociological Perspective
, Sage Publications, 2005.
ISBN 0761933727
'Ndruche pure
cange
cange 'a sorgende
Aree naturale prutette de ll'Indie
Otre pruggette
cange
cange 'a sorgende
Altri progetti
Uicchiquote
Uicchizionarie
Uicchinotizie
Uicchimedie Commons
Uicchiquote
tène citazioni sull'
Indie
Uicchizionarie
tène il lemma di dizionario «
India
Uicchinotizie
tène notizie di attualità sull'
Indie
Uicchimedie Commons
tène files multimediale sull'
Indie
Wikiatlas
tène 'na vôsce d'atlande su
Indie
Condrolle de autorità
VIAF
EN
135375457
ISNI
EN
0000 0001 2331 2734
BAV
EN
IT
JA
497/5270
LCCN
EN
n80125948
GND
DE
4026722-2
BNE
ES
XX451208
(data)
BNF
FR
cb11934238p
(data)
J9U
EN
HE
987007559777805171
NDL
EN
JA
00564071
Collegaminde fore a Uicchipèdie
cange
cange 'a sorgende
Indie
sus a
Open Directory Project
Segnala
sus a DMoz 'nu collegamende ca cendre cu l'argomende "Indie")
Template:YouTube
Schede de ll'Indie da 'u site Viaggiare Secure
- Site curate da 'u Ministere de lle Estere e da ll'ACI
Visitare l'Indie
- Schede curate da ll'Uffice Naziunale d'u Turisme Indiane
FR
[1]
Blog
frangese d'u
comitate de sostegne ad 'a
revoluzione
jndr'à Indie
addò ète possibbele ccu acchie alcune mbormazziune sus a fatte de ôsce a die.
EN
CIA Factbook sus a ll'Indie
EN
Culture e notizie pe' straniere
Italy-Asia.com Portale sus 'a Cine e l'Indie
EN
Foto de ll'Indie
-- Claude Renault
Ladakh: foto de viagge
EN
Fotografije de ll'Indie
EN
Corse de ll'Indie
Fotografije del Kerala - Backwaters
'N
State d'u munne
Asia
Medie oriende
Arabie Saudite
Bahrain
Cipre
Emirate Arabe Aunìte
Giordania
Iran
Iraq
Isdraele
Kuwait
Libano
Oman
Palestine
Qatar
Siria
Turchie
Yemen
Asia cèndrale
Afghanistan
Armenie
Azerbaigian
George
Kazakistan
Kirghizistan
Russie
Tagikistan
Turkmenistan
Uzbekistan
State
de facto
'ndipendente
Abcasia
Ossezia d'u Sud
Sub continende indiane
Bangladesh
Bhutan
Indie
Maldive
Nepal
Pakistan
Sri Lanka
Estréme oriende
Cine
Giappone
Coree d'u Nord
Coree d'u Sud
Mongolia
Taiwan, Repubblica di Cina
Indocine
Myanmar
Brunei
Cambogia
Filippine
Indonesie
Laos
Malesia
Singapore
Thailandie
Timor Est
Vietnam
Pigghjete da "
Categorije
Pagine con argomenti di formatnum non numerici
P37 differende sus Uicchidate
P38 differende sus Uicchidate
P78 differende sus Uicchidate
P85 differende sus Uicchidate
P395 lette da Uicchidate
P474 uguale sus Uicchidate
Voci con modulo citazione e parametro pagina
Voci con modulo citazione e parametro coautore
Errori del modulo citazione - citazioni che usano parametri non supportati
Collegamento interprogetto a Wikiquote presente ma assente su Wikidata
Collegamento interprogetto a Wikinews presente ma assente su Wikidata
Indie
Pàggene ca avessera stà in Uicchipèdie
Pàggene cu le mappe
categorije scunnute:
P625 lette da Uicchidate
Vôsce cu codece VIAF
Vôsce cu codece ISNI
Vôsce cu codece BAV
Vôsce cu codece LCCN
Vôsce cu codece GND
Vôsce cu codece BNE
Vôsce cu codece BNF
Vôsce cu codece J9U
Vôsce cu codece NDL
Vôsce non biografeche cu codece de condrolle de autorità
Pàggene ca ausane le collegaminde maggece ISBN
Indie
Aggiunge 'na discussiona
US