Linux - Wikipedia

Linux - Wikipedia
Sari la conținut
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la
GNU/Linux
GNU/Linux
Linux
Ubuntu
22.10
Kinetic Kudu
, o
distribuție GNU/Linux
Dezvoltator
Linus Torvalds
Comunitatea Linux
Programat în
și
Limbaj de asamblare
Familie
SO
Unix-like
Stare
Activ
Model surse
Open Source
Dată lansare inițială
17 septembrie 1991
Ultima versiune stabilă
6.13.6 din 7 martie 2025
Ultima preversiune
6.14-rc5, 2 martie 2025
Segment de piață
Calculatoare personale
servere
telefoane mobile
supercomputere
sisteme înglobate
Limbi disponibile
Multilingual
Disponibil în
română
Da
Platforme suportate
x86
x86-64
Itanium
DEC Alpha
ARM
AVR32
Blackfin
ETRAX CRIS
FR-V
H8
M32R
m68k
Microblaze
MIPS
MN103
PA-RISC
PowerPC
s390
S+core
SuperH
SPARC
TILE64
Unicore32
Tip de nucleu
Linux
Interfață implicită
X11
Wayland
GNOME
KDE
Xfce
LXQt
LXDE
Openbox
MATE
Cinnamon
, etc
Licență
GNU GPL
Sursă deschisă
Prezență online
Projet GNU
Nucleu Linux
Modifică
date
text
Linux rulând cu intefața grafică
KDE Plasma 5
Tux, mascota Linux
Linux
(pronunțat
[ˈlɪnəks]
în
engleza americană
și
[ˈlɪnʊks]
în
Canada
și
Europa
) este o familie de sisteme de operare de tip
Unix-like
care folosesc
Nucleul Linux
(în engleză
kernel
). Linux poate fi instalat pe o varietate largă de
hardware
, începând cu telefoane mobile, tablete,
console video
, continuând cu calculatoare personale până la
supercomputere
Linux este cunoscut în principal pentru utilizarea sa ca
server
. În 2009 i se estima o
cotă de piață
între 20-40%. Cota de piață de desktop este estimată între 1-2% și 4.8%.
10
În ultimii ani, Linux a început să devină tot mai popular atât datorită unor distribuții precum
Ubuntu
openSUSE
Fedora
, precum și datorită apariției netbook-urilor și a noii generații de telefoane inteligente (în engleză
smartphone
) care rulează o versiune încorporată de Linux.
11
12
Nucleul Linux a fost dezvoltat inițial pentru
microprocesorul
Intel 386
, dar în prezent rulează pe o mare gamă de microprocesoare și arhitecturi de calculatoare. Este folosit pe
calculatoare de tip personal
servere
, pe
supercomputere
, dar și pe
sisteme înglobate
embedded
), cum ar fi unele
telefoane mobile
sau recordere video.
Sistemele Linux includ nucleul,
bibliotecile
de sistem, bibliotecile de dezvoltare și un număr (de obicei destul de ridicat) de
programe
utilitare și aplicații,
servere grafice
(X), sisteme de ferestre si
spații de lucru
KDE
Gnome
Cinnamon
Fluxbox
Xfce
LXQt
MATE
etc.),
navigator web
Firefox
Lynx
Konqueror
), aplicații și suite de aplicații „de birou” (
LibreOffice
), program de prelucrare grafică (
Gimp
), program de configurare, servere de
web
etc. Instalarea programelor noi se poate face fie prin compilare directă, fie prin intermediul pachetelor, care verifică existența și disponibilitatea altor programe necesare pe sistem înainte de a instala noul program. Managerele de pachete moderne asigură descărcarea pachetelor lipsă necesare (dacă este cazul) și instalarea lor automată „dintr-un clic”. Sistemele moderne Linux au atât capacități multimedia avansate, (
grafică 3D
accelerată hardware, sunet
surround
, suport pentru tehnologie
bluetooth
etc.), cât și suport pentru
hardware
mai vechi, fiind adaptabile și scalabile în funcție de necesități.
Fiind un sistem Unix-like, Linux prezintă două caracteristici specifice:
este un sistem ierarhic, există un singur
director
rădăcină din care pleacă toate directoarele și care este întotdeauna montat
are o structură bazată pe funcția fișierelor, nu subordonată programelor. Componentele unui program sunt răspândite în sistem și în funcție de rolul lor (bibliotecile într-un director de biblioteci sau executabilele într-un director de executabile).
Scurt istoric
modificare
modificare sursă
Articol principal:
Linux_(nucleul)#Istorie
Linus Benedict Torvalds, dezvoltatorul sistemului de operare Linux
Dezvoltarea sistemului a fost începută de către
inginerul
finlandez
Linus Torvalds
, care inițial dorea să obțină un sistem similar cu
Minix
, care este tot
Unix-like
, dar fără limitările acestuia. Torvalds a scris un kernel care să lucreze pe platformele AT-386 și 484 având la bază conceptele din cartea
Operating System
a lui
Andrew Tanenbaum
Pe 25 august 1991, Linus Torvalds anunță că lucrează la un sistem de operare gratuit, prin intermediul unui mesaj către comp.os.minix Usenet, grupurile de discuții Minix:
De la: Linus Benedict Torvalds
Newsgroup: comp.os.minix
Subiect: Ce ați dori să vedeți cel mai mult în minix?
Sumar: mic sondaj pentru noul meu sistem de operare.
ID-Mesaj:<>
Data: 25 Aug 91 20:57:08 GMT
Organizație: Universitatea din
Helsinki
Salutări tuturor celor care folosesc Minix. Construiesc un sistem de operare (gratuit) (doar un hobby, nu o să fie la fel de mare și profesionist ca GNU) pentru clone AT 386 (486). Lucrez la el din aprilie și e aproape gata. Aș vrea să primesc feedback cu lucrurile care vă plac/nu vă plac în Minix, deoarece sistemul meu de operare se aseamănă într-o oarecare măsură cu Minix (aceeași structură a sistemului de fișiere (datorită unor rațiuni practice) printre altele). Am portat
bash
(1.08) și
gcc
(1.40), și lucrurile par să meargă. Asta înseamnă că o să obțin ceva practic în câteva luni și voiam să știu ce altceva ar mai dori lumea să conțină. Orice sugestie e binevenită, dar nu promit să o și implementez. Linus Torvalds
P.S. Da - nu conține cod Minix și are un sistem de fișiere multi-threaded. Nu e portabil (folosește task-switching 386 etc) și probabil nu va suporta nimic altceva decât hardiskuri AT, deoarece doar asta am.
Linux 0.01 a fost lansat la 17 septembrie 1991 și a fost pus pe net. Versiunea 0.02 a apărut pe 5 Octombrie, împreună cu o nouă declarație a lui Torvalds:
De la: Linus Benedict Torvalds Newsgroups: comp.os.minix
Subiect: Surse kernel asemănător minixului gratuite pentru 386-AT
ID-Mesaj: <>
Data: 5 Oct 91 05:41:06 GMT
Organizație: Universitatea din Helsinki
Linux a fost dezvoltat sub
Licența Publică Generală GNU GPL
, astfel încât nu numai Linux însuși, dar și
codul său sursă
sunt disponibile tuturor celor interesați.
Inițial dezvoltat și utilizat de către programatori voluntari, Linux a câștigat suportul industriei
IT
și al marilor companii ca
IBM
Hewlett-Packard
Dell
SunMicrosystems
Google
Novell
sau
Nokia
, și a depășit ca folosire versiunile proprietare de
Unix
. Analiștii atribuie succesul sistemului faptului că este independent de furnizor, implementarea are un cost scăzut, iar
securitatea
și fiabilitatea sistemului sunt considerate de către specialiști drept foarte bune.
13
14
Originea numelui Linux
modificare
modificare sursă
Inițial, Torvalds a dat numele kernelului
Freax
, un amestec de
free
cu
freak
și litera “x”, de la Unix. Pentru a facilita dezvoltarea, fișierele au fost trimise la
serverul
FTP
(ftp.funet.fi) al Finnish University and Research Network (FUNET) în septembrie 1991.
Ari Lemmke
de la
Universitatea de Tehnologie din Helsinki
(HUT), care era unul dintre administratorii voluntari ai serverului FTP, nu a considerat termenul “Freax” ca fiind un nume bun. În consecință, el a schimbat pe server denumirea proiectului în “Linux” fără a-l consulta pe Torvalds. Mai târziu, Torvalds a consimțit la denumirea “Linux”.
Uneori mai este întâlnit sub numele de
GNU/Linux
15
și este cel mai cunoscut exemplu de colaborare și dezvoltare de
Software liber
sub
licență
GPL
Termenul
Linux
se referă și la
nucleul Linux
, însă în mod uzual este folosit pentru a descrie întregul
sistem de operare
pentru
calculatoare
, compus din nucleul Linux, biblioteci software și diverse unelte. O "
distribuție Linux
" adaugă acestor componente de bază o mare cantitate de
programe
, organizate în „pachete”. Folosirea termenului „Linux” pentru întreg sistemul, deși foarte răspândită, este contestată de către
Richard Stallman
și
Free Software Foundation
(autorii Proiectului
GNU
, ale cărui produse sunt incluse în cea mai mare parte din distribuțiile Linux). Aceștia propun utilizarea termenului GNU/Linux ("GNU și Linux") sau GNU+Linux ("GNU plus Linux")
16
17
Nucleul Linux
modificare
modificare sursă
Articol principal:
Nucleul Linux
Stiviul grafic Linux se bazează pe
Mesa 3D
Nucleul (
kernel
-ul) Linux este un
nucleu monolitic
. Cu toate acestea, spre deosebire de multe alte nuclee monolitice,
driverele
se pot încărca în memoria de lucru la utilizare, și se pot șterge de acolo ulterior, eliberând resursele utilizate, fără a necesita
resetarea
sistemului sau recompilarea nucleului. Facilitățile oferite de nucleu includ, printre altele,
multitasking
real și complet,
suport pentru memorie virtuală,
distribuția executabilelor la scriere,
management avansat al memoriei,
suport avansat pentru
TCP/IP
(inclusiv
rutare
și filtrare),
până la un
miliard
de procese simultane,
sistem de sunet modularizat (
OSS
sau
ALSA
).
Nucleul este scris integral în
și poate fi compilat folosind compilatorul
GCC
Distribuții Linux
modificare
modificare sursă
Articol principal:
Listă a distribuțiilor Linux
Istoria distribuțiilor Linux, de la origini (1991) până astăzi.
Sistemele de operare bazate pe Linux sunt disponibile în general sub formă de "distribuții" (denumite mai rar și "arome"). Unele dintre acestea sunt orientate spre utilizatorul particular, altele către servere sau către utilizatorii cu calculatoare mai vechi. Câteva dintre cele mai folosite distribuții de Linux sunt:
Ubuntu
, un proiect orientat spre utilizatorul obișnuit bazat pe
Debian GNU/Linux
, care a câștigat o mare popularitate prin faptul că este ușor de utilizat și configurat, fiind în același timp puternic și stabil. Distribuții înrudite:
Kubuntu
(folosește
KDE
),
Xubuntu
(folosește
Xfce
),
Edubuntu
(orientat spre aplicații pentru
educație
). În prezent, Ubuntu este cea mai populară distribuție Linux
18
openSUSE Leap
19
- o distribuție orientată atât spre
servere
cât și spre stații de lucru și
desktopuri
, care pune accentul pe ușurința în utilizare și configurare. Produsă de compania germană
SuSE
, parte a grupului
Novell
Fedora (distribuție Linux)
- născută din proiectul
Red Hat Linux
, dar conținând exclusiv software liber și disponibil gratuit de pe
Internet
Debian GNU/Linux
, una dintre distribuțiile cele mai cuprinzătoare de pe internet, conținând un număr uriaș de pachete. Creatorii proiectului au dezvoltat managerul de pachete
APT
și pachetele
DEB
Linux Mint
este o distribuție pentru calculatoare personale bazată pe
Ubuntu
și
Debian
PCLinuxOS
- o distribuție derivată din
Mandriva Linux
, destinată mediului desktop și care se remarcă prin usurința instalării, fiind adecvată pentru utilizatorii începători.
Mandriva Linux
(denumită anterior
Mandrake Linux
) - o distribuție ușor de utilizat, orientată spre utilizatorii desktop, creată de compania franceză
Mandriva
Slackware Linux
, este una dintre cele mai vechi distribuții, având ca
motto
"Ține (lucrurile) simple". Distribuției îi lipsesc unelte de configurare ușoară, dar beneficiază de viteză mare de rulare, posibilitatea de a fi instalată pe hardware mai vechi și o organizare simplă a sistemului.
Gentoo Linux
, o distribuție orientată spre performanțe maxime și destinată utilizatorilor avansați. Distribuția se remarcă prin timpul foarte lung necesar instalării, care necesită de regulă compilarea și optimizarea pachetelor pe sistemul pe care se face instalarea (spre deosebire de majoritatea distribuțiilor, care instalează software precompilat). Acest lucru are ca rezultat ulterior un spor de performanță, dar și o configurare mai dificilă. Gentoo beneficiază de un manager de pachete și de un sistem foarte avansat denumit
portage
Knoppix
, o distribuție „live” care rulează direct de pe
CD
sau
DVD
, fără a instala nimic pe
discul dur
, ce poate fi utilizată, printre altele, în călătorii, demonstrații sau pentru diagnosticări de sistem, reparări, recuperări de date etc.
RedHat Linux
- una dintre cele mai cunoscute distribuții, în prezent o distribuție comercială orientată exclusiv spre piața serverelor și spre mediul de
afaceri
. Este distribuția care a dat naștere proiectului
Fedora Core
Slax
, o distribuție "live" bazată pe
Slackware
, care poate rula de pe suport optic (CD sau DVD) sau de pe o
memorie Flash
de 256 MB.
NimbleX
, o distribuție "live" versatilă, produsă în România și bazată pe
Slackware
, care rulează direct de pe
CD
, mediu
USB
sau chiar și
din rețea
. Distribuția, deși nu ocupă mult spațiu, are o interfață grafică puternică și atractivă și include un număr mare de programe pentru navigarea pe Internet, editarea de documente, redare de conținut multimedia etc.
TFM/GNU Linux
- distribuție de Linux Server și Workstation 100% românească, stabilă, ușor de instalat și care nu necesită cunoștințe avansate de Linux. Produsă de compania
TFM Group
Rogentos
- o distribuție românească bazată pe
Sabayon Linux
, stabilă, ușor de instalat și care este adresată atât utilizatorilor obișnuiți cât și celor avansați.
Tiny Core Linux
- având o dimensiune de doar 12 MB, acesta este probabil cel mai mic sistem de operare bazat pe nucleul Linux.
Cele mai multe dintre aceste distribuții pot fi descărcate legal și gratuit de pe
site-urile
respective. Anumite distribuții vând manuale, sau seturi complete CD/DVD + manuale + suport tehnic + documentație aferentă.
Deși există numeroase distribuții, există utilizatori care preferă să își construiască un sistem Linux de la zero, folosind
Linux From Scratch
Cea mai nouă versiune a nucleului sistemului de operare Linux poate fi descărcată de pe site-ul oficial
Diferențe dintre UNIX și Linux
modificare
modificare sursă
Majoritatea sistemelor de operare Unix se bazează pe standardele
POSIX
(Portable Operating System Interface for UNIX). Linux nu se bazează direct pe POSIX, ci pe LSB (
Linux Standard Base
), care este superset de POSIX. LSB este urmat de majoritatea distribuțiilor Linux.
UNIX a pornit drept un sistem de operare proprietar, comercial, asemenea Windows-ului. Ulterior au apărut și versiuni gratuite, de exemplu
FreeBSD
OpenBSD
și
NetBSD
. Linux este un sistem de operare gratuit și
open-source
de la prima versiune. Există și versiuni de Linux comerciale.
Unix este o familie de sisteme de operare, printre care și Linux, iar Linux este o clasă de distribuții de sisteme de operare – care au în mare măsură același substrat – care sunt axate pe anumite activități (gestiunea resurselor server, mediul de dezvoltare multimedia etc.) sau pentru uzul general.
Unix este dezvoltat și menținut de către variate companii și organizații non-profit, în timp ce Linux este dezvoltat și menținut de către o comunitate globală de programatori, care contribuie gratuit la dezvoltarea distribuțiilor, dacă aceasta este oferită gratuit, sau contra cost, dacă este comercial.
În timp ce Linux poate fi folosit pe o variate mare de sisteme (calculatoare personale, tablete, smartphone, cu întrebuințări extinse în mai toate ariile de utilizate a unui sistem de operare, Unix este folosit cu precădere pe servere (web, mail,
cloud
), având o popularitate mare în rândul universităților și companiilor mari.
Datorită modului în care este menținut Linux, detectarea și remedierea problemelor de orice natură sunt realizate într-un timp rapid, în timp ce Unix necesită un timp mult mai mare de creare și lansare al actualizărilor.
Referințe
modificare
modificare sursă
The Linux Kernel Archives
, www.kernel.org
The Linux Kernel Archives
, www.kernel.org
Safalra (
14 aprilie 2007
).
„Pronunciation of 'Linux
Safalra’s Website
. Arhivat din
original
la
16 iulie 2012
. Accesat în
15 septembrie 2009
Free On-Line Dictionary of Computing (
2006
).
„Linux”
. Accesat în
15 septembrie 2009
Torvalds utiliza în engleză pronunția
/ˈlɪnʊks/
„Re: How to pronounce "Linux"?”.
23 aprilie 1992
. 1992Apr23.123216.22024@klaava.Helsinki.FI.
Parametru necunoscut
newsgroups=
ignorat (
ajutor
);
access-date=
necesită
url=
ajutor
Torvalds a pus la dispoziție o înregistrare audio cu pronunția sa în engleză (
/ˈlɪnʊks/
„How to pronounce Linux?”
. Accesat în
17 decembrie 2006
) și în suedeză (
/ˈlɪːnɤks/
„Linus pronouncing Linux in English and Swedish”
. Accesat în
20 ianuarie 2007
IBM
2001
).
„Linux Watch”
. Accesat în
29 septembrie 2009
Linux Devices (
2010
).
„Trolltech rolls "complete" Linux smartphone stack”
Arhivat
din originalul de la
25 mai 2012
. Accesat în
29 septembrie 2009
Computerworld, Patrick Thibodeau.
„IBM's newest mainframe is all Linux”
. Arhivat din
original
la
11 noiembrie 2016
. Accesat în
22 februarie 2009
Lyons, Daniel.
„Linux rules supercomputers”
. Accesat în
22 februarie 2007
W3Schools.
„OS Platform Statistics”
. Accesat în
14 iulie 2010
The Developer-network (
2010
).
„Smartbook Playing Field Wide Open for Linux”
. Accesat în
21 decembrie 2008
The Economist
2008
).
„Small is beautiful”
. Accesat în
21 decembrie 2008
Istoria Linux-ului
Arhivat
în
5 martie 2018
, la
Wayback Machine
ro.tldp.org, George Petre
O scurtă istorie a UNIX-ului - de la MULTICS la Linux
cs.cmu.edu
De ce GNU/Linux? - Proiectul GNU - Fundația pentru Software Liber (FSF - Free Software Foundation)
Interview: Richard Stallman | KernelTrap
„Linux și GNU - Proiectul GNU - Free Software Foundation”
. www.gnu.org
. Accesat în
28 ianuarie 2022
DistroWatch.com: Put the fun back into computing. Use Linux, BSD
Portal:Leap
Bibliografie
modificare
modificare sursă
Andrew S. Tanenbaum, Albert S. Woodhull:
Operating Systems - Design and Implementation
, Third Edition, Prentice Hall, 2006,
ISBN
: 0-13-142938-8
Vezi și
modificare
modificare sursă
Distribuție Linux
Software cu sursă deschisă
Software liber
Listă a distribuțiilor Linux
Procesul de startup Linux
Linux From Scratch
Linux (nucleul)
Linus Torvalds
Linux Standard Base
GPL (licența)
LVS
Platforma LAMP
RLUG
Grup de utilizatori GNU/Linux
Legături externe
modificare
modificare sursă
wiki.lug.ro
Arhivat
în
16 octombrie 2013
, la
Wayback Machine
Comunități Linux din România
Arhivat
în
15 octombrie 2013
, la
Wayback Machine
Comunități românești din jurul distribuțiilor de GNU+Linux
Fundația pentru Programe Libere
Arhivat
în
6 iulie 2015
, la
Wayback Machine
Pagina Linux
Arhiva versiunilor de nuclee Linux
Proiectul documentațiilor Linux
Situl fundației Linux
Sit web cu informații despre majoritatea distribuțiilor Linux existente
Tutoriale Linux
Arhivat
în
2 aprilie 2016
, la
Wayback Machine
despre-linux.eu
Distribuții
Linux
Arch
Manjaro
Parabola GNU/Linux-libre
SystemRescueCD
Debian
antiX
Devuan
Kali Linux
Knoppix
Linspire
(sau
LindowsOS
MX Linux
Ubuntu
Oficiale:
Kubuntu
Lubuntu
Ubuntu Budgie
Ubuntu MATE
Ubuntu Studio
Xubuntu
Alte:
Linux Mint
Trisquel
Alte
Fedora
Freesco
Gentoo
PCLinuxOS
PLD Linux
(poloneză)
Red Hat Enterprise Linux
Slackware
Slax
Solus
SuSE
Categie
Listă
Comparare
sisteme de operare
Unix
și
Unix-like
și
nivele de compatibilitate
Sisteme de operare
BSD
386BSD
FreeBSD
NetBSD
OpenBSD
DragonFly BSD
Darwin
macOS
iOS
Coherent
GNU
Hurd
Linux
Android
Chrome OS
Minix
Research Unix
System V
AIX
IRIX
Solaris
illumos
etc...
Nivele de compatibilitate
UserLAnd Technologies
Windows Subsystem for Linux
Italics
indică ramuri discontinuate .
Categorie
Commons
Control de autoritate
BNF
cb124906479
(data)
GND
4337730-0
LCCN
n94087892
NKC
ph117043
SUDOC
034116125
VIAF
185985901
WorldCat Identities
(via VIAF):
185985901
Adus de la
Categorii
Linux
Software multiplatformă
Software cu sursă deschisă
Variante Unix
Categorii ascunse:
Pagini cu citări ce folosesc parametri necunoscuți
Pagini ce folosesc citări cu dată a accesării dar fără URL
Webarchive template wayback links
Articole Wikipedia cu identificatori BNF
Articole Wikipedia cu identificatori GND
Articole Wikipedia cu identificatori LCCN
Articole Wikipedia cu identificatori NKC
Articole Wikipedia cu identificatori SUDOC
Articole Wikipedia cu identificatori VIAF
Articole Wikipedia cu identificatori WorldCat-VIAF
Articole Wikipedia cu control de autoritate
Linux
Adăugare subiect