Lènga spagnole - Wikipedia
Zumbe a 'u condenute
Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
Disambiguazzione
– "Castigliane" manne aqquà. Ce ste cirche otre segnefecate de Castigliane, 'ndruche
Castigliane (disambigue)
Spagnole
español o castellano
Parlate in
Spagne
Cile
Colombie
Cuba
Messiche
Nuève Messiche
(U.S.A.),
Perù
Argendine
ed otre 20 pajèsere.
Reggione
Granna parte de l'
Americhe cendrale
, vaste aree de l'
Americhe meridionale
Messiche
e minoranze relevànde jndr'à
Americhe settentrionale
e jndr'à lle
Caraibe
Spagne
e enclave de gruppe immigrànde jndre totte le continènde
Locutori
Totale
330 miglione - 417 miglione
Classifeche
2 - 4 (stime varie)
Otre 'nformazione
Tipe
SVO
VSO
sillabiche
Tassonomie
Filogenesi
Lènghe indoeuropee
Tàliche
Romanze
Spagnole
Statute ufficiale
Ufficiale
in
Aunìone europee
Spagne
Argendine
Bolivia
Cile
Colombia
Costa Rica
Cuba
Repubbleche Dominicane
Ecuador
El Salvador
Template:PHI
(dal 1987)
Guatemala
Guinea Equatoriale
Honduras
Messeche
(de facto)
Nicaragua
Panamá
Paraguay
Perù
Template:PUR
Uruguay
Venezuela
segnefecative spannemènde jndre:
Andorre
Belize
Gibilterre
Statère Aunìte d'Americhe
Brasile
Purtugalle
Marocche
Regolate da
Asociación de Academias de la Lengua Española (Real Academia Española)
Codece de classificazione
ISO 639-1
es
ISO 639-2
spa
ISO 639-3
spa
EN
Glottolog
stan1288
EN
Linguasphere
51-AAA-b
Estratte in lènga
Dichiarazione universale dei diritti umani
, art. 1
Todos los seres humanos nacen libres e iguales en dignidad y derechos y, dotados como están de razón y conciencia, deben comportarse fraternalmente los unos con los otros.
Distribuzione sciugrafeche d'ô spagnole
Manuale
'U
spagnole
castigliane
jè 'na lènga appartenènde ad 'u gruppe de le
lènghe romanze
d'a famigghie de le
lènghe indoeuropee
. Seconne alcune classefecaziune, jè 'a quarte lènghe cchiù parlathe ad 'u munne jndre termine assolute mendre jè 'a seconne cumme lènga madre, dope 'u
cinese
'A 'mbortanze d'u spagnole jè crisciùte assaje jndr'à lle urteme anne. Quiste grazzie ad 'u ìrte tasse de natalità de assaje pajèsere jndre cui jè parlate, ad 'u sveluppe economeche de varie state latino-americane, ad 'a crescite d'a comunità ispanofone jndr'à lle
State Aunìte
e, da urteme, ad 'u spannemènde d'u mercate musècale jndre quèste lènga, canosciute cumme
pop latine
e l'
hip hop
Se ause 'u termine castigliane specialmènde pè mettere 'n evidenze ca jè 'a lènga origgenarie d'a
Castiglie
e non de otre reggione d'a
Spagne
de cui sonde autoctone otre lènghe polìtecamènde recanosciute (
Catalogna
Comunità Valenzana
Pajèsere Basche
Navarra
Galizia
), ma quite termine jè spannùte pure jndre alcune cundete estranee ad 'a
Spagne
. 'U fatte jè comungue dibattute, cumme affrondàte cchiù nnande.
Le Spagnole ausane chiamà 'a lòre lènga
quanne quèste jè citate 'nzieme a lènghe de otre State (pè esembie jndre 'nu elenghe addò tonne pure 'u
Frangise
o le
'Nglise
), ma seconne alcune jè cchiù corrette ausà 'u termine
Castellano
(Castigliane), specialmènde 'n rapporte ad otre lènghe polìtecamènde recanosciute d'a
Spagne
. Inoltre 'u termine genereche "Español" jè spannùte pure jndr'à lle vanne de l'Americhe Latine, pure senze avè connotazione polìteche e de sovranità. 'A Costituzione Spagnole recanosce 'na lènga ufficiale ce jè 'u "Castellano" e 3 lènghe co-ufficiale: 'u
Galiziane
Galego
), 'u
Basche
Euskera
) ed 'u
Catalane
sije jndr'à soje modalità oriendale (
Català
), ca valenciane (
Valencià
). Recendemènde pure 'a Commissiune Europee hagghie stabbilite ca le crestiáne ca se revolgeranne ad 'u Parlamènde Europee mediande teste scritte jndre quèste 3 lènghe onne ad avè 'u diritte de vedè 'a resposte jndr'à medesime lènga. Le coste de traduziune sonde a careche d'u Guverne Spagnole.
Pè quanne reguarde le varietà lènguisteche, ogne paise tène 'nu soje mode particulare de parlà ô Spagnole. Pè esembie, jndr'ô
Messiche
, 'u paise ispanofone cchiù populose d'u munne, se pòte iacchière 'nu granne elenghe de parole specifeche e d'ause sciùrnaliere ca sonde assaje defferene d'a lènga parlate jndr'à Spagne o de quèdde studiate jndr'à lle curse de lènga jndr'à
Europe
. Jndr'ô Cindre Americhe (
Guatemala
Honduras
El Salvador
Nicaragua
Costa Rica
Panamá
) 'a situazione jè cchiù o mène uniforme ed ô Spagnole jè combrese assaje bbuène da totte, pure ce jndre chidde pajèsere stonne angore varie lènghe indios. Jndr'à lle Caraibe, se pòtene distinguere 'u Cubane, 'u Dominicane ed 'u Portoricane ca sonde defferende sije pè 'a pronunge sije pè 'u segnefecate ce tènene determinate parole. Ô Spagnole d'u
Venezuela
jè vicine a quidde de le Caraibe. Jndr'à Americhe d'u Sud se parle correndemènde Castellane tranne jndr'ô
Brasile
purtughese
),
Guyana
'nglise
),
Suriname
olannese
) e
Guyana Frangise
frangise
) però cu assaje defferenze 'mbrà 'na Naziune e l'otre e pure a le 'nderne de le pajèsere cchiù granne.
Ad ogne mode, assaje Costituziune de le pajèsere ispanofone americane, a defferenze d'a Costituziune d'u
Regne de Spagne
, recanoscene jndr'ô
Spagnole
'u nome d'a lènga ufficiale d'a Naziune.
Storie
cange
cange 'a sorgende
Ô Spagnole s'è evolute da 'u
Latine
"volgare" subènne 'a 'nfluenze de le lènghe preromane (
Basche
Celtiche
Iberiche
, ecc.) parlate jndr'à zone, de l'
Arabe
, de le otre lènghe neolatine (
occitane
frangise
tagliàne
, ecc.) e, cchiù recendemènde, d'u
'nglise
. Caratteristeche tipeche d'a
fonologgie
diacroniche spagnole sonde 'a
lenizione
Latine
vita
, Spagnole
vida
), 'a palatalizzaziune (Latine
annum
, Spagnole
año
), 'a trasformaziune jndre
dittonghe
de le vocale latine breve
(Latine
terra
, Spagnole
tierra
; Latine
novus
, Spagnole
nuevo
). Fenomène auguale se pòtene iacchiere pure jndr'à lle otre
lènghe romanze
, pure ce ô Spagnole tène 'na 'nfluenze
cèlteche
cchiù forte d'u Tagliàne, specie jndr'à lenizione.
Cu 'a
Reconguiste
, 'u dialètte d'u cindre d'a penisole ibereche s'è spannùte pure jndr'à lle reggione meridionale.
'U prime lìbbre de grammateche spagnole (e pure 'a prime grammateche de 'ne lènga muderne)
Gramática de la Lengua Castellana
jè state realizzate a
Salamanca
jndr'ô
1492
da
Elio Antonio de Nebrija
. Quanne quiste fatije jè state presendàte a
Isabella I de Castiglia
, 'a reggine hagghie dumannate:
¿Para qué quiero una obra como ésta si ya conozco el idioma?
(Pè quale motive ije amma volè n'opere cumme quèste, ce già canoscio 'a lènga?). L'autore hagghie resposte:
Señora, la lengua siempre fue compañera del Imperio
(Segnò, 'a lènga fù sembre combagne de le 'Mbere).
Partènne da 'u
XVI sèchele
, ô Spagnole jè state 'ndrodotte jndr'à
Americhe
Micronesie
Guam
Isole Marianne
Palau
Filippine
(pure ce jndre totte quèste isole jè rumaste assaje picche de quèste colonizzaziine, ce non quacche
pidgin
).
Jndr'ô
XX sèchele
'u Castigliane s'è spannùte pure jndr'à lle colonie africane d'a
Guinea Equatoriale
e d'u
Sahara occidentale
(a quèdde epoche canosciute cumme
Río de Oro
).
Jndr'ô 2000 ô Spagnolo hagghie superate 'a
lènga 'nglise
cumme numere de parlànde jndr'ô munne: 503 miglione de crestiáne ô parlane cumme prime lènga, mendre sonde 501 miglione quidde ca ausane le 'nglise.
Fonologgie
cange
cange 'a sorgende
Jndr'ô
XVI sèchele
'u castigliane hagghie subite de le cangiaminde jndr'à ll'ause de le consonànde ca onne determinate 'a definitive defferenziaziune respette a le
lènghe
confinànde, cumme 'u
latese
e 'u
catalane
. Pè esembie 'a /f/ a l'inizie de 'nu munne de parole jè state trasfurmate jndr'à /h/.
Alfabbète spagnole
Consonànde
cange
cange 'a sorgende
Carte
IPA
de le consonànde spagnole
Mode de articolaziune
Bilabiale
Labiodend.
Dendale
Alveolare
Postalveolare
Palatale
Velare
Nasale
Occlusive
Fricative
(β)
(ð)
Affricate
Approssimànde
Vibrànde
Monovibrànde
Laterale approssimànde
Le foneme jndr'ô
corsive
sonde sorde.
Variande latinoamericane
cange
cange 'a sorgende
Jndr'à lle Pajèsere
latinoamericane
se parle 'ô Spagnole, ma cu 'nflessiune lènguisteche particolare. Quèste 'nflessiune non ge sonde appartenènde a totte le Pajèsere latinoamericane, addò se iacchiene granne defferenze 'mbrà 'nu Paise e l'otre. Non ge stè nnijende de vicine a 'nu "Spagnole americane", piccè le varietà americane sonde assaje deverse e onne subbìte cangiaminde 'mbortande jndr'à lle urteme sèchele.
Comungue, ce stonne alcune caratteristeche comune riguardànde ô Spagnole iberiche (d'a Spagne Nord e Cendrale):
Non g'esiste 'a seconne persone plurale: 'u
vosotros
jè sostituite da l'
ustedes
, e le verbe se iacchiene ad 'a terze persone plurale
'U pretérito perfecto (passate prossime) jè spesse sostituite da 'u pretérito indefinido (passate remote) pure pè le aziune avvenute jndre 'nu passate recende o non angore concluse.
A levèlle
fonetiche
pigghie varie caratteristeche ca se 'ngondrane pure jndr'ô
sud
d'a Spagne (
Andalusia
):
Non g'esiste 'u suène 'nderdentale (
seguite da
, e
), ca devènde sembre 'u suène
aspre.
Jndre 'nu mode auguale se presente jndre quase totte le vanne 'u fenomene d'u
yeisme
, pè cui 'u suène d'a
ll
palatale se confonde cu quidde d'a
Tènene arcaisme reguarde 'a Spagne e accettane cchiù neologisme ca le varietà iberiche (cchiù conzervative).
'U vocabbolarìe Ispano-Americane se differenzie da chidde iberiche pè le seguende aspette:
"Marinerismos en tierra"
Le termine ca jndr'à Spagne èrene circoscritte ad 'u cambe marittime, onne state ambliate e ausate pure jnr'à terre ferme pè esembie ha state ausate 'na parole cumme
chicote
ca segnefecave a l'inizie l'estremità de 'na corde e cchiù nnande ha state estese ed ausate jndre quacche Pajèsere americane cu 'u segnefecate de 'fruste' ('nvece jndr'à Spagne se preferisce ausà
azote
látigo
).
Arcaicisme
Alcune forme tradiziunale ca non ge sonde cchiù ausate jndr'à penisole iberiche sonde angore vive jndr'à Americhe cumme, pè esembie, 'a parole
lindo
vigende jndr'ô Spagnole peninsulare d'u
XVII sèchele
e cchiù nnande sostituite da
bonito
hermoso
. Comungue, jè 'mbortande recordà ca le parlande latinoamericane, assaje cchiù numerose de le Spagnole, conziderane arcaisme pure parole ca sonde angore jndr'à ll'use jndr'à
Spagne
ma non jnr'à lle territorie americane, cumme sarebbe 'u proprie "vosotros" (voi).
Neologgisme
Jndr'à Americhe sonde vigende de le neologgisme pigghiate pè esembie d'a derivaziune cu preferenze per determinate affisse cumme pè esembie 'u suffisse -ada ca forme de le parole cumme
atropellada
Cangiaminde semandeche
Fine de le timbe d'a colonizzaziune jndr'à Americhe Latine assaje parole onne subbìte 'nu cangiaminde semandeche dovute ad 'u fatte ca assaje vôsce onne state ausate jndr'à Americhe pè refererse a cose, endità e fenomene simile ma distinde a chidde spagnole. 'A parole
chula
pè esembie tène 'nu deverse segnefecate jndr'à lle dò continènde:
una mujer chula
jndr'à Spagne pòte segnefecà 'na fèmmene sembateche oppure presunduose, mendre jndre quacche vanne americane cumme Messiche, Guatemala, ecc., l'aggettive
chula
jè sinonime de 'na dfèmmene bèdde e attraènde.
Prestite lènguisteche
Jndr'à Americhe Latine sonde state ausate assaje prestite lènguisteche, ce sonde termine de n'otre lènga ca non ge sonde state 'ngorporate ad 'a norme peninsulare.
Jndr'ô lessiche de quacche pajèsere (Argendine e Uruguay specialmènde), ca onne canosciute jndr'à ll'
Uèttecinde
Nòvecinde
'nu granne movimènde immigratorie sonde state 'ngorporate varie termine de origgene tagliàne e, jndre 'na mesure cchiù piccenne, tedesche, pulacche, russe e frangise. 'U secolare cundatte d'ô spagnole cu le lènghe 'ndiggene d'u luèche, alcune de le quale (
quechua
aymara
guaraní
, ecc.) sonde ôsce a die parlate da granne strate d'a popolazziune latinoamericane, hagghie determinate a 'ndroduzione de varie termine e modisme jndr'ô castigliane d'Americhe, particolarmènde relevande jndr'à lle pajèsere
andine
e jndr'à vanne d'u
Gran Chaco
'Nu esembie de la deversità de le versiune d'a lènga jndr'à Americhe ô donne le variande
argendine
e uruguayene jndre cui, pure ce sonde presende caratteristeche proprie de ogne de le dò Pajèsere, se iacchiene alcune forme comune:
jndre totte e dò le State, valène alcune de le caratteristeche de cui sus pè le otre Pajèsere latinoamericane pure ce l'accènde e l'intonaziune sonde peculiare dell'Argenndine e de l'Uruguay e deverse da quidde de totte le otre Pajèsere.
se ause 'a forme
vos
ad 'u puèste d'u
tú
, applicanne generalmènde le conzeguente forme verbale d'a seconne persone singolare, ca jndr'ô presende 'ndicative e congiundive e jndr'à lle 'mberative derivane da quèdde d'a seconne persone plurale, cu 'a scombarse d'u
dittonghe
e l'elisione d'a D: vos pensás (e non pensáis), que vos pensés/pienses (jndr'ô congiundive sonde presende totte e dò le forme), pensá (e non pensad); jndr'ô castigliane de Spagne se iacchie cu
Cervantes
. A quèste règhele fàcene eccezione le vanne correspondente ad' a provinge argendine de
Santiago del Estero
, jndre cui 'u vos jè seguite d'a seconde persone singolare (
vos piensas
vos pensaste
, ecc.) e alcune territorie andine jndre cui non g'ète lùate 'a dittongaziune d'a seconne persone plurale (
vos pensáis
). 'U "vos" non g'è ausate sulamènde jndr'à Argenddine, Paraguay e Uruguay, ma pure ('nzieme ad 'u
tuteo
cioé ad 'u
tu
tradiziunale) jndre alcune reggione andine (specialmènde Cile e Bolivie) e jndre granna vanne de l'
Americhe cendrale
. 'N fatte, jndr'ô Guatemala, quacche anne fa, 'u "tu" ère ausate sulamènde 'mbrà 'nu crestiáne e 'na fèmmene. Ausà "tu" 'mbrà dò crestiáne non g'ère viste bbuène.
le suène de
ll
se 'nderconfunnene e suènane cumme 'a j frangise di je, janvier, o quèdde purtughese de janeiro, tranne ca jndr'à lle vanne d'a Provinge de
Corrientes
Distribuzione sciugrafeche
cange
cange 'a sorgende
Ô Spagnole jè une de le lènghe ufficiale de le
Naziue Aunìte
, de l'
Aunìone Europee
, de l'
Organizzaziune de le State Americane
, de l'
Aunìone Africane
e de l'
Aunìone Latine
. 'Na granna parte de le parlande jàvite jndr'à ll'emisfere occidentale (
Europe
Americhe
, e territorie spagnole jndr'à ll'
Africa
).
Cu cirche 106 miglione de parlande (sije cumme prime ca cumme seconne lènga), 'u Messiche jè 'u State cu 'a cchiù numerose popolazziune ispanofone d'u munne. Ô Spagnole messicane s'è arricchite de le lènghe indios messicane e jè 'a versione cchiù diffuse d'a lènga jndr'à lle State Aunìte grazzie ad 'a granne popolazzziune immigrande messicane.
Ce stonne cchiù nnande e da lundàne 'a Spagne (46 miglione), 'a Colombie (44 miglione), l'Argendine (39 miglione) e le State Aunìte (30 miglione, paise addò ô Spagnole jè 'a lènga domesteche pè cchiù d'u 10% de le crestiáne Statunitense
).
Naziune cu 'na segnefecative popolazziune de lènga spagnole
Ordene alfabbèteche
Numere de parlande madrelènga
Andorra
(40.000)
Argendine
(39.248.000)
Aruba
(105.000)
Australia
(150.000)
Austrie
(1.970)
Belize
(130.000)
Bolivia
(7.010.000)
Bonaire
(5.700)
Canada
(272.000)
Cile
(15.795.000)
Cine
(250.000)
Colombie
(45.600.000)
Corea d'u Sud
(90.000)
Costa Rica
(4.220.000)
Cuba
(11.285.000)
Curaçao
(112.450)
Ecuador
(10.946.000)
El Salvador
(6.859.000)
Filippine
(2.900.000)
Finlandie
(17.200)
Frange
(2.100.000)
Germanie
(410.000)
Giappone
(500.000)
Guatemala
(8.163.000)
Guiana Frangise
(13.000)
Guinea Equatoriale
(447.000)
Guyana
(198.000)
Haiti
(1.650.000)
Honduras
(7.267.000)
Isole Vergini Statunitensi
(3.980)
Israele
(160.000)
Itaglie
(455.000)
Kuwait
(1.700)
Libano
(2.300)
Marocco
(960.706)
Messiche
(106.255.000)
Nicaragua
(5.503.000)
Nuève Zelanne
(26.100)
Pajèsere Vasce
(17.600)
Panamá
(3.108.000)
Paraguay
(4.737.000)
Perù
(26.152.265)
Purtugalle
(1.750.000)
Porto Rico
(4.017.000)
Regne Aunìte
(900.000)
Repubbleche Dominicana
(8.850.000)
Romanie
(7.000)
Russie
(1.200.000)
Sahara Occidentale
(341.000)
Spagne
(44.400.000)
State Aunìte d'Americhe
(41.000.000)
Svezie
(39.700)
Svizzere
(172.000)
Trinidad e Tobago
(32.200)
Turchie
(29.500)
Uruguay
(3.442.000)
Venezuela
(26.021.000)
Messiche
(106.255.000)
Spagne
(45.600.000)
Colombie
(44.400.000)
Argendine
(41.248.000)
Stati Uniti d'America
(41.000.000)
Perù
(26.152.265)
Venezuela
(26.021.000)
Cile
(15.795.000)
Cuba
(11.285.000)
Ecuador
(10.946.000)
Repubbleche Dominicana
(8.850.000)
Guatemala
(8.163.000)
Honduras
(7.267.000)
Bolivie
(7.010.000)
El Salvador
(6.859.000)
Nicaragua
(5.503.000)
Paraguay
(4.737.000)
Costa Rica
(4.220.000)
Porto Rico
(4.017.000)
Uruguay
(3.442.000)
Panamá
(3.108.000)
Filippine
(2.900.000)
Frange
(2.100.000)
Purtugalle
(1.750.000)
Haiti
(1.650.000)
Russie
(1.200.000)
Marocco
(960.706)
Regne Aunìte
(900.000)
Giappone
(500.000)
Itaglie
(455.000)
Guinea Equatoriale
(447.000)
Germanie
(410.000)
Sahara Occidentale
(341.000)
Canada
(272.000)
Cine
(250.000)
Guyana
(198.000)
Svizzere
(172.000)
Israele
(160.000)
Australia
(150.000)
Belize
(130.000)
Curaçao
(112.450)
Aruba
(105.000)
Corea d'u Sud
(90.000)
Andorra
(40.000)
Svezie
(39.700)
Trinidad e Tobago
(32.200)
Turchie
(29.500)
Nuève Zelanne
(26.100)
Pajèsere Vasce
(17.600)
Finlandie
(17.200)
Guiana Frangise
(13.000)
Romanie
(7.000)
Bonaire
(5.700)
Isole Vergini Statunitensi
(3.980)
Libano
(2.300)
Austria
(1.970)
Kuwait
(1.700)
Jndr'ô territorie bretànneche de Gibilterra, revennecate d'a Spagne, le 'Nglise rumane l'uneche lènga ufficiale. Ô Spagnole, comungue, rappreseènde 'a lènga madre de quase totte le crestiáne. Inoltre, jndr'à zone se parle 'u
Llanito
, 'na miškulanze de 'Nglise e Spagnole.
Jndr'à lle State Aunìte, ô Spagnole jè parlate da cirche ttrè quarte d'a popolazziune
ispaniche
. Ôsce a die, ce stonne cirche 41 miglione de ispaniche, ca rappresendàne 'u 13,5% d'a popolazziune totale; de quiste, quase 3 miglione non ge parlane 'na parole de 'nglise. Le ispaniche ôsce a die sonde 'a cchiù granne minoranze de le State Aunìte e jàvitane specialmènde jndr'à Florida (1,5 miglione), New York (1,8 miglione), Texas (3,4 miglione) e California (5,5 miglione). 'A granna maggioranze de lòre vènene da 'u Messiche e da le Caraibe (Cuba, Porto Rico). Inoltre, ô Spagnole sta a devendà 'na 'mbortande lènga de studie, cu 'nu numere sembre cchiù granne de non-ispaniche ca ô 'mbarane pè raggione commerciale, polìteche o turisteche. 'U Castigliane jè 'a lènga ufficiale d'u
Nuève Messiche
('nzieme a le 'Nglise) e d'u territorie americane de
Porto Rico
Jndr'ô
Brasile
, addò 'u
Purtughese
jè 'a lènga ufficiale, ô Spagnole sta a devendà sembre cchiù lènga de studie. Quiste jè dovute a deverse fattore. Prime de totte, 'u fattoe ca 'u Brasile jndr'à lle urteme anne hagghie viste diminuì le soje cange commerciale cu le State Aunìte ed Europe ed aumendà, 'nvece, chidde cu le Pajèsere 'nziccate ispanofone (jndre 'nu mode particolare chidde d'u
Mercosur
). A chidde, se aggiungone le condinue cangiaminde culturale cocu assaje Pajèsere addò 'u Castigliane jè lènga ufficiale ed 'a forte somiglianze 'mbrà le dò lènghe ('nu fatte ca, ovviamènde, facilite l'apprendimènde).
Pè totte quèste elenghe de raggione, 'u Congresse Naziunale d'u Brasile, 'u
17 luglie
2005
, hagghie appruvate 'nu provvedimnède cò cui ô Spagnole devende 'a seconne lènga de le šcole primarie sije pubbleche ca private.
Inoltre, jndr'ô Brasile se iacchie 'na comunità piccenne de madre lènga spagnole: jidde sonde Ebrèe sefardite (parlande sije 'u Castigliane standard ca 'u Ladine) sije de immigrate da otre Pajèsere sudamericane.
Pè finì, jndre assaje cindre luènghe le confine (specialmènde cu l'
Uruguay
) se parle 'na miškulanze de Spagnole e Purtughese canosciute cumme
Purtugnole
Jndr'à Europe, fore d'a Spagne, ô Spagnole jè parlate da comunità de immigrate jndr'à
Itaglie
(specialmènde jndr'à lle granne cetate, addò le comunità sudamericane sonde jndre 'nu condinue aumende),
Frange
Pajèsere Vasce
Germanie
Regne Aunìte
(cu 'na 'mbortande comunità a
Londre
).
Jndr'à ll'Asie, l'ause d'a lènga spagnole hagghie avute 'nu costande decline a partì da 'u
Novecinde
. Da 'u
1973
, ô Spagnole non g'ète cchiù lènga ufficiale jndr'à lle Filippine e da 'u
1987
non g'ète cchiù lènga curricolare jndr'à lle studie superiore. Ôsce a die, jè ausate jndre 'nu mode sciùrnaliere sule da 'u 0,01% d'a popolazziune (2.658 crestiáne seconne 'u cenzimènde d'u
1990
). 'U 0,4% de le filippine ause 'nu Creolo-Spagnole canosciute cumme
Chabacano
(292.630 crestiáne jndr'ô 1990); a quidde se sommane le numerose prestite presende jndr'à lle varie lènghe filippine ed a 'mbortanze storeche d'u Castigliane (baste penzà ca 'na granne parte d'a letterature e de le documènde storeche d'u paise fine a le inizie d'u Novecnde fùrene redatte jndre quèste lènga). Comungue, jndr'à lle urteme anne, jndr'à ll'arcipelaghe filippine, ce stè 'nu rinnovate 'nderesse culturale pè ô Spagnole.
Ce stonne, pure, comunità assaje piccenne de "ex-immigrate" jndre varie Pajèsere asiateche ca pòtene vandà 'na certe canoscenze d'a lènga: se parle de Cenise nasciùte jndr'ô
Messiche
e cchiù nnande deportate jndr'à
Cine
e de Giappunise de terze o quarte generazziune nasciùte jndr'ô
Perù
e returnate jndr'ô
Giappone
Pure jndr'à
Oceanie
, ô Spagnole non ge tène granne 'mbortanze. Jè parlate da cirche 3.000 crestiáne jndr'à ll'
Isole de Pasqua
('nu possedimènde territoriale cilene) e jè 'a settimae lènga cchiù diffuse jndr'à
Austraglie
(97.000 parlande seconne 'u cenzimènde d'u
2001
). A
Guam
Palau
, jndr'à lle
Marianne
, jndr'à lle
Isole Marshall
e jndr'à lle
State Federate de Micronesia
, 'nu timbe possedimènde spagnole, 'u Castigliane jè ôsce a die estinde ed 'a soje 'nfluenze se limite a quacche pidgin e prestite jndr'à lle lènghe d'u luèche.
Jndr'ô
Antartide
, ô Spagnole jè ausate jndr'à lle staziune sciendifeche de Argendine, Cile, Perù e Spagne.
Spanglish
cange
cange 'a sorgende
Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce
Spanglish
Spanglish
se pòte definì 'na modalità de espressiune lènguisteche orale e scritte. S'hàve quanne, jndre 'na frase cu 'na strutture lessicale spagnole, se cangiane alcune termine cu quidde d'a lènga 'nglise od 'u cundrarie.
Jndr'à forme scritte combrende pure 'a ispanizzaziune de parole 'nglise pè esembie
write
rait
night
nait
teenager
tineyer
; combrende l'adozione jndr'à lènga 'nglise de termine cumme
taco
tapas
enchilada
; l'adozione jndr'à lènga spagnole de
e-mail
pè
correo electronico
link
per
enlace
; 'u crijà neologgisme attraverse 'na sommarie traduziune da le 'nglise cumme
typear
cliquear
'nvece de
pulsar
emailear
'nvece de
escribir correo electronico
reportear
'nvece de
informar
remover
'nvece de
sacar
educacion
'nvece de
pedagogia
computadora
'nvece de
ordenador
'U fenomene conziste accussì de dò aspette: quidde de le 'nglise, specialmènde jndr'à lle State Aunìte, condaminàte da le ispanisme purtate da 'u flusse de latinoamericane proveniènde d'a frontiere cu 'u Messiche e chidde d'ô Spagnole jndr'à Spagne ed Americhe Latine condaminate da anglicisme trasùte specialmènde attraverse l'ause de le nuève tecnologgije 'nformateche o 'a fruizione de le mass-media o dovute a le fatte de
Gibilterra
e d'u
canale de Panamá
'U fenomene jè 'n spannemènde, specialmènde jndr'à lle State Aunìte. Durande le prime junele migratorie le Ispaniche, specialmènde portoricane e messicane, avèvene quacche difficoltà jndr'à ll'apprendimènde d'a nuève lènga e sopperivane a le lacune combletanne le frase cu parole spagnole. Chidde ère causate da 'u condraste 'mbrà 'na educaziune famigghiare avvenute jndre 'nu cundeste ispaniche ed 'u cundatte cu 'na nuève realtà ca rechiedeve l'adeguamède a 'nu nuève lènguagge.
Ôsce le cose sonde cangiate. Le tv e radie passane le frondiere attraverse le satellite e arrivane jndr'à lle casère de totte. Le curse de lènga sonde ad 'a purtate de 'nu munne de utinde. 'A condaminaziune lènguisteche jè reciproche e condinue. L'educazione de le figghie de ispaniche de prime e seconne generaziune avène jndre 'nu cundeste bilènghe, eppure le statisteche dìcene ca quiste nuève alunne onne difficoltà cu le 'Nglise cchiù de quande ne onne le lòre genitore. Sonde nasciùte jndr'à lle U.S.A. ma se sendene parte d'a culture e d'a popolazziune ca se iacchie a sud d'u confine cò 'u Messiche. Quinne jè accussì ca 'u lènguagge devènde rappresentànde de quèste duplice appartenenze.
Ce stonne deverse motive pè parlà Spanglish e deverse sonde le gruppe sociale ca ô ausane. Alcune, ce sonde jndr'à verità picche, 'u fàcene angore ôsce pè sopperì a le lacune de canoscenze de termine corrispettive 'nglise; otre sonde anglofone ca vòlene semblicemènde farse capì mègghie d'a comunità latine; otre ô parlane pè revendecà 'u lòre orgoglie de essere ispaniche e cu 'a vogghie de resistere a l'omologaziune jndre 'na culture ca non ge le rappresènde e jndr'à quale non ge se recanoscene; otre angore onne vogghie de distinguerse.
Particolarmènde, a Puerto Rico ce stè 'na mentalità assaje legate ad 'u cungette de Naziune portoricane purtate nnanze specialmènde da le 'ndependentiste. 'A lènga naziunale jè ufficialmènde le 'Nglise ma jndr'à famigghie e mmienze a le strade quase totte parlane Portoricane (deverse da 'u Castigliane). Piccè jndr'à lle šcole e jndr'à lle uffice pubbleche jè obblegatorie l'ause de le 'Nglise mendre jndr'à lle strade ce stè 'u dominie d'u Portoricane, jè accussì ca quiste tipe de bilènguisme fàce nascere cu assaje spondaneità ô Spanglish.
Esembie de lènga
cange
cange 'a sorgende
Parole e frase de ause comune
cange
cange 'a sorgende
Sí
= “sìne”
No
= “none”
¡Hola!
= “cià!”
¡Buenos días!
= “Bbuèna sciùrnate!” (Letteralmènde: “bbuène sciùrne”)
¡Buenas tardes!
= “Bbuène pomerigge!” (Letteralmènde: “bbuène pomerigge”)
¡Buenas noches!
= “Bbuèna sere!”/ “Buona notte!” (Letteralmènde: “bbuène notte”)
¡Adiós!
=“Arrevederce!”
¡Hasta luego!
= “(Arrevederce) a presto!”
¡Buena/mucha suerte!
= “Buèna fortune!”
¡Felicidades!
= “Augure!”
Por favor
= “Pè favore”
(Muchas) gracias
= “Grazzie (assaje)”
De nada
= “De nnijende”, “Preghe”
¿Qué tal?
= “Cumme vèje?”
¿Cómo está (usted)/estás?
= “Cumme sta/stéje?”
Muy bien
= “Assaje bbuène”
Lo siento
= "Me despiace"
¿Hablas/Habla (usted) español/italiano/inglés/francés/alemán?
= “Parle/Parla spagnole/tagliàne/'nglise/frangise/tedesche?”
¿Cómo se llama (usted)/te llamas?
= “Cumme se chiame/te chiame?”
No entiendo/comprendo
= “Non ge capisce”
No sé
= “Non ge sacce”
¿Qué hora es?
¿Qué horas son?
= “Ce ore sonde?”
¿Dónde estás/está?
= “Addò sì/Addò stè?”
¿Adónde va (usted)/vas?
= “Addò se ne vèje/Addò te ne vèje?”
¡Suerte!
= “Bbuèna fortune!”
¡Ya tú sabes!
= “Tùne sacce cumme 'u facìme” (De ause prevalentemènde jndr'a lle ghette o
barrios
latinoamericane)
¡Viva la revolución!
= “Vive 'a rivoluzione!”
¡Broma!
= “Scherze!”
Numere cardinale
cange
cange 'a sorgende
0.
cero
1.
uno
2.
dos
3.
tres
4.
cuatro
5.
cinco
6.
seis
7.
siete
8.
ocho
9.
nueve
10.
diez
11.
once
12.
doce
13.
trece
14.
catorce
15.
quince
16.
dieciseis
17.
diecisiete
18.
dieciocho
19.
diecinueve
20.
veinte
21.
veintiuno
22.
veintidós
23.
veintitrés
24.
veinticuatro
25.
veinticinco
26.
veintiseis
27.
veintisiete
28.
veintiocho
29.
veintinueve
30.
treinta
31.
treinta y uno
....
40.
cuarenta
50.
cincuenta
60.
sesenta
70.
setenta
80.
ochenta
90.
noventa
100.
cien
101.
ciento uno
200.
doscientos
....
500.
quinientos
....
700.
setecientos
....
1.000.
mil
1.234.
mil doscientos treinta y cuatro
1.000.000.
un millón
1.000.000.000.
mil millones
1.234.567.891.
mil doscientos treinta y cuatro millones, quinientos sesenta y siete mil, ochocientos noventa y uno
Numere ordinale
cange
cange 'a sorgende
1.
primer, -ero, -era
2.
segundo, -da
3.
tercer, -ero, -era
4.
cuarto, -ta
5.
quinto, -ta
6.
sexto, -ta
7.
séptimo, -ma
8.
octavo, -va
9.
noveno, -na
10.
décimo, -ma
11.
undécimo, -ma o decimoprimero, -ra
12.
duodécimo, -ma o decimosegundo, -ra
13.
decimotercero, -ra
14.
decimocuarto, -ta
20.
vigésimo, -ma
21.
vigésimo primero, -ra
30.
trigésimo, -ma
40.
cuadragésimo, -ma
50.
quincuagésimo, -ma
60.
sexagésimo, -ma
70.
septuagésimo, -ma
80.
octogésimo, -ma
90.
nonagésimo, -ma
100.
centésimo, -ma
Sciúrne d'a sumáne
cange
cange 'a sorgende
lunes
: Lunedìe
martes
: Martedìe
miércoles
: Mercrudìe
jueves
: Sciuvedìe
viernes
: Venerdìe
sábado
: Sàbbete
domingo
: Dumèneche
Nome de le mise
cange
cange 'a sorgende
enero
: Scennare
febrero
: Febbrare
marzo
: Marze
abril
: Abbrile
mayo
: Másce
junio
: Giugne
julio
: Luglie
agosto
: Agoste
septiembre
: Settèmbre
octubre
: Ottobre
noviembre
: Novèmbre
diciembre
: Decèmbre
Presende 'Ndicative d'u verbe
ser
"essere"
cange
cange 'a sorgende
yo soy
= “ije so'”
tú eres / vos sos
= “tune sì"
usted es
= “Jèdde éte”
él/ella/ello es
= “jidde/jèdde/(chidde) jè, éte”
nosotros, -as somos
= “nuje síme”
vosotros, -as sois
= “vuje síte” ('nformale)
ustedes son
= “vuje síte” (formale)
ellos/ellas son
= “lóre/essi/esse sò”
Presende 'Ndicative d'u verbe
estar
"essere" (state momendanèe) o stare
cange
cange 'a sorgende
yo estoy
= “ije sonde/stoche”
tú/vos estás
= “tune sèje/stèje”, ecc.
usted está
él/ella está
nosotros, -as estamos
vosotros, -as estáis
ustedes están lucrezia
ellos/ellas están
Presende 'Ndicative d'u verbe
haber
"avere" (ausiliare)
cange
cange 'a sorgende
yo he
= “ije hagghie”
tú has
= “tune hé”
usted ha
= “Jèdde have”
él/ella/ello ha
= “egli, jidde/jèdde have”
nosotros, -as hemos
= “nuje ame”
vosotros, -as habéis
= “vuje avíte” ('nformale)
ustedes han
= “vuje avíte (formale)”
ellos/ellas han
= “lóre/essi/esse honne”
Presende 'Ndicative d'u verbe
tener
"avere" (possesse)
cange
cange 'a sorgende
yo tengo
= “ije tènghe”
tú tienes
= “tune tíne”
usted tiene
= “Jèdde téne”
él/ella/ello tiene
= “egli, jidde/jèdde téne”
nosotros, -as tenemos
= “nuje teníme”
vosotros, -as tenéis
= “vuje teníte” ('nformale)
ustedes tienen
= “vuje teníte (formale)”
ellos/ellas tienen
= “lóre/essi/esse tènene”
False amice
cange
cange 'a sorgende
Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce
Glossarije de le false amice d'a lènga spagnole
In generale, assaje parole d'ô spagnole sonde combrensibbèle ad 'u parlànde de lènga tagliàne ('mbrà le dò lènghe ce stè
mutue 'ndelligibbeletà
). Ce ne stonne, però, assaje ca parene parole tagliàne, ma ce onne totte n'otre segnefecate (alcune tènene 'nu doppie segnefecate). Jidde onde le cussìditte "
false amice
", de cui ce sonde alcune esembie:
aceite
= “uègghie” (da tavola) (“acite” se dìce
vinagre
aceituna
= “alie” (“acetone” se dìce
acetona
afamado/a
= "famuse/a" ("rangône/a" se dìce
hambriento/a
amo
= “segnòre”, “padrone” (“amo” se dìce
anzuelo
arroz
= “rise” (“arroste” se dìce
asado
barato
= “a bbuène mercate” (“baratte” se dìce
cambio
bigote
= “baffi” (“bigotte” se dìce
santurrón
mojigato
chupacirios
bodega
= “candìne” o “deposite” (“botteghe” se dìce
tienda
bollo
= “brioche” (“bolle” se dìce
timbro
sello
bronca
= “rabbie" (“bronche” se dìce
bronquio
bruja
= “streghe”, “maga”/
brujo
= “stregone” (“bruco” se dìce
gusano
larva
buche
= “gozze”, “sorsate”, “gargarisme” (“bucce” se dìce
cáscara
vaina
buque
= “šckife” (“buche” se dìce
agujero
hueco
burro
= “ciucce” (“burre” se dìce
mantequilla
buscar
= “cercà” (“buscà” se dìce
alcanzar
coger
caldo
= “brode” (“calde” se dìce
caliente
cálido
[agg.] e
calor
[sost.])
cama
= “lette” (“camere” se dìce
habitación
cuarto
cana
= “capìdde/pile vianghe” (cfr. it. “canuto”) (“canne” se dìce
caña
bastón
cara
= “fazze” (segnefeche “cara” jndr'ô senze de prezze, oppure se dìce
querida
carta
= “lettere” [poste] (“carte” se dìce
papel
cartera
= “portafogghie”, “cartèdde” (“cartière” se dìce
papelera
cazo
= “mestole” (“ciola” se dìce
polla
cero
= “zere” (“cere” se dìce
vela
cirio
clavo
= “chiode” (“clava” se dìce
clava
chachiporra
cola
= oltre a "colle" segnefeche pure "code"
codo
= “gomite” (“code” se dìce
rabo
cola
cortar
= “taggià”; “'nderrompere” (“accorcià” se dìce
acortar
abreviar
cuarto
= oltre a “quarte” segnefeche pure “camere”
chica
= “uagnedde” (“cicche” se dìce
colilla
jndr'ô senze de “sigarette” e
chicle
jndr'ô senze de “gomme americane”)
chiste
= “barzellette”, “scherze” (“ciste” se dìce
quiste
chichón
= “bernocchèle”, “ematoma” (“cuculone” se dìce
gordinflón
cura
= oltre ca “cure” (jndr'à medicine) segnefeche pure “prete” (“cure” jndr'ô senze de “attenziune” se dìce 'nvece
cuidado
demandar
= “denungià” (“domandà” se dìce
preguntar
pedir
a seconne d'a situaziune)
demora
= “ritarde”, “dilazione”, “esitazione” (“demore” se dìce
casa
vivienda
domicilio
demorar
= "retardà", "esità" ("djavitàre" se dìce
habitar
residir
domiciliarse
equipaje
= “bagaglie” (“equipagge” se dìce
tripulación
esposar
= “ammanettà” (“spusà” se dìce
casar
estafa
= “truffe” (“staffe” se dìce
estribo
abrazadera
estanco
= “tabaccherie” (“stanghe” se dìce
cansado
estela
= “scia”/“stele” (“stelle” se dìce
estrella
estival
= “estive” (“stivale” se dìce
bota
éxito
= “successe” (“esite” se dìce
resultado
fecha
= “date”, “ore” (“fecce” se dìce
escoria
morralla
; “feci” se dìce
heces
; “faccia” se dìce
cara
figón
= “osterie”, “bettèle” (“fighe”, variande de “fiche” jndr'ô senze de “bèdde”, “carine” se dìce
guapo
gordo
= “gruèsse” (“rangône” se dìce
glotón
voraz
grifo
= oltre a "grifone", segnefeche pure "rubinette"
guadaña
= “falce” (“guadagne” s dìce
ganancia
provecho
lucro
guadañar
= “falcià” (“guadagnà” se dìce
ganar(se)
granjear(se))
habitación
= “camere”, “stanze” (“jàvitaziune” se dìce
casa
vivienda
domicilio
jornal
= “salarie” (“sciùrnale” se dìce
periódico
diario
jornalero
= “fatjature”, “bracciande” (“sciùrnaliere” se dìce
cotidiano
diario
; "giornalaio" se dìce
gacetero
vendedor de periódicos
judía
= oltre a “giudea” (masc.:
judío
), segnefeche “fagiolo”
largo
= “luèngh” (“larghe” se dìce
ancho
amplio
luego
= “dope”/"dunque" (“luoghe” se dìce
lugar
mantel
= “tovagghie” (“mandelle” se dìce
capa
mesa
= “tavele” (“messe” e dìce
misa
nariz
= pòte segnefecà pure “narice” (specie ad 'u plurale), ma segnefeche specialmènde “nase”
oso
= “orse” (“osse” se dìce
hueso
paperas
= “orecchiune” (“papere” se dìce
gansos
e, jndr'ô senze de "gaffes",
gallos
pavo
= “tacchine” (“pavone” se dìce
pavón
pavo real
peca
= “lendiggene”, “neo” (“pecche” se dìce
falta
, defecto,
imperfección
plátano
= oltre a “platane”, segnefeche pure “banane” (ma jndr'ô Sudameriche:
banane
presa
= “dighe”, “artiglie” (“presse” se dìce
prensa
prima
= premie (“prime” [avv.] se dìce
antes de
primo/a
= “cuggine/a” (“prime/a” se dìce
primero/a
prisa
= “presse” (“pressd” se dìce
prensa
rapaz
= oltre a “rapace”, segnefece pure “uagnune”
rato
= “momènde, periode” (“ratte” se dìce
rata
sábana
= “lenzuole” (“savane” se dìce
sabana
salir
= “uscì” (“salì” se dìce
subir
sellar
= “affrangà”, “sigillà” ("sellare" se dìce
ensillar
sembrar
= “seminnà” (“sembrà” se dìce
parecer
serrar
= “segà” (“serrà” se dìce
cerrar
atrancar
estrechar
seso
= “cervièdde” jndr'ô senze de “giudizzie” (“sesse” se dìce
sexo
seta
= “funghe” (“sete” se dìce
seda
siega
= "mietiture" ("seghe" se dìce
sierra
sierra
= 1)"seghe"; 2)"mundagne"/"catene monduose" ("serre" se dìce
invernadero
subir
= “'nghianà” (“subbì” se dìce
sufrir
soportar
suceso
= “fatte”, “avvenimèmde” (“successe” se dìce normalmènde
éxito
sueldo
= “stipendie” (“turnise/i” se dìce
dinero
tachar
= "cangellà" ("tacè" se dìce
callarse
tienda
= oltre a “tende (da cambegge)”, segnefeche pure “negozie” (“tende” pè fenestre se dìce
cortina
toalla
= “asciugamane” o “salviette” (“tovagghie” se dìce
mantel
tocar
= oltre a “tuccà” (pure jndr'ô senze figurate), segnefeche “suonà”
todavía
= "(non) angore" ("tuttavie" se dìce
sin embargo
topo
= “talpe” (“sciorge” se dìce
ratón
trufa
= “tartufe” (“truffe” se dìce
estafa
fraude
tufo
= “fizze”/"ricciole" (“tuffe” se dìce
zambullida
vaso
= “bicchiere” (segnefeche “vase” sule jndr'ô senze de “vase sanguigne”; nejndr'à lle otre segnefecate, “vase” se dìce:
florero
jarrón
tiesto
tarro
, ecc.)
vela
= oltre a “vele”, segnefeche pure “candela”, “cero”
viso
= “sottoveste” (“fazze” se dìce
cara
rostro
Parole de origgene arabe
cange
cange 'a sorgende
'A luènghe dominaziune
arabe
jndr'à
Spagne
hagghie avùte le soje effette pure sus 'u lessiche. Le parole de origgene
arabe
se contraddistinguone pè 'a presenze de l'
artichele determinative
arabe
al-
(non sembre cunzervate jndr'ô
tagliàne
frangise
). Aqquà ce stonne alcune esembie:
ajedrez
= "sciuèche de le scacche"
alambique
= "alambicche"
alcachofa
= "scarciòppele"
alcalde
= "sinnache"
alcanfor
= canfore
alcázar
= “fortezze”
alcoba
= "alcove"
alcohol
= “alcool”
alférez
= "alfiere"
alfombra
= “tappete”
algodón
= “cotone”
almohada
= “cuscine”
almacén
= “magazzine”
almanaque
= "almanacche"
almuerzo
= "pranze"
azafrán
= "zafferane"
azúcar
= “zucchere”
ojala
= "magari"
Premie Nobel pè 'a letterature de lènga spagnole
cange
cange 'a sorgende
José Echegaray y Eizaguirre
(1904, Spagne) (cu
Frédéric Mistral
, Frange)
Jacinto Benavente
(1922, Spagne)
Gabriela Mistral
(1945, Cile)
Juan Ramón Jiménez
(1956, Spagne)
Miguel Ángel Asturias
(1967, Guatemala)
Pablo Neruda
(1971, Cile)
Vicente Aleixandre
(1977, Spagne)
Gabriel García Márquez
(1982, Colombie)
Camilo José Cela
(1989, Spagne)
Octavio Paz
(1990, Messiche)
Note
cange
cange 'a sorgende
'U spagnole jè parlate da cirche 330 miglione de crestiáne cumme prime lènghe; 417 miglione ce se cundane pure quidde ca ô ausane cumme lènga secondarie.
Spagnole jndr'ô munne
Language Use
Jndr'à realtà, l'etimologgije de
alcazar
jè a soje vote
latine
. 'A parole arabe derive 'nfatte da
castrum
, arabizzate jndre
qasr
a cui cchiù nnande se jè aggiunde l'artichele
al-
. Accussì l'etimologgije precise vòle castrum (
lat.
) -> al-qasr (
ar.
)-> alcazar (
spa.
). Fonde
Artichele d'u Corriere
Bibbliografije
cange
cange 'a sorgende
Cano, Rafael (coord.):
Historia de la lengua castellana
. Barcelona: Ariel Lingüística, 2005.
Grijelmo, A.:
Defensa apasionada del idioma castellano
. Madrid: Grupo Santillana de Ediciones, 1998.
ISBN 968-19-1132-6
López García, Ángel:
El rumor de los desarraigados: conflicto de lenguas en la Península Ibérica
. Barcelona: Anagrama (XIII Premio Anagrama), 1985.
Alatorre, Antonio:
Los 1001 años de la lengua española
. México: Fondo de Cultura Económica. ISBN 968166678.
Vôsce cullegate
cange
cange 'a sorgende
Ortografije spagnole
Sisteme vocaleche spagnole
Trasparenze fonologgeche
Glossarie de le false amice d'a lènga spagnole
Ceceo
Seseo
Otre pruggette
cange
cange 'a sorgende
Altri progetti
Uicchimedie Commons
Uicchimedie Commons
tène files multimediale sus
Lènga spagnole
Collegamende sus a indernette
cange
cange 'a sorgende
Lènga spagnole
sus a
Open Directory Project
Segnala
sus a DMoz 'nu collegamende ca cendre cu l'argomende "Lènga spagnole")
Dizionari bilingui:
lo Spagnolo compatto Zanichelli
Dizionario europeo interattivo di terminologia
: un'enorme risorsa linguistica con glossari e traduzioni di parole di ogni genere da e verso tutte le lingue europee, con spiegazioni, fonti e classificazione dell'attendibilità delle diverse traduzioni; particolarmente prezioso per la terminologia tecnica e specialistica (è la risorsa dei traduttori di documenti ufficiali dell'
Unione europea
Dizionari monolingui:
Real Academia Española
Espasa
Dizionari etimologici:
Dechile
Asociación Cultural A.de Nebrija
'N
Lènga spagnole
Spagnole cumme uneche lènga ufficiale
Argendine
Cile
Colombia
Costa Rica
Cuba
Repubbleche Dominicane
Ecuador
El Salvador
Guatemala
Honduras
Nicaragua
Panamá
Paraguay
Perù
Spagne
Uruguay
Venezuela
Spagnole cumme lènga co-ufficiale
Bolivia
Guinea Equatoriale
Filippine
Messeche
Statère Aunìte d'Americhe
Nuève Messiche
Porto Rico
Template:ONU
Aunìone europee
Aunìone Latine
Unasur
'N
Lènghe ufficiale de ll'
Aunìone Europee
Bulgare
Ceche
Danese
Estone
Finlannese
Frangese
Gaeliche
Greche
'Nglise
Tagliàne
Lettone
Lituane
Maltese
Olannese
Pulacche
Purtughese
Rumene
Slovacche
Slovene
Spagnole
Svedese
Tedesche
Ungherese
Lènghe ufficiale de le
Naziune Aunìte
Arabe
Cenise
Frangese
'Nglise
Russe
Spagnole
'N
Lènghe indoeuropee
Lènghe romanze
Lènghe d'origgene
Latine classeche
Latine volgare
Romanze insulare
Sarde
Sarde campidanese
Sarde logudorese
Romanze occidentale
Gruppe iberiche
Aragonese
Asturiane
Galiziane
Leonese
Mirandese
Purtughese
Spagnole castigliane
Gruppe gallo-romanze
Idiome gallo-tàliche
Catalane
Frangese
Friulane
Franco-provenzale
Patois valdostane
Ladine
Lombarde
Occitane
Romance
Vallone
Venete
Piemontese
Romanze oriendale
Gruppe tàliche
Corse
Gallurese
Sassarese
Tagliàne
Dialètte tagliàne
Napoletane
Tagliàne meridionale
Siciliane
Gruppe balcaniche
Arumene
Rumene
Dalmatiche
Istriote
Meglenorumene
Romanze meridionale
Mozarabiche
† lènga estinde
(nisciune sopravvissute 'mbrà lle parlànde native e n isciune 'mbrà lle discedènte)
Pigghjete da "
Categorije
Pagine che utilizzano l'estensione Phonos
Lingue SVO
Lingue VSO
Lènghe
Spagne
Pàggene ca avessera stà in Uicchipèdie
categorije scunnute:
Pàggene ca ausane le collegaminde maggece ISBN
Lènga spagnole
Aggiunge 'na discussiona
US