(PDF) Archaeological Structures from the Iron Age settlements in the Tisza-Dniester region. Proceedings of the Saharna Colloqium

BIBLIOTECA ISTRO-PONTICĂ Seria CONSI L I UL J UDE Ţ E AN T U LC E A / T U LC E A C O U N T Y C O U N C I L ARHEOLOGIE 18 I NST I T UT UL DE CE RCE T ĂRI EC O - M U Z E A LE “G A V R I LĂ S I M I O N ” T U LC E A / “ GAVRI L Ă SI M I ON” E CO- M U S E U M R E S E A R C H I N S T I T U T E T U LC E A UNI VE RSI T AT E A DE ST AT DI N M O LD O V A / M O LD O V A S T A T E U N I V E R S I T Y Structuri arheologice din aşezările epocii fierului în spaţiul tiso-nistrean Materialele colloquiu m-u lu i d e va ră d e la S a h a rn a 1 2- 15 i u l i e 2018 Archeological structures from the Iron Age settlements in the Tisza-Dniester region Proceedings of the S a h a rn a S u mme r C o llo q u iu m July 12 t h -15 h , 2018 T UL C E A - C H I Ş I N Ă U 2019 CONSI L I UL J UDE Ţ E AN T U LC E A / T U LC E A C O U N T Y C O U N C I L I NST I T UT UL DE CE RCE T ĂRI EC O - M U Z E A LE “G A V R I LĂ S I M I O N ” T U LC E A / “ GAVRI L Ă SI M I ON” E CO- M U S E U M R E S E A R C H I N S T I T U T E T U LC E A UNI VE RSI T AT E A DE ST AT DI N M O LD O V A / M O LD O V A S T A T E U N I V E R S I T Y Structuri arheologice din aşezările epocii fierului în spaţiul tiso-nistrean Materialele colloquiu m-u lu i d e va ră d e la S a h a rn a 1 2- 15 i u l i e 2018 Archeological structures from the Iron Age settlements in the Tisza-Dniester region Proceedings of the S a h a rn a S u mme r C o llo q u iu m July 12 t h -15 h , 2018 EDITURA MEGA CLUJ-NAPOCA 2019 Proceedings of the Saharna Summer Colloquia IV Colegiul de redacţie / Editorial Board Aurel Zanoci Mihail Băţ Alexandra Ţârlea Sorin-Cristian Ailincăi Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României STRUCTURI ARHEOLOGICE DIN AŞEZĂRILE EPOCII FIERULUI ÎN SPAŢIUL TISO-NISTREAN. Colocviu de vară (2018; Saharna) Structuri arheologice din aşezările epocii fierului în spaţiul tiso-nistrean: materialele colloquium-ului de vară de la Saharna: 12-15 iulie 2018 - Archeological structures from the Iron Age settlements in the Tisza-Dniester region: Proceedings of the Saharna Summer Colloquium: July 12th-15h, 2018. - Cluj-Napoca: Mega, 2019. Conține bibliografie. ISBN 978-606-020-157-1 Cuprins 4 Ion Niculiţă Structurile arheologice din epoca fierului pe agenda Colloquim-ului de vară de la Saharna Contents Iron Age archeological structures on the agenda of the Saharna Summer Colloquium 7 Aurel Zanoci, Mihail Băț Structuri gospodăreşti din incinta fortificaţiei hallstattiene timpurii Saharna Mare/„Dealul Mănăstirii” Household structures from the enclosure of the Early Iron Age hillfort Saharna Mare/“Dealul Mănăstirii” 29 Сергей Фидельский / Serghei Fidelsky Хозяйственные ямы первой половины I тыс. до н.э. на поселении Чобручи в Нижнем Поднестровье Household pits of the first half of the 1st millennium BC on the Chobruchi settlement in Lower Dniester region 45 Alexandru Berzovan Consideraţii preliminare privind locuinţele din cadrul cetăţilor din epoca fierului situate între Carpaţi şi Prut (sec. V-III î. Hr.) Preliminary considerations regarding the dwellings from the Iron Age forts situated between the Carpathians and Prut river (5th-3rd centuries BC) 65 Aurel Rustoiu, Iosif Vasile Ferencz Ateliere meşteşugăreşti în estul Bazinului Carpatic în sec. IV-III a. Chr. Arheologia producţiei manufacturiere Workshops in the eastern Carpathian Basin during the 4th-3rd centuries BC. The archaeology of craft production 87 Rodica Ursu-Naniu, Andrei Corobcean Problema atribuirii funcţionale a unor structuri arheologice din incinta fortificată de la Stolniceni, raionul Hînceşti Aspects regarding the functional interpretation of some archaeological structures discovered in the fortified enclosure from Stolniceni, Hînceşti County 105 Valeriu Sîrbu Structuri de locuire şi gospodăreşti, ateliere şi gropi de cult în aşezarea geto-dacică (sec. II-I a. Chr.) de la Grădiştea, jud. Brăila Structures d’habitation et ménagères, ateliers et fosses cultuelles dans l’établissement géto-dace (IIe- Ier s. av. J.-C.) de Grădiştea, dép. de Brăila 137 Vasile Iarmulschi, Octavian Munteanu Cu privire la spaţiul de locuit în cadrul culturii Poieneşti-Lucaşeuca Regarding the living space within the Poieneşti-Lucaşeuca culture 157 Horea Pop Despre o locuinţă dacică mai neobişnuită de la Şimleu Silvaniei, Sălaj-România About an unusual Dacian dwelling from Şimleu Silvaniei, Sălaj-România Stucturile arheologice din epoca fierului pe agenda Colloquim-ului de vară de la Saharna Ion Niculiţă doctor habilitat, profesor universitar Plăzmuit ca un for ştiinţific internaţional, în care Publicarea materialelor Colloquim-ului de vară de la să fie puse în discuţie principalele probleme legate Saharna a devenit deja tradiţională, iar culegerile de evoluţia civilizaţiilor din spaţiul tiso-nistrean date sunt pe larg utilizate de specialiştii în domeniul Colloquim-ul de vară de la Saharna a întrunit, în preistoriei şi istoriei antice, din ţară şi de peste hotare. decursul anilor, specialişti notorii din diferite domenii Totodată ele incontestabil vor fi de un mare folos ale preistoriei şi antichităţii, din cele mai prestigioase pentru întregul public pasionat de istorie. centre universitare şi de cercetare din mai multe state europene. În cadrul colloquim-ului discuţiile s-au De asemenea, menţionăm că ideea principală, nutrită axat pe: „Relaţiile dintre comunităţile «barbare» şi de ctitorii acestui for ştiinţific internaţional, este de a civilizaţia antică”, „Constituirea centrelor rezidenţiale familiariza studenţii, masteranzii şi doctoranzii, ce îşi din mileniul I a. Chr.”, „Evoluţia sistemului defensiv în realizează practica arheologică la şantierul-şcoală de epoca fierului” etc. la Saharna, cu problemele principale ale arheologiei Europei de Sud-Est, precum şi însuşirea de către ei a La a VIII-a ediţie Colloquim-ul de vară de la Saharna a căilor posibile de rezolvare a acestora. Colloquim-ul găzduit cercetători din Moldova, România şi Ucraina, de vară de la Saharna a devenit un organism vital de ale căror eforturi au fost îndreptate către studierea comunicare între specialiştii din diferite generaţii şi structurilor arheologice din epoca fierului, care tineretul studios. reprezintă una din cele mai adecvate şi credibile surse informative ale istoriei vechi. Subiectele discutate în În urma dezbaterilor dintre participanţii la cea de-a cadrul colloquim-ului au fost diverse după conţinut, VIII-a ediţie a Colloquim-ului s-a ajuns la concluzia de însă toate contribuie la soluţionarea problemei a prelungi activitatea acestui for ştiinţifico-didactic, funcţionării structurilor arheologice. Interes prezintă lărgindu-i problematica pusă în discuţie, precum şi rezultatele obţinute la urma cercetărilor structurilor arealul geografic al participanţilor. de habitat din regiunile Nistrului Mijlociu, Dunării de Jos, Tisei Superioare etc. Iron Age archeological structures on the agenda of the Saharna Summer Colloquium Ion Niculiţă Prof. Dr. habil. Thought as an international scientific forum intended The publication of the materials of Saharna Summer to discuss the main issues related to the evolution of Colloquium has already become a tradition, and these civilizations on the territory between Tisa and Dniester collections are widely used by specialists in the field of Rivers, the Saharna Summer Colloquium has gathered prehistory and ancient history in the country and abroad. over the years notorious specialists from different fields They will undoubtedly be of great help to the general public of prehistory and antiquity from the most prestigious interested in history. academic and research centers in several European countries. During the colloquium, the discussions focused The great wish of the founders of this international on: “Relations between «barbarian» communities and scientific forum is to familiarize undergraduate students, ancient civilizations”, “Establishment of residential centers master students and doctoral students who carry their in the 1st millennium BC”, “Evolution of the defensive archaeological internship at the excavation camp and system in the Iron Age” etc. school from Saharna with the main problems of the Southeastern European archeology, as well as finding At its 8th edition, the Saharna Summer Colloquium received solutions to existing problems. The Saharna Summer researchers from Moldova, Romania and Ukraine, whose Colloquium has become a vital communication tool between efforts were dedicated towards the study of iron age specialists of different generations and the youth. archaeological structures which represent one of the most appropriate and credible resource of information about the Following the debates between the participants of the old history. The subjects discussed at the colloquium were 8th edition of the Colloquim, it was obvious the conclusion diverse in content, but all contribute to the understanding to continue the work of this scientific-didactic forum by of the problem of functioning of archaeological structures. widening the subject discussed as well as the geographic Special interests present the results obtained from the area of the participants. excavation of the living structures discovered in the regions of the Middle Dniester, Lower Danube, Upper Tisza, etc. Structuri gospodăreşti din incinta fortificaţiei hallstattiene timpurii Saharna Mare/„Dealul Mănăstirii” Household structures from the enclosure of the Early Iron Age hillfort Saharna Mare/“Dealul Mănăstirii” Aurel Zanoci Mihail Băț 8 Structuri gospodăreşti din incinta fortificaţiei hallstattiene timpurii Saharna Mare/„Dealul Mănăstirii” Cuvinte-cheie: regiunea Nistrului Mijlociu, prima epocă a fierului, citadelă, gropi, funcţionalitate, depozitare. Rezumat: „Citadela” Saharna Mare / „Dealul Mănăstirii” reprezintă una dintre primele fortificaţii atestate în arealul estic al culturii Cozia-Saharna (sec. X-IX a. Chr.). Aici, deopotrivă cu vestigiile sistemului defensiv, prin investigaţii arheologice au fost cercetate mai multe complexe de habitat şi gospodăreşti. Dintre ele un interes deosebit prezintă gropile, care sunt destul de numeroase (57) şi diverse ca forme şi conţinut. În articolul de faţă este întreprinsă o clasificare a lor în funcţie de forme şi dimensiuni. De asemenea, plecând de la configuraţie, dimensiuni şi inventar, sunt dezbătute şi probleme cu privire la funcţionalitatea lor. Keywords: Middle Dniester region, Early Iron Age, citadel, pits, functionality, storage. Abstract: The “citadel” of Saharna Mare / “Dealul Mănăstirii” is one of the first hillfort attested in the eastern area of the Cozia- Saharna culture (10th-9th centuries BC). Here, along with the remains of the defensive system, several dwelling and household structures have been archaeologically investigated. Of these, pits are of particular interest, which are quite numerous (57) and various in shape and filling. This article gives their classification by shape and size. It also addresses the issue of their functionality based on their configuration, size and archaeological finds from their filling. Fortificaţia hallstattiană timpurie1 a fost amplasată pe The Early Iron Age fortification1 was located on the marginea de sud-vest a promontoriului Saharna Mare2, southwestern edge of the Saharna Mare promontory2, on pe malul înalt al canionului Valea Crac şi consta din the high bank of the Valea Crac canyon, and consisted of două părţi componente: o „citadelă” de formă quasi- two parts: a “citadel” of a quasi-round shape in plan, with 1 Fortificaţia a fost identificată în anul 2009 de către colectivul de 1 The fortification was identified in 2009 by a team of researchers from cercetători de la Universitatea de Stat din Moldova (I. Niculiţă, A. Zanoci, the Moldova State University (I. Niculiţă, A. Zanoci, M. Băţ, A. Nicic). During M. Băţ, A. Nicic). În perioada 2009-2014 au fost realizate investigaţii 2009-2014, archaeological investigations were carried out by means of arheologice prin intermediul a opt secţiuni, pe o suprafaţă totală de 676 eight excavations, with a total area of ​​676 m2, there were investigated both m2, fiind cercetat atât sistemul defensiv, cât şi interiorul fortificaţiei. the defensive system and the interior of the fortification. The archaeological Investigaţiile arheologice au fost complementate de cercetări geofizice, investigations were complemented by geophysical investigations carried out realizate în anii 2010 şi 2015, care au contribuit la stabilirea conturului in 2010 and 2015, which contributed to the exact contouring of the “citadel” exact al „citadelei” şi al „incintei” adiacente, precum şi la identificarea and the adjacent “enclosure” as well as to the identification of “anomalies” in unor „anomalii” în perimetrul fortificaţiei. Rezultatele cercetărilor de la the fortification area. The results of the Early Iron Age fortification research fortificaţia hallstattiană timpurie au fost publicate în mai multe studii have been published in several specialized studies in the country and abroad din ţară şi de peste hotare (Niculiţă et al. 2010, 360-362, fig. 2-6; Niculiţă, (Niculiţă et al. 2010, 360-362, Fig. 2-6; Niculiţă, Zanoci, Băţ 2011, 226-236; Zanoci, Băţ 2011, 226-236; Niculiţă et al. 2012, 111-167; Zanoci 2013, Niculiţă et al. 2012, 111-167; Zanoci 2013, 314, fig. 7; Niculiţă, Zanoci, 314, fig. 7; Niculiţă, Zanoci, Băţ 2013, 296-297, fig. 6; Niculiţă, Zanoci, Băţ Băţ 2013, 296-297, fig. 6; Niculiţă, Zanoci, Băţ 2016, 45-114, fig. 26-75, 2016, 45-114, fig. 26-75, Asăndulesei 2016, 34-39, fig. 19-22). Asăndulesei 2016, 34-39, fig. 19-22). 2 Fortificaţia suprapune o aşezare deschisă din perioada anterioară, 2 The fortification overlaps an open settlement from the previous period, atribuită culturii Holercani-Hansca (Niculiţă, Zanoci, Băţ 2016, 40-45, fig. attributed to the Holercani-Hansca culture (Niculiţă, Zanoci, Băţ 2016, 40- 23-25). Ulterior, în sec. VI-III a. Chr., vestigiile fortificaţiei hallstattiene 45, fig. 23-25). Subsequently, in the 6th-3rd centuries BC, the remains of the timpurii au fost suprapuse de binecunoscuta cetate traco-getică Saharna Early Iron Age fortification were overlapped by the well-known Thraco-Getic Mare (Niculiţă, Zanoci, Arnăut 2008, 87-140; Niculiţă, Zanoci, Băţ 2016, hillfort of Saharna Mare (Niculiţă, Zanoci, Arnăut 2008, 87-140; Niculiţă, 155-241). Zanoci, Băţ 2016, 155-241). Household structures from the enclosure of the Early Iron Age hillfort Saharna Mare/“Dealul Mănăstirii” 9 rotundă în plan, cu dimensiunile de cca 74×76 m (cca 0,50 ha) la care, pe latura de nord, a fost acroşată o altă „incintă” de formă semiovală cu dimensiunile de 55×78 m (fig. 2; 3). În urma investigaţiilor s-a stabilit că sistemul defensiv al „citadelei” consta dintr-un „zid” cu şanţ adiacent cu lungimea totală de cca 300 m, care înconjurau incinta de jur-împrejur. Judecând după prezenţa şi dispunerea gropilor de pari, „zidul”, cu lăţimea de 1,00-1,20 m, a fost constituit din două paramente din bârne de lemn, între care era plasat un emplecton din pământ şi pietre. Şanţul a fost săpat în faţa „zidului” şi urma traseul acestuia, având o lăţime în partea superioară de cca 4,20-6,00 m şi adâncimea de 1,20-1,60 m de la nivelul antic de călcare. „Incinta” adiacentă a fost delimitată printr-un şanţ, care descria în plan un semioval. Şanţul, ale cărui capete se uneau cu şanţul „citadelei”, avea lungimea de cca 185 m, lăţimea de cca 3 m şi adâncimea de cca 1,00-1,40 m. Fig. 1. Localizarea sitului Saharna Mare / „Dealul Mănăstirii” pe harta fizică a spaţiului est-carpatic. Plecând de la materialele descoperite în procesul Fig. 1. Location of the Saharna Mare / „Dealul Mănăstirii” site on cercetărilor arheologice la sistemul defensiv al the physical map of the East Carpathian space. „citadelei”, precum şi de la cele recuperate din perimetrul sitului, fortificaţia de la Saharna Mare / „Dealul Mănăstirii” a fost atribuită culturii Cozia- Saharna (sec. X-IX a. Chr.) (Niculiţă, Zanoci, Băţ 2016, dimensions of approximately 74×76 m (about 0.50 ha) to 56). În arealul acestei culturi, graţie investigaţiilor which, on the northern side, another “enclosure” of semi- arheologice şi a perieghezelor efectuate în ultimele oval shape with the dimensions of 55×78 m was attached decenii, au devenit cunoscute mai multe fortificaţii: (fig. 2; 3). Pocreaca (Iconomu 1996; Iconomu 1997), Butuceni (Niculiţă, Teodor, Zanoci 2002, 62-63), Horodişte „La 10 Structuri gospodăreşti din incinta fortificaţiei hallstattiene timpurii Saharna Mare/„Dealul Mănăstirii” The investigations showed that the defensive system of the Secţiunea 22 15 5 m “citadel” consisted of a “wall” with an adjacent ditch with a total length of about 300 m, surrounding the enclosure. 15 7.5 Secţiunea 19 m Based on the presence and location of the postholes, we 16 0 m 165 m Secţiunea 17 16 can conclude that the “wall”, with a width of 1.00-1.20 m, 2.5 m 164 m consisted of two timber frames with earth and stones 16 5.5 m Secţiunea 4 Secţiunea 16 rammed between them. The ditch was dug in front of the “wall” and followed its perimeter, having a width of about Secţiunea 20 4.20-6.00 m at the top and a depth of 1.20-1.60 m from m 16 7.5 the ancient ground surface. m Secţiunea 18 2 16 m 3.5 m 17 1.5 16 17 6.5 Secţiunea 12 m Secţiunea 11 170 m m 5m The adjacent “enclosure” was delineated by a ditch, of 5 17 16 Secţiunea 5 176 m Secţiunea 13 174.5 m Secţiunea 10 Secţiunea 6 175 m Secţiunea 14 Secţiunea 15 semi-oval shape in plan. The ditch, whose ends joined to 173 m m the “citadel’s” ditch, had a length of about 185 m, a width Secţiunea 23 7.5 m 17 Se 6 16 c ţiu 17 Secţiunea 9 Secţiunea 13A ne Secţiunea 24 6.5 m a3 7.5 of about 3 m and a depth of about 1.00-1.40 m. m Secţiunea 26 17 0 Secţiunea 29 16 0.5 m 17 Fortificaţie hallstattiană 6m 17 9 m Early Iron Age fortification 17 18 6m m 0m Secţiunea 7 0 17 Secţiunea 25 17 7 Secţiunea 21 Based on the materials found during the archaeological m investigations of the defensive system of the “citadel”, m 2.5 17 4m m 8.5 as well as on the finds recovered in the perimeter of the 17 17 m 8 17 Secţiunea 28 Secţiunea 27 site, the fortification of Saharna Mare / “Dealul Mănăstirii” 0m 25 m 50 m 100 m 150 m was attributed to the Cozia-Saharna culture (the 10th-9th centuries BC) (Niculiţă, Zanoci, Băţ 2016, 56). In the area of Fig. 2. Saharna Mare / „Dealul Mănăstirii”. Planul topografic și harta this culture, thanks to the archaeological investigations and anomaliilor magnetometrice cu indicarea secţiunilor arheologice. explorations carried out in the last decades, several fortified Fig. 2. Saharna Mare / „Dealul Mănăstirii”. Topographic plan and map of magnetometric anomalies with an indication of archaeological sections. settlements have become known: Pocreaca (Iconomu 1996; Iconomu 1997), Butuceni (Niculiţă, Teodor, Zanoci 2002, 62-63), Horodişte “La Şanţ” (Niculiţă, Zanoci, Băţ 2014, Şanţ” (Niculiţă, Zanoci, Băţ 2014, 240-246, fig. 5-12; 240-246, fig. 5-12; Zanoci, Niculiţă, Băţ 2015, 88-91, fig. Zanoci, Niculiţă, Băţ 2015, 88-91, fig. 7-10), Mihuleni 7-10), Mihuleni IX (Zanoci, Niculiţă, Băţ 2017, 22-23, fig. IX (Zanoci, Niculiţă, Băţ 2017, 22-23, fig. 10) etc. 10), etc. Însă, până la momentul de faţă cea mai bine cercetată However, to date the fortification of Saharna Mare / “Dealul rămâne a fi fortificaţia Saharna Mare / „Dealul Mănăstirii” remains the best studied. Here, as a result of Mănăstirii”. Aici, ca urmare a cercetărilor arheologice the archaeological investigations, the remains of a surface Household structures from the enclosure of the Early Iron Age hillfort Saharna Mare/“Dealul Mănăstirii” 11 Fig. 3. Citadela hallstattiană timpurie. Vedere dinspre vest (după Niculiţă, Zanoci, Băţ 2016). Fig. 3. Early Iron Age enclosure. View from west (after Niculiţă, Zanoci, Băţ 2016). au fost descoperite vestigiile unei construcţii de structure, 57 pits, and a “cult complex” were found (Niculiţă, suprafaţă, 57 gropi şi un „complex de cult” (Niculiţă, Zanoci, Băţ 2016, 61-98, fig. 39-64). Zanoci, Băţ 2016, 61-98, fig. 39-64). Of the identified complexes, there is a particular interest in Dintre complexele identificate un interes deosebit the “household” pits, which at first sight are quite numerous prezintă gropile „menajere”, care la prima vedere sunt for a surveyed area of only 616 m2. However, following an destul de numeroase pentru o suprafaţă cercetată de analysis of the depths from which the pits were dug, they doar 616 m2. Însă, în urma unei analize a adâncimilor can be grouped into: de la care au fost săpate gropile, se observă că ele pot -- pits dug from the depth of 0.60 m from the modern fi grupate în: ground surface3 (11); -- gropi săpate de la adâncimea de 0,60 m de la -- pits dug from the depth of 0.80 m (19); nivelul actual de călcare3 (11); -- pits dug from the depth of 1.00-1.10 m (19); -- gropi săpate de la adâncimea de 0,80 m (19); -- pits dug from the depth of 1.20-1.30 m (8). -- gropi săpate de la adâncimea de 1,00-1,10 m (19); -- gropi săpate de la adâncimea de 1,20-1,30 m (8). 3 At the site of Saharna Mare / “Dealul Mănăstirii”, the cultural layer 3 La situl Saharna Mare / „Dealul Mănăstirii” stratul cultural atribuit attributed to the Early Iron Age community begins at a depth of 0.60 m comunităţii hallstattiene timpurii începe de la adâncimea de 0,60 m de la from the modern ground surface and continues, here and there, to a depth nivelul actual de călcare şi continuă, pe alocuri, până la adâncimea de 1,20- of 1.20-1.30 m (Niculiţă, Zanoci, Arnăut 2008, 140-145; Niculiţă, Zanoci, Băţ 1,30 m (Niculiţă, Zanoci, Arnăut 2008, 140-145; Niculiţă, Zanoci, Băţ 2016, 61). 2016, 61). 12 Structuri gospodăreşti din incinta fortificaţiei hallstattiene timpurii Saharna Mare/„Dealul Mănăstirii” Astfel, se poate constata că gropile respective nu Thus, it can be seen that the respective pits did not au funcţionat simultan, ci au fost săpate în diferite function simultaneously, but were dug in different periods perioade de evoluţie ale fortificaţiei de la Saharna of development of the fortification of Saharna Mare / Mare / „Dealul Mănăstirii”. “Dealul Mănăstirii”. Tipologie Typology Gropile descoperite în „citadela” de la Saharna Mare / The pits found in the “citadel” of Saharna Mare / “Dealul „Dealul Mănăstirii”, în linii generale, pot fi împărţite Mănăstirii” can be broadly divided into three types: în trei tipuri: cilindrice, în formă de clopot, tronconice4 cylindrical, bell-shaped, and truncated conical4 (fig. 4). (fig. 4). Cylindrical pits (fig. 4/1-2; 5). These pits are usually round or Gropi de formă cilindrică (fig. 4/1-2; 5). Acestea, de quasi-round in plan, with vertical walls and flat bottom. Their regulă, au formă rotundă, sau quasi-rotundă în plan, dimensions are different; the diameter is between 0.52 and cu pereţii verticali şi fundul plat. Dimensiunile lor sunt 1.90 m, and the depth is between 0.10 and 1.20 m (Table 1). diferite, diametrul fiind cuprins între 0,52 şi 1,90 m, Most of them, however, have a relatively large diameter iar adâncimea – între 0,10 şi 1,20 m (Tabelul 1). (1.10-1.70 m) and a depth of between 0.30 and 0.90 m. Majoritatea, însă, au diametrul relativ mare (1,10- 1,70 m) şi o adâncime încadrată între 0,30 şi 0,90 m. The pits similar in shape and size were also found in the open settlement adjacent to the “citadel” (Niculiţă, Zanoci, Gropi, similare ca formă şi dimensiuni, au fost Arnăut 2008, fig. 44/4; 70/1; 74/3; Niculiţă, Zanoci, Băţ descoperite şi în aşezarea deschisă, adiacentă 2016, fig. 77/2). Such complexes are also known in other „citadelei” (Niculiţă, Zanoci, Arnăut 2008, fig. 44/4; archaeologically investigated sites of the Cozia-Saharna 70/1; 74/3; Niculiţă, Zanoci, Băţ 2016, fig. 77/2). De culture, such as Glinjeni “La Şanţ” (Гольцева, Кашуба 1995, asemenea, astfel de complexe sunt cunoscute şi la таб. X), Saharna “Ţiglău” (Niculiţă, Nicic 2014, fig. 84/1; alte situri ale culturii Cozia-Saharna, cercetate prin 126/2; 148/2), Alcedar III (Кашуба 2000, рис. XCIX/3, 4), etc. investigaţii arheologice, cum ar fi, de exemplu: Glinjeni „La Şanţ” (Гольцева, Кашуба 1995, таб. X), Saharna Among the pits of this type, which were identified in the „Ţiglău” (Niculiţă, Nicic 2014, fig. 84/1; 126/2; 148/2), “citadel”, there are three (nos. 111, 132, and 192) with Alcedar III (Кашуба 2000, рис. XCIX/3, 4) etc. walls dug out on one side in steps. Of these, two (nos. 111 4 O tipologie asemănătoare a fost elaborată şi pentru gropile atestate 4 A similar typology has been developed for the pits attested in the Early în nivelul hallstattian timpuriu (Cozia-Saharna) al aşezării Glinjeni „La Iron Age level (Cozia-Saharna) of the Glinjeni „La Şanţuri” settlement. For Şanţuri”. Pentru detalii a se vedea: Гольцева, Кашуба 1995, 10. details see: Гольцева, Кашуба 1995, 10. Household structures from the enclosure of the Early Iron Age hillfort Saharna Mare/“Dealul Mănăstirii” 13 1 2 3 5 6 4 Fig. 4. Tipuri de gropi. Fig. 4. Types of pits. Printre gropile de acest tip, identificate în „citadelă”, and 192) are of considerable size: about 1.90 m in diameter se evidenţiază trei (nr. 111, 132, 192) ale căror pereţi, and 1.00 m deep. pe una din laturi, sunt săpaţi în trepte. Dintre acestea, două (nr. 111, 192) se remarcă prin dimensiunile lor The cylindrical pits often (11 pits) contain no finds. And in considerabile – diametrul de cca 1,90 m şi adâncimea cases when they were discovered, they were relatively poor, de 1,00 m. being represented by stones, animal bones, and pottery sherds, less often by astragali. There is only one large pit Gropile de formă cilindrică (11 gropi) sunt frecvent with stepped walls (no. 111) with relatively rich finds: an lipsite de inventar. Iar în cazurile când acesta a fost iron knife blade and 81 pottery sherds. atestat, este relativ modest, fiind compus din pietre, oase de animale şi fragmente de ceramică, mai rar – In terms of statistics, cylindrical pits are the most astragali. Se evidenţiază doar groapa de dimensiuni numerous (32 of 57, 56%) in the “citadel”. Also, the features mari, cu pereţii săpaţi în trepte (nr. 111) care avea of this type predominate in the fortification of Glinjeni 14 Structuri gospodăreşti din incinta fortificaţiei hallstattiene timpurii Saharna Mare/„Dealul Mănăstirii” “La Şanţ” – 49% (Гольцева, Кашуба 1995, 10). At the same time, there are a smaller number of them in the open settlements. For example, in the open settlement adjacent to the “citadel” of Saharna Mare / “Dealul Mănăstirii”, of the approximately 53 pits researched to date, only 15 have a cylindrical shape (Niculiţă, Zanoci, Arnăut 2008, 51-60, 72-79; Niculiţă, Zanoci, Băţ 2016, 115-126). A similar situation there is also in the Saharna “Ţiglău”, where of the 39 pits, only 11 are cylindrical (Niculiţă, Nicic 2014, 27-56). Bell-shaped pits (fig. 4/4-6; 6). Pits of this type are circular in plan. The walls, as a rule, vertical at the top, widen to the bottom, giving the pits the appearance of a bell. Thus, the diameter at neck is smaller (0.80 to 1.80 m) and the bottom is larger (1.00 to 2.10 m). Their depth Fig. 5. Groapă cilindrică (nr. 182). Fig. 5. Cylindrical pit (no. 182). ranges from 0.45 m to 1.60 m. Among the bell-shaped pits there are some of the considerable size, such as, for example, pits nos. 114, 120, 121, 180, and some others, un inventar relativ bogat: o lamă de cuţit din fier şi which have at neck a diameter of 1.20 to 1.80 m, the 81 fragmente de ceramică. bottom of 1.60 to 2.10 m and a depth of 1.08 to 1.40 m. Din punctul de vedere statistic gropile de formă Pits of similar shape and size were also investigated in the cilindrică sunt cele mai numeroase (32 din 57; 56%) open settlement in the immediate vicinity (Niculiţă, Zanoci, în „citadelă”. De asemenea, complexele de acest tip Arnăut 2008, fig. 45/1-3; 49/1), as well as in the sites of predomină numeric şi în fortificaţia Glinjeni „La Saharna “Ţiglău” (Niculiţă, Nicic 2014, Fig. 114/1-3; 121/1- Şanţ” – 49% (Гольцева, Кашуба 1995, 10). Totodată 2), Glinjeni “La Şanţ” (Гольцева, Кашуба 1995, таб. XII), se remarcă un număr mai redus al lor în aşezările Mateuţi “La Başne” (Кашуба 2000, рис. LXXXIX/17, 18, 20), deschise. De exemplu, în aşezarea deschisă adiacentă Alcedar III (Кашуба 2000, рис. XCIX/9, 11, 12), etc. „citadelei” Saharna Mare / „Dealul Mănăstirii” dintre cele cca 53 de gropi cercetate până la momentul de Two pits (nos. 107 and 26) from the “citadel” of Saharna faţă, doar 15 au formă cilindrică (Niculiţă, Zanoci, Mare / “Dealul Mănăstirii” have arrangements in the form Arnăut 2008, 51-60, 72-79; Niculiţă, Zanoci, Băţ 2016, of steps. For example, pit no. 126 had a cylindrical cavity 115-126). O situaţie asemănătoare este cunoscută şi la in the upper part, with a diameter of 1.44 m and a depth Household structures from the enclosure of the Early Iron Age hillfort Saharna Mare/“Dealul Mănăstirii” 15 1 3 Saharna „Ţiglău”, unde dintre cele 39 de gropi atestate, numai 11 sunt cilindrice (Niculiţă, Nicic 2014, 27-56). Gropi în formă de clopot (fig. 4/4-6; 6). Gropile de acest tip au în plan formă circulară. Pereţii, de regulă, verticali în partea superioară, se lărgesc spre fund, conferind gropii aspectul unui clopot. Astfel, diametrul gurii fiind mai mic (cuprins între 0,80 şi 1,80 m), iar al fundului mai mare (1,00-2,10 m). Adâncimea lor variază de la 0,45 m la 1,60 m. Printre gropile în formă de clopot se evidenţiază unele de dimensiuni considerabile, cum ar fi, de exemplu, gropile nr. 114, 120, 121, 180 ş.a., care au diametrul gurii de 1,20-1,80 m, al fundului – de 1,60-2,10 m şi adâncimea de 1,08-1,40 m. 3 Gropi cu formă şi dimensiuni similare au fost cercetate şi în aşezarea deschisă din imediata Fig. 6. Gropi în formă de clopot: 1 - nr. 179; 2 - 189; 3 - 199. apropiere (Niculiţă, Zanoci, Arnăut 2008, fig. 45/1-3; Fig. 6. Bell-shaped pits: 1 - no. 179; 2 - no. 189; 3 - no. 199. 16 Structuri gospodăreşti din incinta fortificaţiei hallstattiene timpurii Saharna Mare/„Dealul Mănăstirii” 49/1), precum şi în siturile Saharna „Ţiglău” (Niculiţă, Nicic 2014, fig. 114/1-3; 121/1-2), Glinjeni „La Şanţ” (Гольцева, Кашуба 1995, таб. XII), Mateuţi „La Başne” (Кашуба 2000, рис. LXXXIX/17, 18, 20), Alcedar III (Кашуба 2000, рис. XCIX/9, 11, 12) etc. La două gropi (nr. 107 şi 26) din „citadela” Sahrana Mare / „Dealul Mănăstirii” au fost atestate amenajări în formă de trepte. De exemplu, groapa nr. 126 avea în partea superioară o cavitate de formă cilindrică cu diametrul de 1,44 m şi adâncimea de 0,24 m. De la nivelul ei, lateral fiind săpată o groapă în formă de clopot (Niculiţă, Zanoci, Băţ 2016, 73, fig. 48). Spre deosebire de gropile cilindrice, cele în formă de clopot sunt mai bogate în inventar5, acesta fiind reprezentat de diverse piese (cute, fusaiole, aplici etc.), numeroase fragmente de ceramică şi de oase. Fig. 7. Groapă tronconică (nr. 182). Fig. 7. Truncated pit (no. 182). Gropile în formă de clopot sunt mai puţin numeroase (20; 35%) în „citadelă”, în schimb, fiind predominante în aşezarea deschisă adiacentă (Niculiţă, Zanoci, of 0.24 m. From its level, laterally, a bell-shaped pit was Arnăut 2008, 51-60, 72-79; Niculiţă, Zanoci, Băţ 2016, excavated (Niculiţă, Zanoci, Băţ 2016, 73, fig. 48). 115-126). De asemenea, ele sunt mai puţin întâlnite şi în fortificaţia Glinjeni „La Şanţ” (32%) (Гольцева, Unlike cylindrical pits, bell-shaped ones contain more Кашуба 1995, 10). artifacts5, which represent different objects (whetstones, spindle whorls, appliqués, etc.), numerous pottery sherds, Gropi de formă tronconică (fig. 4/3; 7). Complexele and bones. de acest tip au formă rotundă sau quasi-rotundă în plan, iar pereţii oblici se îngustează spre fundul plat. The bell-shaped pits are less numerous (20; 35%) in the Respectiv, gropile în partea superioară au un diametru “citadel”, instead being predominant in the adjacent open mai mare, ce variază între 1,36 şi 1,60 m, iar în cea settlement (Niculiţă, Zanoci, Arnăut 2008, 51-60, 72-79; Niculiţă, Zanoci, Băţ 2016, 115-126). They are also less 5 Doar în patru gropi lipseşte inventarul. 5 Only four pits contain no finds. Household structures from the enclosure of the Early Iron Age hillfort Saharna Mare/“Dealul Mănăstirii” 17 inferioară mai mic (0,88-1,10 m). Adâncimea lor fiind common in the fortification of Glinjeni “La Şanţ” (32%) de 0,84-1,10 m (Tabelul 1). (Гольцева, Кашуба 1995, 10). Astfel de gropi în „citadelă” se întâlnesc mai rar, la Truncated pits (fig. 4/3; 7). The complexes of this type are momentul de faţă fiind cercetate doar cinci (9%). round or quasi-round in plan, and their oblique walls taper Gropi similare, şi de asemenea în număr redus, au fost to the flat bottom. Respectively, these pits in the upper part atestate în aşezarea deschisă din preajmă (Niculiţă, have a larger diameter, which ranges from 1.36 to 1.60 m, Zanoci, Băţ 2016, fig. 78/3, 4; 81/5, 6), precum şi în and in the lower part the diameter is smaller (0.88-1.10 m). siturile Glinjeni „La Şanţ” (Гольцева, Кашуба 1995, Their depth is 0.84 to 1.10 m (Table 1). таб. XIII), Alcedar III (Кашуба 2000, рис. CI/4, 5), Mateuţi „La Başne” (Кашуба 2000, рис. LXXXIX/13). Such pits in the “citadel” are rarely discovered, only five (9%) were investigated to this moment. Similar pits, also În „citadela” Saharna Mare / „Dealul Mănăstirii” doar in small numbers, were attested in the open settlement o singură groapă de acest tip nu conţine inventar. Din nearby (Niculiţă, Zanoci, Băţ 2016, fig. 78/3, 4; 81/5, 6), as restul au recuperate, în special, fragmente de ceramică well as in the sites of Glinjeni “La Şanţ” (Гольцева, Кашуба şi de oase, al căror număr variază de la o groapă la 1995, таб. XIII), Alcedar III (Кашуба 2000, рис. CI/4, 5), and alta (Tabelul 1). Mateuţi “La Başne” (Кашуба 2000, рис. LXXXIX/13). In the “citadel” of Saharna Mare / “Dealul Mănăstirii”, only Distribuţia spaţială one pit of this type contains no finds. From the rest pits there were recovered, in particular, pottery sherds and În funcţie de adâncimi, respectiv, perioada de bones, the number of which varies from one pit to another amenajare, gropile au fost concentrate în anumite (Table 1). zone ale „citadelei”. Astfel, majoritatea gropilor mai vechi, săpate de la adâncimea 1,20-1,30 m 1,00-1,10 m se află în partea de nord-est a fortificaţiei, în imediata Spatial distribution apropiere a „zidului” de incintă. Cele excavate de la adâncimea de 0,80 m se întâlnesc atât în sectorul Depending on the depths, and accordingly, the arrangement de nord-est, cât şi în partea centrală a „citadelei”. Iar period, the pits were concentrated in certain areas of cele mai recente (adâncimea 0,60 m) se concentrează the “citadel”. Thus, most of the older pits dug from the preponderent în zona centrală (fig. 8). depth of 1.20-1.30 m and 1.00-1.10 m are located in the northeastern part of the fortress. The pits excavated from the depth of 0.80 m are found both in the northeast and 18 Structuri gospodăreşti din incinta fortificaţiei hallstattiene timpurii Saharna Mare/„Dealul Mănăstirii” Adâncime/Depth 60 cm 80 cm 100-110 cm 120-130 cm Fig. 8. Distribuţia spaţială a gropilor după adâncimea la care au fost descoperite. Fig. 8. Spatial distribution of the pits according on the depth at which they were discovered. De asemenea, s-a observat că în nivelele mai vechi central part of the “citadel”. And the latest ones (0.60 m (0,80 m; 1,00-1,10 m; 1,20-1,30 m) gropile sunt depth) are mainly in the central area (fig. 8). grupate câte 3-7 într-o zonă restrânsă, ceea ce ne poate conduce spre presupunerea existenţei unor It was also observed that at the older levels (0.80 m; 1.00- spaţii pentru depozitare („magazii”). Nu poate fi exclus 1.10 m; 1.20-1.30 m) the pits are grouped into 3-7 ones faptul că pentru aceste grupări de gropi era amenajat on a confined space, which leads us to the assumption of şi un „acoperiş” comun, pentru protejarea lor de ploi, storage facilities (“warehouses”). It can not be excluded that zăpadă etc. for these groups of pits there was also a common “roof” to protect them from rain, snow, and so on. Household structures from the enclosure of the Early Iron Age hillfort Saharna Mare/“Dealul Mănăstirii” 19 Destinaţie şi funcţionalitate Destination and functionality Stadiul incipient al cercetării siturilor atribuite primei The early-stage of research of the sites attributed to the epoci a fierului din regiunea Nistrului Mijlociu impune Early Iron Age in the Middle Dniester region requires some o anumită precauţie şi prudenţă în interpretarea caution and prudence in interpreting the destination and destinaţiei şi funcţionalităţii gropilor. Totodată, o functionality of the pits. At the same time, a number of serie de indicatori, cum ar fi planimetria, parametrii indicators, such as planimetrics, morphometric parameters, morfometrici şi inventarul descoperit, ne permit and inventory, allow us to discuss issues related to the discutarea problemelor legate de interpretarea acestor interpretation of these structures6. What is to be mentioned structuri construite6. Ceea ce trebuie însă menţionat is that until now in the pits attributed to the Early Iron este faptul că până acum, în gropile atribuite perioadei Age in the citadel of Saharna Mare / “Dealul Mănăstirii” timpurii a primei epoci a fierului din citadela de la only pottery sherds and no whole vessels were found, the Saharna Mare / „Dealul Mănăstirii”, nu s-au găsit sherds being accidentally put there throughout the time of decât fragmente de vase şi niciun exemplar întreg, filling the pit. Thus, in the absence of specific artifacts, the fragmentele ceramice fiind depuse accidental de-a shape and depth of the pits are decisive in identifying their lungul umplerii gropii în timp. Astfel, în lipsa unui functionality. inventar specific, forma şi adâncimea gropilor sunt decisive la identificarea funcţionalităţii gropilor. With regard to pits with a depth of less than 1.00 m, we can admit that they were dug for storage of food to be În privinţa gropilor cu adâncimea mai mică de 1,00 m, consumed in the near future (cereals, legumes, fruits, etc.). putem admite că acestea au fost săpate pentru Therefore, we have to assume that the products were depozitarea alimentelor care urmau a fi consumate deposited in bowls or pots (fig. 10)7. în perioada imediat următoare (cereale, leguminoase, fructe etc.). Prin urmare, trebuie să presupunem că With regard to pits with a depth of more than 1.00 m, produsele erau depuse în străchini sau oale (fig. 10)7. several stages of their use can be identified at present stage of research. In some cases, in the first stage, the pit În ceea ce priveşte gropile cu adâncimea mai mare de was excavated for the extraction of sand, clay, and crushed 1,00 m, în stadiul actual al cercetării, pot fi identificate 6 De regulă, în literatura de specialitate, gropile sunt clasificate în: gropi de provizii, gropi menajere, gropi de extracţie a lutului şi 6 As a rule, in the literature pits are classified as food storage pits, waste altor materiale de construcţie, gropi de deservire a unor instalaţii pits, pits for extracting clay and other building materials, utility pits for meşteşugăreşti, gropi rituale, gropi funerare etc. household structures, ritual pits, burial pits, etc. 7 O groapă de acest tip a fost descoperită în aşezarea deschisă Saharna 7 A pit of this type was discovered in the open settlement of Saharna Mare / „Dealul Mănăstirii” (Niculiţă, Zanoci, Arnăut 2008, 53-54, fig. 42- Mare / “Dealul Mănăstirii” (Niculiţă, Zanoci, Arnăut 2008, 53-54, fig. 42-43, 43, foto 10). În groapă, direct pe fund, a fost depus un vas de dimensiuni foto 10). In the pit, on the bottom, a large-sized vessel was placed, and there mari, iar lângă vas a fost descoperită o strachină întregibilă. was found a restorable bowl near the vessel. 20 Structuri gospodăreşti din incinta fortificaţiei hallstattiene timpurii Saharna Mare/„Dealul Mănăstirii” 1 2 4 5 3 Fig. 9. 1 – Groapa nr. 120; 2 – gropile nr. 107 și nr. 108; 3-6 – groapa nr. 126; 6 – capac pentru groapă. Fig. 9. 1 - Pit no. 120; 2 - pits no. 107 and no. 108; 3-6 - pit no. 126; 6 - clay seal for pit. 6 Household structures from the enclosure of the Early Iron Age hillfort Saharna Mare/“Dealul Mănăstirii” 21 Fig. 10. Groapă de provizii din așezarea deschisă (după Niculiţă, Zanoci, Arnăut 2008). Fig. 10. Storage pit from the open settlement (after Niculiţă, Zanoci, Arnăut 2008). mai multe etape de utilizare a lor. În unele cazuri, în prima etapă, groapa era săpată pentru extragerea nisipului, lutului şi molozului (fig. 9/1)8. Aceste materiale de construcţie puteau fi utilizate în calitate de amestec (mortar, muruială) la edificarea structurilor de habitat9. În etapa următoare, aceste gropi urmau a fi folosite drept gropi de provizii10. În unele cazuri a fost posibilă stabilirea elementelor de construcţie ale gropilor de provizii. Astfel, în partea centrală a „citadelei”, au fost atestate urmele unei stone (fig. 9/1)8. These building materials could be used structuri de lemn care susţinea acoperişul gropii nr. as a mixture (mortar, daub) in the construction of habitat 126 (Niculiţă, Zanoci, Băţ 2016, fig. 12/2; 48/1). De la structures9. In the next stage, these pits would be used as această construcţie s-au păstrat trei gropi de par, una storage pits10. umplută cu cenuşă11, iar altele două – delimitate de pietre, utilizate la întărirea parilor verticali (fig. 9/3- In some cases it has been possible to determine the 5). Se pare că această groapă putea fi sigilată şi la construction elements of the storage pits. Thus, in the gură, fapt confirmat de săparea unei cavităţi în partea central part of the “citadel”, the traces of a wooden superioară, unde putea fi acoperită de un capac structure supporting the roof of the pit no. 126 were found (Niculiţă, Zanoci, Băţ 2016, fig. 48/1) (fig. 9/4-5). (Niculiţă, Zanoci, Băţ 2016, fig. 12/2; 48/1). From this construction there were kept three post holes, one filled 8 Astfel de exploatări artizanale se practică şi în prezent. Aducem mulţumiri domnului dr. Vitalie Sochircă pentru consultanţa de 8 Such artisanal mining is still practiced. We would like to thank Dr. specialitate. Vitalie Sochircă for his expert advice. 9 În acest sens, a se vedea dărâmătura construcţiei nr. 3 (Niculiţă, 9 In this respect, see the remains of the structure no. 3 (Niculiţă, Zanoci, Zanoci, Băţ 2016, 61, fig. 39). Băţ 2016, 61, fig. 39). 10 În altă ordine de idei, unele gropi, la scurt timp după extragerea 10 According to another opinion, some of the pits, soon after the mineralelor necesare, puteau fi astupate, fiind aruncat în ele şi gunoiul din extraction of the necessary minerals, could have been filled with debris from preajmă, adică material arheologic din stratul cultural. the surrounding area, that is, with archaeological material from the cultural 11 Groapa nr. 139 după Niculiţă, Zanoci, Băţ 2016. layer. 22 Structuri gospodăreşti din incinta fortificaţiei hallstattiene timpurii Saharna Mare/„Dealul Mănăstirii” Într-un alt caz, lângă groapa nr. 108 a fost săpată o with ashes11, and two others lined with stones used to treaptă de acces12, care înlesnea accesul în groapa de strengthen the vertical pillars (fig. 9/3-5). It seems that this provizii. Urme ale unor amenajări speciale provin şi pit could also be sealed on top, which was confirmed by din groapa nr. 199, ai cărei pereţi au fost căptuşiţi cu the digging of a cavity in the upper part where it could be lut şi pietre (fig. 9/2). Ungerea cu lut a pereţilor gropii covered by a clay seal (Niculiţă, Zanoci, Băţ 2016, fig. 48/1) trădează o grijă deosebită pentru acest tip de complex (fig. 9/4-5). (fig. 6/3), care, în scopul unei mai bune conservări a produselor depozitate, era acoperit cu un capac In another case, near pit no. 108, a step was excavated to din carcasă de nuiele unse cu lut13. Descoperirea în facilitate access12 to the food storage pit. Traces of some apropierea gropii a unei cruste de lut14 cu urme de special arrangements are also found in the pit no. 199, lemn ars este pilduitoare în acest sens (fig. 9/6). which walls were covered with clay and stones (fig. 9/2). The clay coating of the pit walls draws special attention Rămân sub semnul întrebării explicaţiile în legătură to this type of feature (fig. 6/3), which in order to preserve cu schimbarea de funcţionalitate a gropilor de provizii, the stored products better was covered with a seal made care, în faza finală vor fi folosite ca gropi menajere15. of timber framework coated with clay13. The discovery of a clay crust14 with traces of burnt wood near the pit is Extrapolarea acestor interpretări privind destinaţia şi important in this sense (fig. 9/6). funcţionalitatea complexelor gospodăreşti descoperite în incinta fortificaţiei hallstattiene timpurii are o The issue of changing the functionality of the storage pits, semnificaţie particulară pentru înţelegerea vestigiilor which in the last stage would be used as waste pits, remains primei epoci a fierului de pe promontoriul de la in the process of discussion15. Saharna Mare. The extrapolation of these interpretations of the destination and functionality of the household structures discovered in the Early Iron Age fortification has a particular significance for understanding the vestiges of the Early Iron Age on the Saharna Mare promontory. 11 Pit no. 139 by Niculiţă, Zanoci, Băţ 2016. 12 Groapa nr. 107 după Niculiţă, Zanoci, Băţ 2016 12 Pit no. 107 by Niculiţă, Zanoci, Băţ 2016. 13 Utilitatea lutului în construcţia şi sigilarea gropilor, dar şi efectele 13 The use of clay in the construction and sealing of the pits, as well asupra stării de conservare a produselor depozitate au fost demonstrate as the effects on the conservation status of the stored products, have de către P.J. Reynolds în cadrul mai multor experimente arheologice been demonstrated by P.J. Reynolds in several archaeological experiments (Reynolds 1974). (Reynolds 1974). 14 Vatra nr. 10 după Niculiţă, Zanoci, Băţ 2016. 14 Hearth no. 10 by Niculiţă, Zanoci, Băţ 2016. 15 Schimbarea funcţionalităţii pare să fie probată şi de dispunerea 15 The change of functionality seems to be proved by the horizontal orizontală a lentilelor de sol, care sugerează o umplere relativ lentă a arrangement of the soil lenses, which suggests a relatively slow filling of the gropilor. pits. Household structures from the enclosure of the Early Iron Age hillfort Saharna Mare/“Dealul Mănăstirii” 23 Tabelul 1. Gropi atribuite perioadei timpurii a epocii fierului. Table 1. Early Iron Age pits. Nr. / No. Nr. gropii / Pit number16 Forma / Shape Dimensiuni / Size17 Inventar / Inventory Adâncimea/Depth - 0,6 m18 D1 - 1,9 m cilindrică, trepte / o lamă de cuţit, 81 fragmente ceramice, 47 oase / 1 111 D2 - 1,8 m cylindrical, stepped 1 knife blade, 81 pottery sherds, 47 bones H - 1,0 m cilindrică, trepte / D - 0,8 m 3 fragmente ceramice, oase / 3 pottery sherds, 2 112 cylindrical, stepped H - 1,2 m bones19 D1 - 1,45 m 31 fragmente ceramice, 6 oase, pietre / 31 pottery 3 120 clopot / bell-shaped D2 - 1,65 m sherds, 6 bones, stones H - 1,08 m D - 0,75 m 4 130 cilindrică / cylindrical pietre / stones H - 0,40 m D - 1,4 m o rondelă, 44 fragmente ceramice / 1 disc, 5 178 cilindrică / cylindrical H - 0,8 m 44 pottery sherds D - 0,68 m 6 184 cilindrică / cylindrical fără inventar / no inventory H - 0,20 m D - 1,7 m un astragal, 58 fragmente ceramice / 1 astragalus, 7 185 cilindrică / cylindrical H - 0,5 m 58 pottery sherds D1 - 1,24 m 8 187 clopot / bell D2 - 1,40 m 65 fragmente ceramice / 65 pottery sherds H - 0,84 m D1 - 0,88 m două cute, 58 fragmente ceramice / 2 whetstones, 9 188 clopot / bell D2 - 1,04 m 58 pottery sherds H - 1,1 m D1 - 1,88 m cilindrică, trepte / un astragal, 35 fragmente ceramice / 1 astragalus, 10 192 D2 - 1,70 m cylindrical, stepped 35 pottery sherds H - 1,00 m D - 1,7 m un astragal, o pintaderă, fragmente ceramice / 11 193 cilindrică / cylindrical H - 0,5 m 1 astragalus, 1 clay stamp, pottery sherds 16 Numărul gropii conform Niculiţă, Zanoci, Băţ 2016, 63-93 / The pit number according to Niculiţă, Zanoci, Băţ 2016, 63-93. 17 D – diametru / diameter; D1 – diametrul gurii / diameter at neck; D2 – diametrul fundului / diameter at base; H – adâncime / depth. 18 De la suprafaţa actuală de călcare / below the present-day surface. 19 Aici şi în continuare este vorba de fragmente de oase de animale / Here and below with reference to animal bones. 24 Structuri gospodăreşti din incinta fortificaţiei hallstattiene timpurii Saharna Mare/„Dealul Mănăstirii” Nr. / No. Nr. gropii / Pit number16 Forma / Shape Dimensiuni / Size17 Inventar / Inventory Adâncimea/Depth - 0,8 m tronconică, trepte / D1 - 1,6 m 41 fragmente ceramice, 31 oase, pietre / 1 113 truncated conical, D2 – approx. 1,0 m 41 pottery sherds, 31 bones, stones stepped H - 1,0 m D1 - 1,20 m 30 fragmente ceramice, 5 oase, pietre / 30 pottery 2 121 clopot / bell-shaped D2 - 1,60 m sherds, 5 bones, stones H - 1,36 m D - 1,34 m 4 fragmente ceramice, 4 oase, lut ars / 4 pottery 3 122 cilindrică / cylindrical H - 0,74 m sherds, 4 bones, burned clay D – 0,55×0,74 m 4 123 cilindrică / cylindrical 18 fragmente ceramice / 18 pottery sherds H - 0,24 m D1 - 0,76 m 18 fragmente ceramice, oase, pietre, lut ars / 5 125 clopot / bell-shaped D2 - 1,36 m 18 pottery sherds, bones, stones, burned clay H - 0,48 m D - 1,1 m 6 131 cilindrică / cylindrical fără inventar / no inventory H - 0,4 m D1 - 1,3 m cilindrică, trepte / 7 132 D2 - 1,0 m 15 oase / 15 bones cylindrical, stepped H - 0,5 m D - 0,94 m 8 137 cilindrică / cylindrical fără inventar / no inventory H - 0,46 m D - 1,30 m 9 140 cilindrică / cylindrical fără inventar / no inventory H - 1,02 m D1 - 1,8 m o fusaiolă, 90 fragmente ceramice, 15 oase, pietre 10 180 clopot / bell-shaped D2 - 2,1 m / 1 spindle whorl, 90 pottery sherds, 15 bones, H - 1,4 m stones D - 1,20 m 11 186 cilindrică / cylindrical fără inventar / no inventory H - 0,96 m D1 - 0,84 m un saltaleone, o aplică din os, o fusaiolă, 12 189 clopot / bell-shaped D2 - 1,2 m 148 fragmente ceramice / 1 saltaleone, 1 bone H - 1,6 m applique, 1 spindle whorl, 148 pottery sherds D1 - 0,96 m 13 190 clopot / bell-shaped D2 - 1,44 m fragmente ceramice / pottery sherds H - 0,88 m D1 - 1,32 m 14 191 clopot / bell-shaped D2 - 1,56 m 10 fragmente ceramice / 10 pottery sherds H - 0,52 m Household structures from the enclosure of the Early Iron Age hillfort Saharna Mare/“Dealul Mănăstirii” 25 Nr. / No. Nr. gropii / Pit number16 Forma / Shape Dimensiuni / Size17 Inventar / Inventory D1 - 1,60 m 15 194 clopot / bell-shaped D1 - 1,80 m fără inventar / no inventory H - 0,88 m D - 1,44 m 16 195 cilindrică / cylindrical fără inventar / no inventory H - 0,60 m D - 1,20 m 17 196 cilindrică / cylindrical pietre / stones H - 0,56 m D1 - 1,24 m 18 197 clopot / bell-shaped D2 - 1,36 m fără inventar / no inventory H - 0,64 m D1 - 1,36 m tronconică / truncated 19 198 D2 - 0,88 m fără inventar / no inventory conical H - 0,84 m Adâncimea/Depth – 1,0-1,1 m D - 1,60 m 6 fragmente ceramice, 10 oase / 6 pottery sherds, 1 105 cilindrică / cylindrical H - 0,72 m 10 bones D1 - 1,2 m 5 fragmente ceramice, 5 oase / 5 pottery sherds, 2 106 clopot / bell-shaped D2 - 1,5 m 5 bones H - 0,6 m D1 - 1,70 m clopot, trepte / 26 fragmente ceramice, 7 oase / 26 pottery 3 107 D2 - 1,74 m bell-shaped, stepped sherds, 7 bones H - 1,12 m D1 - 1,4 m 4 114 clopot / bell-shaped D2 - 1,6 m fragmente ceramice, oase / pottery sherds, bones H - 1,1 m D1 - 1,40 m tronconică / truncated 5 115 D2 - 1,15 m 48 fragmente ceramice / 48 pottery sherds conical H - 1,10 m D - 1,20 m 12 fragmente de ceramică, 4 oase, pietre / 6 124 cilindrică / cylindrical H - 0,76 m 12 pottery sherds, 4 bones, stones D1 - 1,44 m clopot, trepte / 203 fragmente ceramice, 51 oase, pietre, lut ars / 7 126 D2 - 1,20 m bell-shaped, stepped 203 pottery sherds, 51 bones, stones, burned clay H - 1,20 m D - 1,18 m 8 127 cilindrică / cylindrical 12 fragmente ceramice / 12 pottery sherds H - 0,92 m D - 1,1 m 9 133 cilindrică / cylindrical fără inventar / no inventory H - 0,3 m 26 Structuri gospodăreşti din incinta fortificaţiei hallstattiene timpurii Saharna Mare/„Dealul Mănăstirii” Nr. / No. Nr. gropii / Pit number16 Forma / Shape Dimensiuni / Size17 Inventar / Inventory D - 0,9 m 10 134 cilindrică / cylindrical fără inventar / no inventory H - 0,4 m D - 1,34 m 11 138 cilindrică / cylindrical fără inventar / no inventory H - 0,30 m D - 0,52 m 12 139 cilindrică / cylindrical fără inventar / no inventory H - 0,20 m D1 - 1,60 m o străpungătoare din corn, 25 fragmente 13 181 clopot / bell D2 - 1,95 m ceramice / 1 horn piercer, 25 pottery sherds H - 0,80 m D - 1,5 m 14 182 cilindrică / cylindrical 12 fragmente ceramice / 12 pottery sherds H - 0,9 m D1 - 1,0 m o fusaiolă, 16 fragmente de ceramică / 1 spindle 15 199 clopot / bell-shaped D2 - 1,4 m whorl, 16 pottery sherds H - 0,6 m D-?m 16 200 cilindrică / cylindrical 10 fragmente ceramice / 10 pottery sherds H - 1,0 m D - 1,28 m 17 201 cilindrică / cylindrical fragmente ceramice / pottery sherds H - 0,70 m D - 1,00 m o fusaiolă, 25 fragmente ceramice / 1 spindle 18 202 cilindrică / cylindrical H - 0,38 m whorl, 25 pottery sherds D - 1,44 m 19 203 cilindrică / cylindrical 14 fragmente ceramice / 14 pottery sherds H - 0,96 m Adâncimea/Depth – 1,2-1,3 m D1 - 1,60 m tronconică / truncated 101 fragmente ceramice, 30 oase / 101 pottery 1 108 D2 - 1,25 m conical sherds, 30 bones H - 1,1 m D1 - 1,60 m tronconică / truncated 15 fragmente ceramice, 8 oase / 15 pottery 2 109 D2 - 1,28 m conical sherds, 8 bones H - 1,00 m D1 - 0,9 m 3 110 clopot / bell-shaped D1 - 1,3 m 15 fragmente ceramice / 15 pottery sherds H - 0,8 m D1 - 0,80 m 4 116 clopot / bell-shaped D2 - 0,90 m fără inventar / no inventory H - 0,45 m Household structures from the enclosure of the Early Iron Age hillfort Saharna Mare/“Dealul Mănăstirii” 27 Nr. / No. Nr. gropii / Pit number16 Forma / Shape Dimensiuni / Size17 Inventar / Inventory D - 0,8 m 1 pintaderă, 11 fragmente ceramice / 1 clay 5 118 cilindrică / cylindrical H - 0,1 m stamp, 11 pottery sherds D1 - 0,80 m 6 135 clopot / bell-shaped D2 - 1,00 m fără inventar / no inventory H - 0,65 m D - 1,6 m 7 136 cilindrică / cylindrical fără inventar / no inventory H - 0,4 m D - 1,4 m o fusaiolă, 26 fragmente ceramice, 43 oase / 8 183 cilindrică / cylindrical H - 0,8 m 1 spindle whorl, 26 pottery sherds, 43 bones Bibliografie / Bibliography Asăndulesei 2016: A. Asăndulesei, Investigaţii non- Niculiţă, Zanoci, Arnăut 2008: I. Niculiţă, A. Zanoci, T. invazive. In: I. Niculiţă, A. Zanoci, M. Băţ, Evoluţia habitatului Arnăut, Habitatul din mileniul I a. Chr. în regiunea Nistrului din microzona Saharna în epoca fierului (Chişinău 2016), Mijlociu (siturile din zona Saharna) (Chişinău 2008). 34-39. Niculiţă, Zanoci, Băţ 2011: I. Niculiţă, A. Zanoci, M. Băţ, Iconomu 1996: C. Iconomu, Cercetările arheologice din Die frühhallstattzeitliche Befestigung von Saharna, Rajon cetatea hallstattiană de la Pocreaca-Iaşi. ArhMold XIX, 1996, Rezina, Republik Moldova. In: (Eds. E. Sava, B. Govedarica, B. 21-56. Hänsel) Der Schwarzmeeraum von Äneolithikum bis in die Früheisenzeit (5000-500 v. Chr.). Prähistorische Archäologie Iconomu 1997: C. Iconomu, Unele rezultate şi probleme in Südosteuropa, Band 27 (Rahden/Westf. 2011), 226-236. privind evoluţia triburilor trace din prima epocă a fierului în conformitate cu cercetările arheologice din judeţul Iaşi. Niculiţă, Zanoci, Băţ 2013: I. Niculiţă, A. Zanoci, M. Băţ, In: Lucrările Colocviului Internaţional „Prima epocă a Diachronic evolution of sites from Saharna area, the region fierului la Gurile Dunării şi în zonele circumpontice”, Tulcea, of Middle Dniester. In: (Eds. Cr. Schuster, O. Cîrstina, M. septembrie 1993 (Tulcea 1997), 125-137. Cosac, G. Murătoreanu) The Thracians and their Neighbors in the Bronze and Iron Ages. Proceedings of the 12th Niculiţă, Nicic 2014: I. Niculiţă, A. Nicic, Aşezarea International Congress of Thracology (Târgovişte, 10th-14th şi necropola din prima epoca ă fierului Saharna-Ţiglău September 2013), vol. I (Târgovişte 2013), 295-314. (Chişinău 2014). Niculiţă, Zanoci, Băţ 2014: I. Niculiţă, A. Zanoci, M. Băţ, Niculiţă, Teodor, Zanoci 2002: I. Niculiţă, S. Teodor, A. Cercetări geospaţiale şi arheologice în microzona Horodişte- Zanoci, Butuceni. Monografie arheologică (Bucureşti 2002). Ţipova. Tyragetia s.n. VIII/1, 2014, 235-252. 28 Structuri gospodăreşti din incinta fortificaţiei hallstattiene timpurii Saharna Mare/„Dealul Mănăstirii” Niculiţă, Zanoci, Băţ 2016: I. Niculiţă, A. Zanoci, M. Băţ, Zanoci, Niculiţă, Băţ 2015: A. Zanoci, I. Niculiţă, M. Evoluţia habitatului din microzona Saharna în epoca fierului Băţ, Fortifications and open settlements of the 1st (Chişinău 2016). millennium BC in the micro-zone of Horodişte-Ţipova. In: (Eds. A. Zanoci, P. Ettel, M. Băţ) Fortified sites from the Niculiţă et al. 2010: I. Niculiţă, A. Zanoci, T. Arnăut, M. Băţ, 1st millennium BC in Central and South-Eastern Europe. Evoluţia sistemului defensiv al siturilor din zona Saharna Materials of the Moldovan-Romanian-German Colloquium în mileniul I a. Chr. In: (Ed. I. Cândea) Tracii şi vecinii lor în (Saharna, July 24th-26th, 2014) (Chişinău 2015), 81-100 antichitate. Studia in honorem Valerii Sîrbu (Brăila 2010), 359-393. Zanoci, Niculiţă, Băţ 2017: A. Zanoci, I. Niculiţă, M. Băţ, Iron Ages sites in the Ciorna River basin. In: (Eds. A. Zanoci, Niculiţă et al. 2012: I. Niculiţă, A. Zanoci, M. Băţ, S. V. Sîrbu, M. Băţ) Iron Age fortifications on the Tisa-Dniestr Matveev, Investigaţiile arheologice la situl Saharna Mare spase. Proceedings of Saharna Summer Colloquium (July (2009-2012) (I). Tyragetia s.n. VI/1, 2012, 111-167. 14th-17th, 2016) (Chişinău-Brăila 2017), 7-46. Reynolds 1974: P. J. Reynolds, Experimental Iron Age Pits: Гольцева, Кашуба 1995: Н. Гольцева, М. Кашуба, an interim report. In: Proceedings of the Prehistoric Society, Глинжень II. Многослойный памятник Среднего 40, 1974, 118-131. Поднестровья (Тирасполь 1995). Zanoci 2013: A. Zanoci, Fortificaţiile din arealul culturilor Кашуба 2000: M. Кашуба, Ранее железо в лесостепи Babadag şi Cozia-Saharna. In: (Eds. S-C. Ailincăi, A. Ţârlea, между Днестром и Сиретом (культура Козия-Сахарна). C. Micu) Din preistoria Dunării de Jos. 50 de ani de la Stratum plus 3, 2000, 241-488. începutul cercetărilor arheologice la Babadag (1962-2012) (Actele conferinţei „Lower Danube Prehistory. 50 years of excavations at Babadag”, Tulcea, 20-22 septembrie 2012) (Brăila 2013), 311-348. Mihail Băț Dr. Aurel Zanoci Facultatea de Istorie şi Filosofie, Facultatea de Istorie şi Filosofie, Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea de Stat din Moldova, Chişinău, Republica Moldova Chişinău, Republica Moldova e-mail:

e-mail:

Хозяйственные ямы первой половины I тыс. до н.э. на поселении Чобручи в Нижнем Поднестровье Household pits of the first half of the 1st millennium BC on the Chobruchi settlement in Lower Dniester region Сергей Фидельский / Serghei Fidelsky 30 Хозяйственные ямы первой половины I тыс. до н.э. на поселении Чобручи в Нижнем Поднестровье Ключевые слова: Нижнее Поднестровье, поселение Чобручи, хозяйственные ямы, VI-V вв. до н.э., классификация ям. Резюме: К числу известных памятников I тыс. до н.э. Нижнего Поднестровья относится многослойное поселение у с. Чобручи. За 11 лет археологических исследований было изучено 196 строительных комплекса, из которых 176 являлись хозяйственными ямами. Для 71 ямы были определены даты. К интересующему нас хронологическому горизонту относятся 23 комплекса, датированные VI-V вв. до н.э. В результате изучения хозяйственных ям было установлено, что в указанное время использовались круглые в плане ямы, которые отличались только сечением. Различия в профилировке позволило выделить три типа хозяйственных ям, основными из которых являлись сооружения цилиндрической и усеченно-конической форм. Назначение хозяйственных ям достоверно не установлено. Очевидно, они служили для утилизации бытового и очажного мусора. При этом первоначально они могли использоваться в других целях, как зернохранилища, погреба и др. Keywords: Lower Dniester region, Chobruchi settlement, household pits, 6th - 5th centuries BC, the classification of pits. Abstract: Multi-layered settlement near the village Chobruchi is among the famous sites of the 1st millennium BC in the Lower Dniester region. 196 building structures have been studied during 11 years of archaeological research, of which 176 were household pits. Dates were determined for 71 pits. The chronological horizon we are interested in includes 23 features dated to the 6th - 5th centuries BC. It was found as a result of studying the household pits that at the indicated time there were used pits having a circular cross-section but various shapes. Differences in their vertical section allowed us to distinguish three types of household pits, the main variants being with cylindrical and truncated-conical shapes. The use of these household pits is not clearly established. Obviously, they served to dispose of household and focal garbage. At the same time, they could initially have been used for other purposes, such as granaries, cellars, etc. На поселенческих памятниках первой половины The household pits, which are much deeper than residential I тыс. до н.э. самым распространенным видом and other structures, are the most common type of сооружений являются хозяйственные ямы, которые structures on the settlement sites of the first half of 1st по количеству значительно превосходят жилые millennium BC. Nevertheless, the study of all building и другие сооружения. Тем не менее, изучение structures is necessary in order to solve many problems, всех строительных комплексов необходимо для and, first of all, for the reconstruction of the general plan решения многих задач, и, в первую очередь, of sites, which ultimately will restore the approximate для реконструкции общего плана памятников, picture of the daily life of the communities inhabiting что в конечном итоге позволит восстановить these settlements. The study of household pits supposes приблизительную картину повседневной жизни the study of various issues, including those related to поселений. Исследование хозяйственных ям construction techniques and features of the studied предполагает изучение разных вопросов, в том structures. In the future, the data obtained will form Household pits of the first half of the 1st millennium BC on the Chobruchi settlement in Lower Dniester region 31 числе и тех, которые связаны со строительными приемами и особенностями изучаемых сооружений. В дальнейшем полученные данные становятся основой для систематизации и классификации хозяйственных ям как своеобразного типа археологических источников. В настоящее время в Нижнем Поднестровье зафиксировано более 100 поселенческих памятников I тыс. до н.э., которые в большинстве своем относятся к античной эпохе и датируются IV-III вв. до н.э. Однако среди этого количества древностей известны памятники, датируемые VI-V вв. до н.э. К этому времени относятся поселения Беляевка I, Бугаз VI, Затока III, Маяки, Маяки IV, Надлиманское III, Надлиманское VI, Овидиополь, Роксоланы I (рис. 1). Следует отметить, что все они расположены на левом берегу Днестра и его лимана (Охотников 1980, 84-85, рис. 1; Буйских 1997, 99). Наряду с городскими центрами (Тира и Никоний), археологические исследования проводились на поселениях Беляевка I, Надлиманское III и Рис. 1. Карта поселений VI-V вв. до н.э. в Нижнем Поднестровье (1 - Тирасполь; 2 - Слободзея; 3 - Чобручи; Надлиманское VI (Охотников 1976, 201-204; 4 - Граденицы; 5 - Беляевка; 6 - Маяки; 7 – Надлиманское; 8 Охотников 1982, 123-131; Мелюкова 1980, 5-23). - Николаевка; 9 - Овидиополь; 10 - Никоний (Роксоланы); 11 - Кроме того, керамика VI-V вв. до н.э. была найдена Бугаз; 12 - Тира; 13 - Затока). Fig. 1. Map of settlements of the 6th - 5th centuries BC in Lower на варварских памятниках Николаевка, Граденицы Dniester region (1 - Tiraspol; 2 - Slobodzeya; 3 - Chobruchi; III, Слободзея (Черняков 1960, 211; Мелюкова 4 - Gradenitsy; 5 - Belyaevka; 6 - Mayaki; 7 - Nadlimanskoe; 8 - Nikolaevka; 9 - Ovidiopol; 10 - Nikoniy (Roksolany); 11 - Bugaz ; 12 1963, 70; Мелюкова 1969, 71; Мелюкова 1975, 37). - Tyra; 13 - Zatoka). В ходе раскопок архаических поселений Нижнего Поднестровья были обнаружены различные строительные остатки, большая часть которых являлись хозяйственными ямами (Охотников 1990, 7). 32 Хозяйственные ямы первой половины I тыс. до н.э. на поселении Чобручи в Нижнем Поднестровье the basis for the systematization and classification of household pits as a category of archaeological source. Currently, more than 100 settlement sites of the 1st millennium BC were recorded in the Lower Dniester region, most of them dated to the 4th - 3rd centuries BC. However, sites dating from the 6th - 5th centuries BC are known among this number of finds. The settlements of Belyaevka I, Bugaz VI, Zatoka III, Mayaky, Mayaky IV, Nadlimanskoye III, Nadlimanskoye VI, Ovidiopol, Roksolany I belong to this timeframe (fig. 1). It should be noted that all of them are located on the left bank of the Dniester and its firth (Охотников 1980, 84-85, рис. 1; Буйских 1997, 99). Archaeological research was carried out in the settlements of Belyaevka I, Nadlimanskoe III and Nadlimanskoe VI Рис. 2. Расположение поселения Чобручи:  - место раскопа (Google Earth). (Охотников 1976, 201-204; Охотников 1982, 123-131; Fig. 2. Location of the Chobruchi settlement:  - place of excavation Мелюкова 1980, 5-23) along with the city centers Tira (Google Earth). and Nikoniy. In addition, ceramics of the 6th - 5th centuries BC was found on the sites of Nikolaevka, Gradenitsy III, Slobodzeya, belonging to the local population (Черняков К памятникам античного времени Нижнего 1960, 211; Мелюкова 1963, 70; Мелюкова 1969, 71; Поднестровья относится и многослойное Мелюкова 1975, 37). During the excavation of the archaic поселение Чобручи, где хорошо представлены settlements of the Lower Dniester, various construction хронологический горизонт VI-V вв. до н.э. и remains were found, most of which were household pits связанные с ним сооружения, главным образом, (Охотников 1990, 7). хозяйственные ямы. The multi-layered settlement Chobruchi, where the Поселение расположено на левом берегу Днестра, chronological horizon of the 6th - 5th centuries BC is well между населенными пунктами Слободзея и represented, also belongs to the sites of the ancient time Чобручи. Оно находится на обширном пологом of the Lower Dniester and offered the opportunity of возвышении и занимает значительное пространство excavating various types of structures, mainly household поверхности террас р. Днестр, непосредственно pits. примыкая к пойме (рис. 2). Household pits of the first half of the 1st millennium BC on the Chobruchi settlement in Lower Dniester region 33 Чобручское поселение было открыто в 1986 г., а The settlement is located on the left bank of the Dniester, через шесть лет, в 1992 году, памятник впервые between the town Slobodzeya and village Chobruchi. был обследован. В результате на поверхности было It is located on a vast canopy elevation and occupies a собрано значительное количество археологического significant surface area of terraces of the Dniester, directly материала (в основном керамика), который adjoining to the floodplain (fig. 2). относится к различным культурно-хронологическим горизонтам от эпохи бронзы и раннего железного The Chobruchi settlement was discovered in 1986, and six века (XI-VI вв. до н.э.) до позднеримского периода years later, in 1992, the site was surveyed for the first time. (III-IV вв. н.э.). Следует обратить внимание, что As a result, a significant amount of archaeological material поселение регулярно подвергалось глубокой (mainly ceramics) was collected from the surface, the finds вспашке, из-за чего был сильно нарушен его belonging to different cultural and chronological horizons культурный слой. from the Bronze Age and the Early Iron Age (11th - 6th centuries BC) to the Late Roman Period (3rd - 4th centuries Археологические раскопки поселения Чобручи AD). It should be noted that the settlement was regularly начались в 1993 году и с некоторыми перерывами plowed, and the cultural layer was greatly disturbed. осуществлялись на протяжении 11 лет (1993, 1995, 2001-2002, 2004-2006, 2010, 2012-2014 гг.). The archaeological excavations of the Chobruchi settlement began in 1993 and, with some interruptions, were carried За время археологических раскопок был изучен out over 11 years (1993, 1995, 2001-2002, 2004-2006, участок поселения площадью 1785 м². Обнаружено 2010, 2012-2014). 196 объектов (179 хозяйственных ям, 15 различных сооружений и 2 захоронения). Вещевой комплекс A total area of 1785 m² was studied during the представлен в основном лепной и гончарной archaeological excavations on this site. 196 objects were керамикой, как целыми формами, так и во found (179 household pits, 15 various structures and фрагментах. Всего обнаружено 13333 фрагмента 2 graves). The complex of finds is mainly represented керамики, из которых 8510 обломков (63,8 %) by handmade and wheel-made pottery, both complete принадлежали лепным керамическим сосудам. vessels and shards. A total of 13333 ceramic fragments Преобладание лепной керамики над гончарной were found, of which 8510 fragments (63.8%) belonged посудой указывает на варварскую основу поселения, to handmade ceramic vessels. The predominance of где доминантой является фракийский компонент. handmade ceramics over wheel-made pottery indicates the local character of the settlement, where the Thracian Как уже отмечалось выше, большинство комплексов component dominates. поселения Чобручи являлись хозяйственными ямами. Из 179 хозяйственных ям только для 71 34 Хозяйственные ямы первой половины I тыс. до н.э. на поселении Чобручи в Нижнем Поднестровье Рис. 3. План донной части раскопа поселения Чобручи с хозяйственными ямами и сооружениями VI-V вв. до н.э. Fig. 3. Plan of the bottom part of the excavation area of the Chobruchi settlement with household pits and structures of the 6th - 5th centuries BC. удалось достоверно выявить хронологические Most of the Chobruchi settlement structures, as noted рамки (39 ям были датированы IV-II вв. до н.э.; 23 above, were household pits. Of the 179 household pits, ямы отнесены к VI-V вв. до н.э., и 9 сооружений only 71 were dated (39 pits dates to the 4th-2nd centuries представляли собой смешанные комплексы BC; 23 dates to the 6th - 5th centuries BC, and 9 structures и содержали материал VI-II вв. до н.э.). Для were mixed structures and contained material of the 6th оставшихся сооружений определение времени их - 2nd centuries BC). The dating of the other structures is функционирования было затруднено или вовсе difficult or not possible at all due to the lack of reliable не представляется возможным из-за отсутствия chronological indicators or finds as such. Household pits of the first half of the 1st millennium BC on the Chobruchi settlement in Lower Dniester region 35 Рис. 4. Находки из хозяйственных ям VI-V вв. до н.э. поселения Чобручи: I - яма № 10 (раскоп I); II - яма № 2 (раскоп II); III - яма № 29 (раскоп I). Fig. 4. Finds from household pits of the 6th - 5th centuries BC on the Chobruchi settlement: I - pit No. 10 (excavation area I); II - pit no. 2 (excavation area II); III - pit no. 29 (excavation area I). надежных хронологических индикаторов или находок как таковых. Далее рассмотрим хозяйственные ямы, датированные VI-V вв. до н.э. (табл. I). Они располагались недалеко от жилых и других хозяйственных помещений, и очевидно, составляли с ними единый комплекс (рис. 3). Все хозяйственные ямы были углублены в материк, отличались устройством, размерами и, вероятнее всего, имели различные функции. В результате исследований хозяйственных ям был получен разнообразный материал, среди которого следует отметить лепную и гончарную керамику. Именно она послужила основанием для датировки большинства комплексов, в том числе сооружений, где был обнаружен материал VI-V вв. до н.э. (рис. 4, 5). Из 23 ям подавляющее большинство (21) имело округлую в плане форму. У двух ям была зафиксирована овальная форма устья1 При отсутствии какой-либо существенной разницы между круглыми и овальными сооружениями, 1 Из двух ям с овальной конфигурацией устья одно сооружение имело цилиндрическую форму, другое сооружение усеченно- коническую форму. 36 Хозяйственные ямы первой половины I тыс. до н.э. на поселении Чобручи в Нижнем Поднестровье Рис. 5. Находки из хозяйственных ям VI-V вв. до н.э. поселения Чобручи: I - яма № 22 (раскоп II); II - яма № 61 (раскоп Iд); III - яма № 32 (раскоп Iб); IV - яма № 66 (раскоп Iе); V - яма № 71 (раскоп Iе). Fig. 5. Finds from household pits of the 6th - 5th centuries BC on the Chobruchi settlement: I - pit no. 22 (excavation area II); II - pit no. 61 (excavation area Id); III - pit no. 32 (excavation area Ib); IV - pit no. 66 (excavation area Ie); V - pit no. 71 (excavation area Ie). Household pits of the first half of the 1st millennium BC on the Chobruchi settlement in Lower Dniester region 37 значимость приобретает форма ям в сечении. Это и Next, we will take into consideration the household pits стало основой для их классификации. dated to 6th - 5th centuries BC (Table I). They were located not far from houses and other household premises, and it is Учитывая различия в профилировке, хозяйственные obvious that they formed a single complex with them (fig. ямы VI-V вв. до н.э. поселения Чобручи были 3). All household pits were sunk into the ground, differed разделены на три основных типа2 in shape and size and, most likely, had various functions. Various materials were obtained as a result of excavating Первый тип – ямы круглые в плане, household pits, among which handmade and wheel-made цилиндрической формы, с прямыми стенками и pottery should be noted. Pottery represents that category ровным дном (рис. 6/II). К указанному типу ям of finds that served as the basis for dating most of the относятся 12 сооружений. Их диаметр варьировал structures, including the structures where material from the от 1,25 до 2 м. Глубина сооружений не превышала 6th-5th BC centuries was discovered (fig. 4, 5). 0,6 м. В единственном случае она доходила до 0,85 м. В основном заполнение ям состояло из плотного Of the 23 pits, the overwhelming majority (21) had a чернозема, о чем свидетельствует анализ семи rounded section and the other two pits had an oval section1. сооружений. В остальных случаях состав заполнения The cross-section of the pits becomes important in the был неоднородным и состоял из чернозема и глины absence of any other significant difference between round (три ямы), чернозема и золы (одна яма), а также and oval structures. This criterion became the basis for чернозема, глины, золы и углей (одна яма). their classification. Второй тип (усеченно-коническая форма) – ямы The household pits of the 6th - 5th centuries BC from the с невыделенным горлом, относительно широким Chobruchi settlements were divided into three main types устьем и дном, а также прямыми расширяющимися given the differences in section2. ко дну стенками (рис. 6/I). К указанному типу сооружений относятся восемь ям. Диаметр устья The first type of pits are round in plan, cylindrical in shape, варьировал от 1,2 до 2 м, дна от 1,8 до 2,4 м. В with straight walls and plain bottom (fig. 6/II). This type целом глубина сооружений не превышала 1 м. В of pits includes 12 structures. Their diameter varied from двух случаях она доходила до 1,3 м. Заполнение, 1.25 to 2 m. The depth of the structures did not exceed как правило, состояло из чернозема, в отдельных 0.6 m. Only in one case it reached 0.85 m. Basically, the случаях вперемешку с глиной, золой и углями. 1 One structure had a cylindrical shape, the other structure was truncated-conical of the two pits with an oval mouth. 2 При классификации хозяйственных ям Чобручского поселения 2 When classifying the household pits of the Chobruch settlement, были использованы типологические разработки подобных сооружений, typologies of the B.А. Shramko (Шрамко 1987, 75-82), as well as S.D. предложенные Б.А. Шрамко (1987, 75-82), а также С.Д. Крыжицким Kryzhitsky (Крыжицкий и др. 1989, 52-55) were used, proposed on и др. (1989, 52-55) на обширных материалах Бельского городища и extensive materials of the Belsk fortified settlement and the rural area of сельской округи Ольвии. Olbia. 38 Хозяйственные ямы первой половины I тыс. до н.э. на поселении Чобручи в Нижнем Поднестровье Рис. 6. Типы хозяйственных ям VI-V вв. до н.э. поселения Чобручи. Fig. 6. Types of household pits of the 6th - 5th centuries BC on the Chobruchi settlement. Третий тип – ямы, у которых одна стенка filling of the pits consisted of dense black soil, as evidenced вертикальная, другая опускается ко дну под углом by the analysis of seven structures. In other cases, the (рис. 6/III). К указанному типу относится одна composition of the filling was variegated and consisted of яма диаметром 2 м и глубиной 0,6 м. Заполнение humus and clay (3 pits), humus and ash (1 pit), as well as состояло из чернозема. humus, clay, ash and coal (1 pit). Таким образом, представленная классификация The second type (truncated-conical shape) contains pits хозяйственных ям VI-V вв. до н.э. демонстрирует, with relatively wide mouth and bottom, as well as straight что на поселении Чобручи в равной степени walls extending to the bottom (fig. 6/I). Eight pits belong использовались сооружения двух первых to this type of structure. The diameter of the mouth varied типов с незначительным преобладанием ям from 1.2 to 2 m, the bottom from 1.8 to 2.4 m. In general, цилиндрических форм. Каких-либо серьезных the depth of the structures did not exceed 1 m. In two различий в устройствах и размерах не наблюдается. cases, it reached 1.3 m. The filling, as a rule, consisted of Во всех хозяйственных ямах не было зафиксировано humus, in some cases, mixed with clay, ash and coal. ни одного элемента строительных конструкций (столбовые ямки, ступеньки, обжиг и обмазка Household pits of the first half of the 1st millennium BC on the Chobruchi settlement in Lower Dniester region 39 стен глиной или их облицовка камнями и т.д.). The third type consists of pits in which one wall is vertical, Отсутствие подобных устройств не позволяет the other descends to the bottom at an angle (fig. 6/III). восстановить изначальное предназначение This type includes one pit with a diameter of 2 m and a хозяйственных ям поселения Чобручи. depth of 0.6 m. The filling consisted of humus. В настоящее время решение вопроса, связанного Thus, the classification of household pits of the 6th с функциональным назначением хозяйственных - 5th centuries BC demonstrates that in the Chobruchi ям, является актуальным и требует более settlement the first two types were equally in use with a детальных разработок. Тем не менее, существуют slight predominance of cylindrical pits. There are no major различные точки зрения относительно differences in structure and sizes. In all household pits, not использования хозяйственных ям, главным образом a single element of building structures was noticed (pole усеченно-конических и цилиндрических форм. pits, stairs, firing and plastering of walls with clay or their Большинство исследователей считают, что ямы facing with stones, etc.). The absence of such elements указанных типов, особенно крупных размеров, does not allow restoring the original purpose of the использовались в качестве зернохранилищ. Они household pits of the Chobruchi settlement. хорошо известны на поселенческих памятниках Северного Причерноморья, а также упоминаются At present, the solution of the problem related to the в произведениях античных авторов (Крыжицкий и functional purpose of household pits is relevant and др. 1989, 54). Ссылаясь на этнографические данные, requires more detailed study. Nevertheless, there are ряд исследователей считает, что зерновые ямы different points of view regarding the use of household могли использоваться непродолжительное время, pits, mainly truncated-conical and cylindrical shapes. Most после чего они становились ямами для мусора researchers believe that the pits of these types, especially (Шрамко 1987, 75). Кроме того, есть предположение, large sizes, were used as granaries. They are well known что сооружения, где были зафиксированы on the settlement sites of the Northern Black Sea region, скопления золы и древесного угля связаны с and are also mentioned in the works of ancient authors металлургическим производством (Бессонова, (Крыжицкий и др. 1989, 54). A number of researchers Скорый 2001, 48). believe that grain pits could be used for a short time, after which they became garbage pits, referring to Основываясь на существующих сегодня ethnographic data (Шрамко 1987, 75). In addition, there is точках зрения относительно функциональной an assumption that the buildings where ash and charcoal направленности хозяйственных ям, пока remains were recorded are associated with metallurgical очевидным является факт использования production (Бессонова, Скорый 2001, 48). аналогичных сооружений на поселении Чобручи для утилизации бытовых отходов. В первую 40 Хозяйственные ямы первой половины I тыс. до н.э. на поселении Чобручи в Нижнем Поднестровье очередь, об этом свидетельствует разнообразное For the time being it is obvious that similar constructions заполнение хозяйственных ям. В заполнении were used at the Chobruchi settlement for recycling большинства ям были обнаружены: битая посуда, household garbage, based on the existing points of view значительное количество костей животных, regarding the functional aspects of the pits. First of all, глиняная обмазка с отпечатками прутьев (остатки this is evidenced by their diverse filling. Broken vessels, жилых и хозяйственных построек) и обожженная a significant amount of animal bones, clay coating with глина (остатки глинобитных очагов). Несмотря prints of rods (remnants of houses and farm buildings) and на бесспорное использование хозяйственных ям burnt clay (remnants of clay hearths) were found in the Чобручского поселения в качестве мусорных, filling of most of the pits. Despite the indisputable use of предположим, что первоначально они могли the household pits of the Chobruch settlement as garbage применяться в других хозяйственных целях. pits, let us assume that initially they could be used for Кроме сооружений для хранения зерна, ямы, other economic purposes. In addition to constructions for возможно, употреблялись в качестве погребков, storing grain, the pits may have been used as cellars, for для складирования керамической (амфорной) storing ceramics (amphorae) and even for keeping domestic тары и даже для содержания домашних (молодых) (young) animals (Шрамко 1987, 75). Among other points of животных (Шрамко 1987, 75). Среди других точек view, there are original assumptions about the use of pits зрения выглядят оригинальными предположения for planting trees, collecting and storing water (Крыжицкий о применении ям для посадки деревьев, сбора и и др. 1989, 54). хранения воды (Крыжицкий и др. 1989, 54). Probably, the pits of the Chobruchi settlement were also Вероятно, ямы поселения Чобручи использовались used for religious purposes, as indicated by the remains и в культовых целях, на, что указывают остатки of human bones or aggregations of animal bones lay костяков или скопления костей животных, on the bottom of the structures. Unfortunately, it is not уложенные на дно сооружений. К сожалению, yet possible to determine the operating time of these время функционирования указанных комплексов structures. определить пока не представляется возможным. These structures are of some interest, as they clearly Несмотря на существующие трудности, связанные reflect the economic life of the local population despite с определением функционального назначения ям, the existing difficulties associated with the definition of а в большинстве случаев это сделать практически their functional purpose, which in most cases is almost невозможно, данные комплексы представляют impossible to be done. определенный интерес, так как наглядно отражают хозяйственную жизнь местного населения. Household pits of the first half of the 1st millennium BC on the Chobruchi settlement in Lower Dniester region 41 Таблица 1. Хозяйственные ямы VI-V вв. до н.э. поселения Чобручи Table 1. Household pits of the 6th-5th centuries B.C. on the Chobruchi settlement Форма / Shape № Комплекс / Feature Размеры / Dimensions Заполнение / Filling п/п в плане / в сечении / cross-section vertical section 2001 D (устья/mouth) - 1,3 м Яма № 3 (Раскоп I) / усеченно-коническая / чернозем, зола, угли / humus, 1 круглая / round D (дна/bottom) - 1,9 м Pit no. 3 (excavation area I) truncated conic ash, coal H-1м Яма № 5 (Раскоп I) / цилиндрическая / D - 1,6 м 2 круглая / round чернозем, глина / humus, clay Pit no. 5 (excavation area I) cylindrical H - 0,2 м Яма № 10 (Раскоп I) / цилиндрическая / D - 1,4 м 3 круглая / round чернозем / humus Pit no. 10 (excavation area I) cylindrical H - 0,6 м Яма № 19 (Раскоп I) / цилиндрическая / D - 1,6 м 4 круглая / round чернозем, глина / humus, clay Pit no. 19 (excavation area I) cylindrical H - 0,7 м 2002 Яма № 29 (раскоп I а) / цилиндрическая / D - 1,9 м 5 круглая / round чернозем / humus Pit no. 29 (excavation area I а) cylindrical H - 0,4 м Яма № 2 (раскоп II) / цилиндрическая / D - 1,5 м 6 круглая / round чернозем, зола / humus, ash Pit no. 2 (excavation area II) cylindrical H - 0,3 м D (устья/mouth) - 2 м Яма № 22 (раскоп II) / усеченно-коническая / 7 круглая / round D (дна/bottom) - 2,4 м чернозем, угли / humus, coal Pit no. 22 (excavation area II) truncated conic H - 1,3 м 2004 D (устья/mouth) - 1,7 м Яма № 32 (раскоп I б) / усеченно-коническая / 8 круглая / round D (дна/bottom) - 1,9 м чернозем / humus Pit no. 32 (excavation area I б) truncated conic H - 0,5 м D (устья/mouth) - 1,75 м Яма № 39 (раскоп I б) / усеченно-коническая / 9 круглая / round D (дна/bottom) - 2,1 м чернозем / humus Pit no. 39 (excavation area I б) truncated conic H - 0,45 м 42 Хозяйственные ямы первой половины I тыс. до н.э. на поселении Чобручи в Нижнем Поднестровье Форма / Shape № Комплекс / Feature Размеры / Dimensions Заполнение / Filling п/п в плане / в сечении / cross-section vertical section 2005 Яма № 40 (Раскоп I в) / цилиндрическая / D - 1,8×2,1 м 10 овальная / oval чернозем / humus Pit no. 40 (excavation area I в) cylindrical H - 0,4 м D (устья/mouth) - 1,2 м Яма № 35 (Раскоп II а) / усеченно-коническая / 11 круглая / round D (дна/bottom) - 1,8 м чернозем / humus Pit no. 35 (excavation area II а) truncated conic H - 1,35 м D (устья/mouth) - 1,5×1,9 м Яма № 43 (Раскоп II а) / усеченно-коническая / 12 овальная / oval D (дна/bottom) - 1,8×1,95 м чернозем / humus Pit no. 43 (excavation area II а) truncated conic H - 0,65 м Яма № 65 (Раскоп II а) / цилиндрическая / D - 1,25 м 13 круглая / round чернозем / humus Pit no. 65 (excavation area II а) cylindrical H - 0,6 м Яма № 66 (Раскоп II а) / цилиндрическая / D - 1,5 м 14 круглая / round чернозем / humus Pit no. 66 (excavation area II а) cylindrical H - 0,4 м D (устья/mouth) - 1,6 м Яма № 67 (Раскоп II а) / усеченно-коническая / 15 круглая / round D (дна/bottom) - 1,95 м чернозем / humus Pit no. 67 (excavation area II а) truncated conic H - 0,6 м 2006 Яма № 47 (Раскоп I г) / цилиндрическая / D - 2,2 м 16 круглая / round чернозем / humus Pit no. 47 (excavation area I г) cylindrical H - 0,7 м 2010 Яма № 6 (Раскоп III а) / цилиндрическая / D - 1,1 м 17 круглая / round чернозем / humus Pit no. 6 (excavation area III а) cylindrical H - 0,85 м 2012 D (устья/mouth) - 1,4 м Яма № 61 (Раскоп I д) / усеченно-коническая / 18 круглая / round D (дна/bottom) - 2,1 м чернозем / humus Pit no. 61 (excavation area I д) truncated conic H - 0,8 м Яма № 65 (Раскоп I д) / цилиндрическая / D - 1,5 м 19 круглая / round чернозем / humus Pit no. 65 (excavation area I д) cylindrical H - 0,3 м Household pits of the first half of the 1st millennium BC on the Chobruchi settlement in Lower Dniester region 43 Форма / Shape № Комплекс / Feature Размеры / Dimensions Заполнение / Filling п/п в плане / в сечении / cross-section vertical section 2014 Яма № 66 (Раскоп I е) / цилиндрическая / D - 1,6 м 20 круглая / round чернозем, глина / humus, clay Pit no. 66 (excavation area I е) cylindrical H - 0,25 м D (устья/mouth) - 1,7 м Яма № 68 (Раскоп I е) / усеченно-коническая / 21 круглая / round D (дна/bottom) - 2 м чернозем, глина / humus, clay Pit no. 68 (excavation area I е) truncated conic H - 0,55 м Яма № 69 (Раскоп I е) / цилиндрическая / D - 1,7 м 22 круглая / round чернозем, глина / humus, clay Pit no. 69 (excavation area I е) cylindrical H - 0,35 м Яма № 71 (Раскоп I е) / цилиндрическая / D-2м чернозем, глина, зола, угли / 23 круглая / round Pit no. 71 (excavation area I е) cylindrical H - 0,6 м humus, clay, ash, coal Библиография / Bibliography Бессонова, Скорый 2001: С.С. Бессонова, С.А. Скорый, Мелюкова 1969: А.И. Мелюкова, К вопросу о границе Мотронинское городище скифской эпохи (по материалам между скифами и гетами. В сб.: Древние фракийцы в раскопок 1988-1996 гг.) (Киев-Краков 2001). Северном Причерноморье (Москва 1969), 61-80. Буйских 1997: С.Б. Буйских, Античные поселения Северо- Мелюкова 1975: А.И. Мелюкова, Поселение и могильник Западного Причерноморья доримского времени (опыт скифского времени у села Николаевка (Москва 1975). картографирования). В сб.: Никоний и античный мир Мелюкова 1980: А.И. Мелюкова, Поселение Северного Причерноморья. Материалы международной Надлиманское III на берегу Днестровского лимана. В сб.: археологической конференции (Одесса 1997), 98-102. (Отв. ред. П.О. Карышковский) Исследования по античной Крыжицкий и др. 1989: С.Д. Крыжицкий, С.Б. Буйских, археологии юго-запада Украинской ССР (Киев 1980), 5-23. А.В. Бураков, В.М. Отрешко, Сельская округа Ольвии (Киев Охотников 1976: С.Б. Охотников, Новый памятник эпохи 1989). греческой колонизации в Нижнем Поднестровье. МАСП 8, Мелюкова 1963: А.И. Мелюкова, Исследование гетских 1976, 201-204. памятников в степном Поднестровье. КСИА 94, 1963, 64-72. 44 Хозяйственные ямы первой половины I тыс. до н.э. на поселении Чобручи в Нижнем Поднестровье Охотников 1980: С.Б. Охотников, Поселения VI-V вв. Охотников 1990: С.Б. Охотников, Нижнее Поднестровье в до н.э. в Нижнем Поднестровье. В сб.: (Отв. ред. П.О. VI-V вв. до н.э. (Киев 1990). Карышковский) Исследования по античной археологии Черняков 1960: И.Т. Черняков, Археологическая разведка юго-запада Украинской ССР (Киев 1980), 84-96. берегов Днестровского лимана. ЗОАО I (34), 1960, 209-218. Охотников 1982: С.Б. Охотников, Археологический Шрамко 1987: Б.А. Шрамко, Бельское городище скифской комплекс из поселения Надлиманское III в Нижнем эпохи (город Гелон) (Киев 1987). Поднестровье. В сб.: (Отв. ред. Г.А. Дзис-Райко) Археологические памятники Северо-Западного Причерноморья (Киев 1982), 123-131. Др. Сергей Фидельский / Dr. Serghei Fidelsky Приднестровский государственный университет им. Т.Г. Шевченко / T.G. Shevchenko Prudnestrovian State University Тирасполь / Tiraspol e-mail:

Consideraţii preliminare privind locuinţele din cadrul cetăţilor din epoca fierului situate între Carpaţi şi Prut (sec. V-III î. Hr.) Preliminary considerations regarding the dwellings from the Iron Age forts situated between the Carpathians and Prut river (5th-3rd centuries BC) Alexandru Berzovan 46 Consideraţii preliminare privind locuinţele din cadrul cetăţilor din epoca fierului situate între Carpaţi şi Prut (sec. V-III î. Hr.) Cuvinte-cheie: a doua epocă a fierului, geţi, cetăţi, habitat, arhitectură civilă, locuinţe. Rezumat: Prin prezenta lucrare ne-am propus să abordăm problema locuinţelor din cadrul cetăţilor din epoca fierului situate între Carpaţi şi Prut. Se constată că există cetăţi cu o densitate mai redusă de locuire (Stânceşti, Cotnari, Cotu Copălău) şi cetăţi mai intens locuite (Buneşti, poate şi Bazga). În ce priveşte distribuţia spaţială a locuinţelor, putem observa la Cotu Copălău, într-o anumită măsură şi la Poiana Mănăstirii existenţa unor grupări compuse din două-trei locuinţe mai apropiate unele de altele. În cazul cetăţii de la Buneşti, ele par să fi fost dispuse în şiruri paralele. Comunităţile locale au utilizat exclusiv lemnul şi lutul, materiale disponibile din abundenţă şi relativ uşor de prelucrat. Bordeiele şi locuinţele adâncite reprezintă cca 40% din totalul locuinţelor repertoriate de noi. Prezintă forme în general ovale, mai rar circulare. Restul este reprezentat de locuinţe de suprafaţă, de formă rectangulară. Deşi există locuinţe cu dimensiuni vizibil mai mari, cu două sau poate chiar mai multe încăperi şi cu inventare semnificative diferenţele de statut social nu îşi găsesc o reflectare foarte pregnantă în arhitectura locuinţelor cunoscute până acum. Keywords: Late Iron Age, Getae, Forts, Habitat, architecture, dwellings. Abstract: In the present paper we intend to address the problem of the dwellings existing within the Iron Age fortresses located between the Carpathians and the Prut. It is noted that there are forts with lower habitation density (Stânceşti, Cotnari, Cotu Copălău) as well as more intensely inhabited forts (Buneşti, maybe Bazga) As for the spatial distribution of the dwellings, we can see at Cotu Copălău and in a certain measure at Poiana Mănăstirii forts the existence of clusters of two or three houses. In the case of the fortress of Bunesti, the houses seem to have been arranged in parallel rows. In building their dwellings, the local communities have used only wood and clay, materials available in abundance and relatively easy to process. Dugouts and deep dwellings represent approx. 40% of the total of houses. They have generally ovoid shapes, less often circular. The rest is represented by surface dwellings with a more or less rectangular shape. Although there are dwellings with noticeably larger dimensions, with two or even more rooms and significant inventories, the differences in social status do not find a significant reflection in the architecture of the houses known so far. 1. Introducere Introduction Între veacurile V şi III î. Hr., la cumpăna dintre prima Between the 5th and 3rd centuries BC, at the turn between şi a doua vârstă a fierului, în spaţiul est-carpatic the Early and Late Iron Age, a significant number of s-au ridicat o serie de cetăţi care impresionează şi fortresses were built in the in the East Carpathian area, astăzi prin numărul şi dimensiunile lor, martore ale having quite impressive sizes, the result of massive unor eforturi colective de amploare (Sîrbu, Trohani collective efforts (Sîrbu, Trohani 1997, 512-539; Zanoci 1997, 512-539; Zanoci 1998). Deşi o parte din 1998). Although some of these objectives have been aceste obiective au beneficiat de-a lungul vremii de investigated archaeologically, the capitalization of the Preliminary considerations regarding the dwellings from the Iron Age forts situated between the Carpathians and Prut river (5th-3rd centuries BC) 47 investigaţii arheologice, valorificarea informaţiilor obţinute, cel puţin pentru spaţiul cuprins între Carpaţi şi Prut – s-a făcut inegal. Doar câteva obiective au beneficiat de cercetări de lungă durată (fig. 1), precum cele două cetăţi de la Stânceşti (com. Mihai Eminescu, jud. Botoşani), cetatea de la Cotu Copălău (jud. Botoşani), cea de la Cotnari (jud. Iaşi), respectiv cele de la Răducăneni (jud. Iaşi) şi Buneşti (com. Buneşti- Avereşti, jud. Vaslui). Dintre acestea doar cele de la Stânceşti şi Cotu Copălău au fost publicate monografic. În aceste condiţii, multe dintre aspectele legate de traiul comunităţilor ce au vieţuit acum aproape două milenii şi jumătate în urmă pe aceste teritorii rămân în continuare insuficient cunoscute. Prin prezenta lucrare ne-am propus să abordăm problema locuinţelor din cadrul acestor cetăţi, pornind atât de la cercetările mai vechi cât şi de la câteva rezultate preliminare obţinute ca urmare a investigaţiilor proprii. 2. Distribuţia locuinţelor în cadrul cetăţilor Fig. 1. Hartă cetăţilor menţionate în lucrare: 1 - Stânceşti; 2 - Cotu- Copălău; 3 - Cotnari; 4 - Poiana Mănăstirii; 5 - Buneşti; 6 - Răducăneni. În ce priveşte problema densităţii şi distribuţiei Fig. 1. Map of the discussed forts: 1 - Stânceşti; 2 - Cotu-Copălău; 3 - locuinţelor în cadrul incintelor fortificate, informaţiile Cotnari; 4 - Poiana Mănăstirii; 5 - Buneşti; 6 - Răducăneni. noastre sunt destul de limitate. La Stânceşti, deşi s-au descoperit un număr relativ mare de locuinţe, autorii săpăturii semnalează existenţa unor spaţii extinse aparent complet lipsite de urme arheologice information, at least for the space between the Carpathians (Florescu, Florescu 2005, 23). Desigur, având în vedere and the Prut, has been uneven. Moreover, only a few forts că s-a decopertat mai puţin de 5% din suprafaţa celor have benefited from long-term archaeological investigation două cetăţi, suntem departe de a avea o imagine de campaigns (fig. 1): the two fortresses in Stânceşti (Mihai ansamblu. Eminescu commune, Botoşani district), Cotu Copălău fort 48 Consideraţii preliminare privind locuinţele din cadrul cetăţilor din epoca fierului situate între Carpaţi şi Prut (sec. V-III î. Hr.) Nici în cazul cetăţii de la Cotnari, în lipsa unor planuri (Botoşani district), Cotnari fort (Iasi County), Răducăneni publicate, nu putem face prea multe aprecieri – dar, aşa fort (Iaşi County) and Bunesti fort (Buneşti-Avereşti cum sugerează prospecţiunea magnetometrică, cel puţin commune, Vaslui County). So far, only the results from în incinta A densitatea vestigiilor arheologice nu pare să Stânceşti and Cotu Copălău were published as monographs. fi fost una foarte mare (Berzovan 2018, 327). O situaţie Under these conditions, many issues regarding the life similară se observă şi în cazul cetăţii de la Poiana of the communities that have lived about two and a half Mănăstirii (fig. 2/2), unde prospecţiunea efectuată pe millennia ago in these territories remain unknown. cca. 1/6 din suprafaţa (fig. 2/3) a relevat un număr restrâns de posibile structuri de locuire (Berzovan et al. In the present paper we intend to address the problems 2017, 313). La Cotu Copălău, deşi cercetările efectuate of the dwellings existing within these fortresses, taking sunt departe de a ne oferi o imagine completă, s-a putut into account both the previous researches as well as some totuşi constata o locuire ceva mai intensă în sectorul preliminary results obtained during our own investigations. sud-vestic; secţiunile efectuate în zona de est neducând la descoperiri de amenajări (fig. 2/1). 2. The distribution of dwellings within the forts O notă distinctă în acest peisaj pare să fie cetatea de la Buneşti-Avereşti. Deşi beneficiază de o suprafaţă Regarding the issue of density and distribution of dwellings mai restrânsă, de numai 2,71 ha (Berzovan 2019) aici within fortified enclosures, our information is rather limited. au fost semnalate un număr de peste 30 de locuinţe, In Stânceşti, although a relatively large number of dwellings sugerând o densitate cu mult mai mare decât în cazul were discovered, the authors of the excavation mark out obiectivelor mai sus discutate. Aceeaşi situaţie pare the existence of large open spaces apparently completely să fie valabilă şi pentru cetatea de la Răducăneni devoid of archaeological traces (Florescu, Florescu 2005, (Berzovan 2019). 23). Of course, since less than 5% of the surface of the two forts has been excavated, we are still far away from having În ce priveşte distribuţia în sine a locuinţelor, stadiul a complete picture. cercetărilor nu permite multe discuţii. Se pot observa la Cotu Copălău, într-o anumită măsură şi la Poiana Even in the case of the Cotnari fortress, in the absence of Mănăstirii existenţa unor grupări compuse din două- published plans, we cannot make much observations – but, trei locuinţe mai apropiate unele de altele. Aceste as suggested by the geomagnetic surveys, at least inside mici „pâlcuri” pot reflecta relaţii de tip familial, de the A precinct, the density of archaeological remains clan, sau de altă natură. În cazul cetăţii de la Buneşti, seems to be rather low (Berzovan 2018a, 327). A similar dispunerea locuinţelor în „şiruri paralele” (Bazarciuc situation was also observed in the case of the fortress of 1983, 211) ar putea sugera un anumit efort de Poiana Mănăstirii fort from Țibana commune (fig. 2/2), sistematizare a spaţiului. where the geomagnetic surveys carried out on approx. Preliminary considerations regarding the dwellings from the Iron Age forts situated between the Carpathians and Prut river (5th-3rd centuries BC) 49 Fig. 2. 1 - Cetatea de la Cotu Copălău, planul săpăturilor arheologice suprapus pe scanarea LIDAR; 2 - cetatea de la Poiana Mănăstirii (plan); 3 - cetatea de la Poiana Mănăstirii, rezultatele prospecţiunilor magnetometrice. Fig. 2. 1 - The fort of Cotu Copălău, the plan of archaeological diggings superimposed on the LIDAR scan; 2 - the fort of Poiana Mănăstirii (plan); 3 - the fort of Poiana Mănăstirii, results of geomagnetic prospections. 1 2 3 50 Consideraţii preliminare privind locuinţele din cadrul cetăţilor din epoca fierului situate între Carpaţi şi Prut (sec. V-III î. Hr.) 3. Tipologia locuinţelor 1/6 of the surface (fig. 2/3) revealed a limited number of possible housing structures (Berzovan et al. 2017, 313). At Gradul de conservare al locuinţelor este în general the fort of Cotu Copălău, although the researches carried destul de modest. Acest lucru se datorează în principal out are yet to give us a complete picture, we could find a faptului în cetăţile despre care facem vorbire stratul somewhat more intense habitation in the Southwestern de locuire apare imediat sub cel vegetal, structurile sector; the sections made in the eastern area did not lead arheologice fiind adeseori bulversate de arăturile to archaeological discoveries (fig. 2/1). adânci. Locuinţele de suprafaţă investigate până acum se prezintă în general sub forma unor aglomerări de A distinctive note in this landscape seems to be the chirpici mărunţi şi materiale (fig. 3). fortress from Buneşti. Although it has a small area of ​​only 2.71 ha (Berzovan 2019), more than 30 dwellings have Calitatea documentării situaţiilor arheologice diferă de been reported here, suggesting a much higher density la un caz la altul. Dacă la Cotu Copălău avem publicat of habitation than in those discussed above. The same un singur plan de locuinţă (fig. 5/5), la Stânceşti avem situation seems to be valid for the Răducăneni fortress publicate multiple planuri, unele dintre ele destul de (Berzovan 2019). detaliate, completate de descrieri pe baza cărora se pot efectua observaţii utile. În schimb, despre locuinţele As far as the distribution of dwellings, the state of research descoperite în cetăţile de la Cotnari, Buneşti-Avereşti does not allow much discussion. It can be observed in Cotu sau Răducăneni datele de care dispunem la acest Copălău, to a certain extent and in Poiana Mănăstirii, the moment sunt insuficient pentru a permite discuţii existence of groupings composed of two or three houses aprofundate. closer to one another. These small “clusters” can reflect family, clan, or other types of relationships. In the case Problema clasificării tipologice a locuinţelor este of the Buneşti fortress, the arrangement of dwellings in complicată suplimentar de terminologia utilizată “parallel rows” (Bazarciuc 1983, 211) could suggest a în literatura de specialitate. Nu există definiţii clare certain effort of systematization. pentru termeni precum „semibordeie”, respectiv „bordeie”1. În acest studiu am preferat să recurgem la o convenţie subiectivă, anume să folosim termenul de 3. Typology of dwellings „locuinţă adâncită” pentru a defini acele situaţii când podina se află la o adâncime cuprinsă între -0,15- The degree of preservation of the dwellings is generally 0,50 m faţă de nivelul antic de călcare, respectiv de quite modest. This is mainly due to the fact that in the Iron Age fortresses that we are discussing the habitation layer 1 Uneori nici autorii nu reuşesc să distingă foarte clar aceste categorii; ca să dăm un singur exemplu, în monografia dedicate cetăţilor de la appears immediately below the vegetal layer, and thus, the Stânceşti (Florescu, Florescu 2005), în legenda planşei 34 avem pomenit archaeological structures are often disturbed by agriculture. „semibordeiul 13” în timp ce pe desen apare scris „bordeiul 13”. Preliminary considerations regarding the dwellings from the Iron Age forts situated between the Carpathians and Prut river (5th-3rd centuries BC) 51 2 1 3 4 Fig. 3. Fotografii de şantier cu locuinţe de suprafaţă din Cetatea 2 de la Stânceşti (Arhiva Muzeului Judeţean Botoşani). Fig. 3. Photographies with surface dwellings discovered in Fort 2 of Stânceşti (Botoşani County Museum Archive). 52 Consideraţii preliminare privind locuinţele din cadrul cetăţilor din epoca fierului situate între Carpaţi şi Prut (sec. V-III î. Hr.) 3 1 2 4 5 Fig. 4. Planuri de locuinţe: 1 - Stânceşti - L IV; 2 - Stânceşti - L VI; 3 - Stânceşti - L VIII; 4 - Stânceşti - L II (X); 5 - Poiana Mănăstirii - L 1.. Fig. 4. Plans of dwellings: 1 - Stânceşti - L IV; 2 - Stânceşti - L VI; 3 - Stânceşti - L VIII; 4 - Stânceşti - L II (X); 5 - Poiana Mănăstirii - L 1.. Preliminary considerations regarding the dwellings from the Iron Age forts situated between the Carpathians and Prut river (5th-3rd centuries BC) 53 Tabelul 1. Locuinţe din cetatea de la Cotu Copălău (sec. IV-III î. Hr.) Table 1. Dwellings in the fort of Cotu Copălău (4th-3rd centuries BC). Instalaţii de încălzire (dispunere) / heating Nr. Tip / type Formă / shape Dimensiuni / size installation (positioning) 1 suprafaţă / surface rectangulară / rectangular ? ? 2 adâncită / deepened rectangulară / rectangular 6,7×? m vatră (colţ NE) / hearth (NE corner) 3 suprafaţă / surface rectangulară / rectangular 5×6 m ? 4 suprafaţă / surface rectangulară / rectangular 5×6 m vatră (colţ NV) / hearth (NV corner) 5 suprafaţă / surface rectangulară / rectangular 3,5×6,5 m ? 6 adâncită / deepened rectangulară / rectangular 5×6 m vatră (colţ NV ?) / hearth (NV corner ?) 7 adâncită / deepened rectangulară / rectangular 5,0×6,5 m ? 8 adâncită / deepened rectangulară / rectangular 4×6 m ? 9 bordei / dugout circulară / circular 5,10×5,16 m vatră (sector N) / hearth (N sector) 10 suprafaţă / surface rectangulară / rectangular cca 5×6 m ? 11 adâncită / deepened rectangulară / rectangular ? ? 12 suprafaţă / surface rectangulară / rectangular 4×5 m ? 13 suprafaţă / surface rectangulară / rectangular ? ? 14 suprafaţă / surface rectangulară / rectangular ? ? 15 bordei / dugout rectangulară / rectangular 2,6×3,2 m vatră (colţ NE) / hearth (NE corner) „bordei”, când aceasta se află la o adâncime mai mare The surface dwellings investigated so far generally appear de jumătate de metru. in the form of agglomerations composed of small adobe fragments and other material (fig. 3). În cetatea de la Cotu Copălău au fost identificate 15 locuinţe, majoritatea de suprafaţă sau uşor adâncite; The quality of archaeological documentation differs from doar două pot fi încadrate categoriei bordeielor one case to another. If only a single dwelling plan had been propriu-zise (L 9, respectiv L 15). Dimensiunile lor, published from Cotu Copălău (fig. 5/5), for Stânceşti there acolo unde au putut fi stabilite, sunt relativ similare, are published several plans, some of them quite detailed, 54 Consideraţii preliminare privind locuinţele din cadrul cetăţilor din epoca fierului situate între Carpaţi şi Prut (sec. V-III î. Hr.) 3 1 2 4 6 5 Fig. 5. Planuri de locuinţe: 1 - Stânceşti - L III; 2 - Stânceşti - Sbd. 25; 3 - Stânceşti - Sbd. 6; 4 - Stânceşti - Sbd. 29; 5 - Cotu Copălău - Bordei 9; 6 - Stânceşti - Sbd. 13.. Fig. 5. Plans of dwellings: 1 - Stânceşti - L III; 2 - Stânceşti - Sbd. 25; 3 - Stânceşti - Sbd. 6; 4 - Stânceşti - Sbd. 29; 5 - Cotu Copălău - Bordei 9; 6 - Stânceşti - Sbd. 13. Preliminary considerations regarding the dwellings from the Iron Age forts situated between the Carpathians and Prut river (5th-3rd centuries BC) 55 oscilând între 22,5 m2 şi 30 m2; doar L 15, prezintă supplemented by descriptions on which useful remarks can o suprafaţă ceva mai mică, de numai cca 8,32 m2. be made. In contrast, on the dwellings found in the forts În ce priveşte forma, cu excepţia L 9 ce prezintă un of Cotnari, Buneşti or Răducăneni, at this time we have plan circular, celelalte sunt rectangulare (Şovan, insufficient data to allow in-depth discussions. Ignat 2005, 19-23). În şapte dintre cele 15 locuinţe au fost sesizate vetre sau urme de vetre de foc, de The issue of typological classification of the dwellings obicei dispuse în zona nordică. În ce priveşte tehnica is further complicated by the terminology used in the de construcţie informaţiile publicate nu sunt foarte literature. There are no clear definitions for terms such as numeroase. Podinele par să fi fost realizate simplu, “semi-dugout” and “dugout” respectively1. In this study we din pământ bătătorit, fără amenajări speciale. preferred to resort to a subjective convention, namely to Prezenţa chirpicilor arşi indică existenţa unor pereţi use the term “deepened dwelling” to define those situations lutuiţi, dar absenţa gropilor de par, explicabilă poate when the floor is at a depth of -0.15 to 0.50 m from the şi prin prisma gradului mai modest de conservare ancient level ground, respectively the term “dugout”, when al vestigiilor nu permite discuţii detaliate legate de the floor is more than half a meter deep. arhitectura locuinţelor. In the citadel of Cotu Copălău were identified 15 dwellings, Cercetările arheologice din cele două cetăţi de mostly surface or slightly deepened; only two can be la Stânceşti au scos la lumină un număr relativ included in the category of the dugouts (L 9 and L 15 însemnat de locuinţe, autorii prezentându-le în funcţie respectively). Their dimensions, where they could be de cele trei etape cronologice majore ale acestor mari established, are relatively similar, ranging from 22.5 m2 fortificaţii. Le vom prezenta şi noi mai jos, în formă de to 30 m2; only L 15 has a slightly smaller surface area of ​​ tabele. approx. 8.32 m2. Regarding their shape, except L 9 which presents a circular plan, the others are rectangular (Şovan, Astfel, pentru etapa 1 a cetăţii I de la Stânceşti avem Ignat 2005, 19-23). Seven of the fifteen dwellings were de-a face aproape exclusiv cu locuinţe adâncite reported as having hearths or traces of hearths placed şi bordeie. Majoritatea prezintă o formă ovală, in the northern area. As for the construction technique, cu dimensiuni variabile ce oscilează între 6 m2 the published information is not very numerous. The respectiv cca. 33 m2. Locuinţa de numai 6 m2 poate floors seem to have been made simple, out of hard clay fi interpretată ca un eventual adăpost temporar. without special arrangements. The presence of burnt clay Instalaţiile de încălzire sunt prezente în aproape toate indicates the existence of adobe walls, but the absence cazurile, fără a se constata o preferinţă în ce priveşte dispunerea. De notat prezenţa unui cuptor din lut şi 1 Sometimes the authors themselves fail to distinguish these categories very clearly; to give only one example (Florescu, Florescu, 2005), in the a unui posibil pietrar. Despre arhitectura locuinţelor legend of Plate 34 we have mentioned the “semi-dugout 13” while in the informaţiile nu sunt foarte numeroase. Se constată corresponding drawing appears written “dugout 13”. 56 Consideraţii preliminare privind locuinţele din cadrul cetăţilor din epoca fierului situate între Carpaţi şi Prut (sec. V-III î. Hr.) Tabelul 2. Locuinţe din etapa 1 a cetăţii I de la Stânceşti (sec. VI-V î. Hr.) Table 2. Dwellings from the first phase of Fort I from Stânceşti (6th-5th centuryes BC). Numerotare (după autorii Instalaţii de încălzire Dimensiuni / Nr. săpăturilor) / numbering Tip / type Formă / shape (dispunere) / heating installation size (after the authors) (positioning) 1 Sbd. 1 adâncită / deepened ovală / oval 3,4×3,0 m ? 2 Sbd. 2 adâncită / deepened ovală / oval 4,4×3,8 m ? aprox. rectangulară / approx. 3 Sbd. 3 adâncită / deepened 4×3 m ? rectangular 4 Sbd. 4 adâncită / deepened ovală / oval 5,5×4,3 m vatră (colţ E) / hearth (E corner) 5 Sbd. 5 adâncită / deepened ovală / oval 5,0×3,5 m cuptor / clay oven 6 Sbd. 6 adâncită / deepened rectangulară / rectangular 5,00×2,75 m ? aprox. rectangulară / approx. 7 Sbd. 7 adâncită / deepened 3,0×1,4-2,0 m vatră (colţ S) / hearth (S corner) rectangular 8 Sbd. 8 adâncită / deepened aprox. ovală / approx. oval 3,0×3,5 m vatră (colţ N) / hearth (N corner) 9 Sbd. 9 (13) adâncită / deepened ? ? vatră (centrală ?) / hearth (central ?) 10 Sbd. 10 (15) adâncită / deepened circulară / circular diam. 4,50 m pietrar (?) / stone oven (?) 11 Sbd. 11 (16) adâncită / deepened ? ? vatră (colţ S) / hearth (S corner) 12 Sbd. 12 (17) bordei / dugout ovală / oval 4,5×3,5 m vatră (centrală ?) / hearth (central ?) 13 Sbd. 13 (21) adâncită / deepened ovală / oval 3,50×3,25 m vatră (centrală) / hearth (central) 14 Sbd. 14 (23) adâncită / deepened ovală / oval 7,5×4,5 m ? 15 Sbd. 15 (25) adâncită / deepened ? 4,0×4,1 m vatră (colţ V) / hearth (V corner) 16 Sbd. 16 (28) bordei / dugout circulară / circular diam. 5,50 m ? în unele cazuri prezenţa centrală a unei gropi de par of pole pits, which can be explained by the more modest (Florescu, Florescu 2005, 30). Pe unii pereţi se poate degree of conservation of vestiges, does not allow detailed observa o humă albă dispusă pe ambele feţe (Florescu, discussions about the architecture of dwellings. Florescu 2005, 41). Podinile nu au fost amenajate. Preliminary considerations regarding the dwellings from the Iron Age forts situated between the Carpathians and Prut river (5th-3rd centuries BC) 57 Tabelul 3. Locuinţe din etapa a 2-a a Cetăţii 1 de la Stânceşti (sec. IV î. Hr.) Table 3. Dwellings from the 2nd phase of Fort 1 from Stânceşti (4th century BC). Numerotare (după autorii Instalaţii de încălzire Dimensiuni / Nr. săpăturilor) / numbering Tip / type Formă / shape (dispunere) / heating installation size (after the authors) (positioning) vatră (colţ SSE) / hearth (SSE 1 LI suprafaţă / surface ? ? corner) 2 L II suprafaţă / surface ? 12,6×6,0 m vatră (colţ SV) / hearth (SV corner) 3 L III / 1 suprafaţă / surface ? 10,5×6,0 m vatră (centrală) / hearth (central) 4 L IV / 1 suprafaţă / surface ? 30 m2 ? 5 LV/1 suprafaţă / surface ? 3,0×2,5 m vatră (centrală) / hearth (central) 6 L VI / 1 suprafaţă / surface rectangulară / rectangular 5×4 m vatră (centrală) / hearth (central) 7 L VII / 1 adâncită / deepened rectangulară / rectangular 6,25×5,00 m ? 8 L VIII / 1 suprafaţă / surface rectangulară / rectangular 6,5× 4,0 m vatră (centrală) / hearth (central) Locuinţele de suprafaţă sau uşor adâncite semnalate The archaeological researches in the two fortresses în etapa a 2-a a cetăţii I prezintă dimensiuni cuprinse in Stânceşti brought to light a relatively large number între 7,5 respectiv 75 m2, având în general o formă of dwellings, the authors presenting them according rectangulară. Vetrele sunt dispuse variabil, dar mai to the three major chronological stages of these great ales în zona centrală. În cazul L VIII / 1 vatra prezintă fortifications. We will also present them below, in the form o formă rectangulară, uşor înălţată faţă de podina of tables. locuinţei prin depunerea unui strat de prundiş, acoperită la rândul său de lipituri succesive din lut Thus, for the first phase of Fort 1 from Stânceşti, we are galben nisipos (Florescu, Florescu 2005, 42). Este almost exclusively dealing with deepened dwellings and foarte posibil ca unele din aceste locuinţe să fi avut dugouts. Most of them have an oval shape, varying in două încăperi (Florescu, Florescu 2005, 41). size between 6 m2 and approx. 33 m2. The singular 6 m2 dwelling can be interpreted as a possible temporary shelter. Pentru etapa a 3-a a cetăţii I de la Stânceşti avem Heating installations (mainly hearths) are present in almost de-a face, conform autorilor, doar cu locuinţe adâncite all cases; there is no preference regarding their layout. şi bordeie. De formă în general ovală, ele prezintă It is worthy to note the presence of a clay oven and a dimensiuni ce oscilează între 10, respectiv 28 m2. possible stone oven. About the architecture of dwellings the 58 Consideraţii preliminare privind locuinţele din cadrul cetăţilor din epoca fierului situate între Carpaţi şi Prut (sec. V-III î. Hr.) Tabelul 4. Locuinţe din etapa a 3-a a cetăţii 1 de la Stânceşti (sec. III î. Hr.) Table 4. Dwellings from the third phase of Fort 1 from Stânceşti (3rd century BC). Numerotare (după autorii Instalaţii de încălzire Dimensiuni / Nr. săpăturilor) / numbering Tip / type Formă / shape (dispunere) / heating size (after the authors) installation (positioning) vatră / pietrar (?) / hearth / stone 1 Sbd. 17 (7 a) adâncită / deepened ovală / oval 3,75×4,25 m oven (?) vatră (centrală ?) / hearth (central 2 Sbd. 18 (8 a) adâncită / deepened circulară / circular 4,0×4,1 m ?) 3 Sbd. 19 (9) adâncită / deepened ovală / oval 5×4 m vatră (colţ N) / hearth (N corner) 4 Sbd. 20 (10) adâncită / deepened ovală / oval 3,75×4,25 m pietrar (?) / stone oven (?) 5 Sbd. 21 (14) bordei / dugout ovală / oval 6×4 m ? vatră (centrală ?) / hearth (central 6 Sbd. 22 (18) bordei / dugout oval-alungită / elongated oval 5,50×3,25 m ?) 7 Sbd. 23 (19) bordei / dugout ovală / oval 4,8×3,7 m cuptor / clay oven vatră (centrală ?) / hearth (central 8 Sbd. 24 (20) bordei / dugout ovală / oval 4,5×3,5 m ?) 9 Sbd. 25 (22) adâncită / deepened ovală / oval 6,25×4,50 m vatră (centrală) / hearth (central) 10 Sbd. 26 (24) adâncită / deepened ovală / oval 5×4 m vatră (colţ S) / hearth (S corner) 11 Sbd. 27 (26) bordei / dugout ovală / oval 4,0×3,6 m vatră (colţ NV) / hearth (NV corner) 12 Sbd. 28 (27) bordei / dugout piriformă / pear-shaped 5,2×5,0 m cuptor / clay oven vatră (centrală ?) / hearth (central 13 Sbd. 29 (29) adâncită / deepened ovală / oval 3,0×3,5 m ?) 14 Sbd. 30 (30) adâncită / deepened ovală / oval 2,3×3,4 m ? Vetrele sunt dispuse în general central; remarcăm information is not very numerous. Sometimes in the center prezenţa unui posibil pietrar şi a unor cuptoare. of the dwelling a pole pit is found (Florescu, Florescu 2005, În general podinile nu au fost amenajate; doar în 30). Some white loam can be seen on some burnt adobe cazul Sbd. 19 şi 22 a fost adăugat un strat subţire de fragments (Florescu, Florescu 2005, 41). The floors were prundiş. without any arrangements. Preliminary considerations regarding the dwellings from the Iron Age forts situated between the Carpathians and Prut river (5th-3rd centuries BC) 59 Tabelul 5. Locuinţe din cetatea II de la Stânceşti (sec. IV î. Hr.). Table 5. Dwellings from Fort II of Stânceşti (4th century BC). Numerotare (după autorii Instalaţii de încălzire Dimensiuni / Nr. săpăturilor) / numbering Tip / type Formă / shape (dispunere) / heating size (after the authors) installation (positioning) 1 L I (IX) / II suprafaţă / surface ? 7,5×6,5 m vatră (centrală) / hearth (central) 2 L II (X) suprafaţă / surface rectangulară / rectangular 7×6 m ? 3 L III (XI) suprafaţă / surface rectangulară / rectangular 9×7 m ? 4 L IV (XII) suprafaţă / surface rectangulară / rectangular 7,2×6,1 m ? 5 L V (XIII) suprafaţă / surface rectangulară / rectangular 2,7×3,6 m vatră (colţ N) / hearth (N corner) 6 L VI (XIV) suprafaţă / surface rectangulară / rectangular 3,6×3,0 m vatră (centrală) / hearth (central) 7 L VII (XV) suprafaţă / surface rectangulară / rectangular 2,9×3,1 m vatră (centrală) / hearth (central) 8 L VIII (XVI) suprafaţă / surface ? 4,3× ? m ? 9 L IX (XVII) suprafaţă / surface ? ? ? În cadrul cetăţii II de la Stânceşti au fost excavate o Surface dwellings or slightly deepened dwellings reported serie de locuinţe de suprafaţă, cu grad de conservare for the second phase of Fortress I have dimensions ranging variabil. De formă rectangulară, acestea prezintă from 7.5 to 75 m2, generally having a rectangular shape. dimensiuni cuprinse între cca 9 respectiv 63 m2. The disposition of hearths does not seem to follow any Unele locuinţe precum L II (X) par să fi avut două specific pattern; they are present especially in the central încăperi; în cazul L III (XI) se presupune existenţa unei area. In case of L VIII/1, the hearth presents a rectangular tinde. Gradul mai modest de conservare nu permite shape, slightly elevated by a layer of plumage, covered in discuţii prea multe despre vetre; totuşi, în cazul L turn by successive soldering of sandy yellow clay (Florescu, V (XIV) aceasta a fost înălţată faţă de podea prin Florescu 2005, 42). It is possible that some of these adăugarea unui strat suplimentar de prundiş. Podinile dwellings had two rooms (Florescu, Florescu 2005, 41). sunt neamenajate; în cazul L I (IX) / II a fost adăugat un strat subţire de prundiş. For the 3rd stage of the first fortress of Stânceşti, we have, according to the authors, only deepened dwellings and huts. În ce priveşte cetatea de la Poiana Mănăstirii, pe Generally oval in their shape, they have dimensions that prospecţiunea magnetometrică au fost sesizate mai vary between 10 and 28 m2 respectively. The hearts are 60 Consideraţii preliminare privind locuinţele din cadrul cetăţilor din epoca fierului situate între Carpaţi şi Prut (sec. V-III î. Hr.) multe anomalii, pasibile de a reprezenta urmele unor generally placed in their center; we notice the presence of locuinţe de suprafaţă incendiate. Cu ocazia cercetărilor a possible stone oven and clay ovens. In general, the floors efectuate în anul 2017 am constatat că gradul de were not arranged; only for Sbd. 19 and 22 a thin layer of conservare al acestor vestigii este unul modest, puddle was added. resturile de chirpici (unii cu amprente de bârne) fiind împrăştiaţi pe suprafeţe destul de mari de arăturile wIn Fort II from Stânceşti were excavated a series of adânci. surface dwellings with a variable conservation degree. Of rectangular shape, they have dimensions ranging between La Răducăneni-Cetăţuie, cercetările arheologice approx. 9 and 63 m2. Some dwellings such as L II (X) seem conduse de către V. Merlan au scos la iveală mai multe to have had two rooms; L III (XI) it is likely to have also had locuinţe, dar în lipsa planurilor publicate nu se pot a porch. The more modest conservation degree does not face prea multe aprecieri (Merlan 2010, 37-39). allow too much discussion about the hearths; however, in LV (XIV) the heart was raised from the floor by adding an extra În cetatea de la Buneşti au fost semnalate peste layer of puddle. The floors where not adjusted; only in the 30 locuinţe de suprafaţă rectangulare, cu podina case of L I (IX) / II a thin layer of puddle was added. uşor adâncită (Babeş 1994, 225). Acestea prezintă dimensiuni variabile, de cca 10-12 m lungime şi 6-8 Regarding the fortress of Poiana Mănăstirii, on the m lăţime, cu vetre dispuse în colţurile de NE sau NV magnetometric prospection several anomalies were visible, realizate din chirpici pigmentat şi pietre de râu, având susceptible to represent the traces of some burned surface de obicei o formă aproape circulară (Bazarciuc 1983, dwellings. On the occasion of the researches carried out 211). in 2017, we found that the conservation status of these vestiges was modest, the remains of the burnt adobe (some with beam marks) being scattered on quite large surfaces 4. Discuţii by the deep struts. În ciuda caracterului lor preliminar, datele de care In Răducăneni-Cetăţuie, the archaeological researches led dispunem şi pe care le-am prezentat sintetic în by V. Merlan revealed several dwellings, but in the absence rândurile de mai sus permit efectuarea anumitor of the published plans, we cannot make any observations observaţii. Astfel, în ce priveşte arhitectura, (Merlan 2010, 37-39). comunităţile au utilizat exclusiv lemnul şi lutul, materiale disponibile din abundenţă şi relativ uşor de More than 30 rectangular dwellings with slightly deepened prelucrat. Spre deosebire de spaţiul pruto-nistrean, floors (Babeş 1994, 225) were reported in the fortress unde mai sunt semnalate şi locuinţe cu bază de piatră of Buneşti. They have variable dimensions, ranging from (Zanoci 1998, 67-68; Arnăut 2003, 34-36), aici acest approx. 10 to 12 m in length / 6-8 m in width, with hearts Preliminary considerations regarding the dwellings from the Iron Age forts situated between the Carpathians and Prut river (5th-3rd centuries BC) 61 material pare să nu fi fost utilizat. Lutuirea pereţilor made of adobe and river stones positioned in the northern s-a făcut în general prin aplicarea un strat relativ corners, usually of almost circular shape (Bazarciuc 1983, subţire. Peste acesta s-a aplicat în unele cazuri o 211). văruială ce ar putea explica resturile de „humă albă” semnalate de autorii cercetărilor de la Stânceşti. În ce priveşte acoperişurile, judecând după poziţia gropilor 4. Discussions de par şi a formei locuinţelor, par să fi fost fie rotunde, fie în două ape, acestea din urmă mult mai bine Despite their preliminary nature, the data that we have at reprezentate. Întrucât resturile lemnoase semnalate our disposal and which we have synthetically presented sunt puţine, presupunem că în cele mai multe cazuri in the present study allow us to make some observations. acoperişul va fi fost realizat din paie sau din stuf. Thus, in terms of architecture, the local communities used only wood and clay, materials available abundantly and Bordeiele şi locuinţele adâncite reprezintă cca. 40% relatively easy to process. Unlike the Prut-Dniester area din totalul locuinţelor repertoriate de noi. Au forme where stone-based dwellings where also reported (Zanoci în general ovale, mai rar circulare. Pentru locuitorii 1998, 67-68; Arnăut 2003, 34-36), this material does not de acum două milenii şi jumătate în urmă acest tip appear to have been used here. The walls where generally de locuinţe oferea atât avantaje cât şi dezavantaje. made by applying a relatively thin layer of clay over a Realizarea unui bordei implică mai puţină muncă wooden structure. In some cases, lime was also applied, decât în cazul unei locuinţe de suprafaţă. Se foloseşte which could explain the remnants of “white loam” signaled mult mai puţin lemn; întreţinerea este iarăşi aparent by the authors of the Stânceşti monograph. As far as the mai simplă, căci nu există nevoia lutuirii constante roofs are concerned, judging by the position of the pole pits a pereţilor exteriori. Încălzirea interiorului se putea and the shape of the dwellings, they seem to have been face de asemenea mult mai eficient. Pe de altă parte, either round or in two waters, the latter being much better confortul era mai redus, iar absenţa unei iluminări represented. Since there is little burnt timber traces found adecvate era de natură să creeze un mediu întunecos, in the remains of the dwellings, we assume that in most umed şi lipsit de igienă. La toate acestea mai putem cases the roof was made of straw or reed. adăuga şi riscul inundării la ploi mai puternice sau la topirea zăpezilor. Dugouts and deepened dwellings represent approx. 40% of the total of our dwellings. They generally have ovoid, Locuinţele de suprafaţă, chiar dacă oferă un confort less often circular shapes. For the populations that lived sporit, implică în schimb un efort constructiv ceva in this area about two and a half millennia ago this type mai mare. Per ansamblu, dimensiunile lor sunt mai of housing offered both advantages and disadvantages. mari decât cele ale bordeielor şi locuinţelor adâncite. Making a dugout involves less work than in the case of a Poate că nu este întâmplătoare asocierea acestui tip surface dwelling. Less wood is used; maintenance is again 62 Consideraţii preliminare privind locuinţele din cadrul cetăţilor din epoca fierului situate între Carpaţi şi Prut (sec. V-III î. Hr.) de locuinţă la Stânceşti, după autorii cercetărilor, seemingly simpler, as there is no need to constantly apply perioadei de maximă înflorire a celor două cetăţi ca de clay on the outer walls. The warming of the interior was altfel şi prezenţa lor exclusivă în cetatea de la Buneşti also more efficient. On the other hand, the comfort was în care a vieţuit probabil timp de câteva generaţii o lower, and the absence of adequate illumination was likely comunitate deosebit de prosperă. to create a dark, damp and unhygienic environment. To all this, we can add the risk of flooding due to stronger rains Unele dintre locuinţele prezentate, de dimensiuni or snow melting. reduse, pot fi interpretate şi ca adăposturi temporare, eventual anexe gospodăreşti. Surface dwellings, even if they offer increased comfort, imply a slightly larger constructive effort. Overall, their Acolo unde gradul de conservare este bun, sunt dimensions are larger than those of the deepened dwellings semnalate vetre. Poziţia vetrei în locuinţele de la and dugouts. Perhaps it is not coincidental the association Stânceşti nu urmăreşte un anumit tipar; în schimb of this type of housing in Stânceşti, after the authors of the la Cotu Copălău şi Buneşti vatra apare constant în research, with the maximum flourishing period of the two zona de nord a locuinţelor. Acest lucru ar putea fi forts as well as their exclusive presence in the fortress of explicat ca un răspuns la situaţia generată de poziţia Buneşti in which probably thrived for several generations a celor două fortificaţii – pe boturi de deal proeminente, rather prosperous community. dominante, expuse în timpul iernii circulaţiei vânturilor nordice. Some of the small houses presented may also be interpreted as temporary shelters, possibly household Amenajările interioare sunt puţine; doar în două annexes. cazuri putem vorbi de eventuale gropi de provizii situate în interiorul caselor (Florescu, Florescu 2005, Where the degree of conservation is good, hearths can be 50). documented. The position of the hearths in the dwellings of Stânceşti does not follow a certain pattern; however Deşi există locuinţe cu dimensiuni vizibil mai at Cotu Copălău and Buneşti, the hearth is consistently mari, cu două sau poate chiar mai multe încăperi appearing in the northern area of ​​the dwellings. This could şi cu inventare semnificative – precum L II (X) de be explained as a response to the situation generated by la Stânceşti (Berzovan 2018b) respectiv Buneşti, the positioning of the two forts on prominent, dominant diferenţele de statut social nu îşi găsesc o reflectare hillocks exposed during the winter to the northern winds. foarte pregnantă în arhitectura locuinţelor. Nu cunoaştem până în acest moment structuri care Indoor arrangements are few; only in two cases we can talk să poate fi catalogate drept „palate” sau „locuinţe about the storage pits inside the houses (Florescu, Florescu aristocratice”. Mai mult, locuinţele din cetăţi sunt 2005, 50). Preliminary considerations regarding the dwellings from the Iron Age forts situated between the Carpathians and Prut river (5th-3rd centuries BC) 63 similare celor semnalate şi cercetate în cadrul Although there exist clearly larger dwellings, with two or aşezărilor nefortificate ce au funcţionat acelaşi even several rooms as well as significant inventory – such interval cronologic (Teodor 1999, 27-29), ceea ce pare as L II (X) from Stânceşti (Berzovan 2018b) or those of să confere la prima vedere, cetăţilor din spaţiul situat Buneşti, the differences in social status does not reflect între Carpaţi şi Prut aspectul unor „sate” mai mari, strongly in the architecture of the houses. At this moment întărite. Rămâne ca viitoare cercetări să completeze we do not know structures that can be categorized acest prim tablou preliminar. as “palaces” or “aristocratic dwellings”. Moreover, the dwellings in the fort are similar to those reported and investigated in the unfortified settlements that functioned Mulţumiri during the same timeframe (Teodor 1999, 27-29); this fact appears to confer to the forts between the Carpathians and Aducem mulţumiri ABA Prut-Bârlad pentru că ne- Prut the aspect of larger, “fortified villages”. It remains for au pus la dispoziţie rezultatele scanărilor LIDAR din further research to complete this first preliminary picture. zona bazinelor râurilor Prut şi Bârlad. Mulţumim de asemenea domnului dr. Aurel Melniciuc, doamnei dr. Adela Kovacs şi domnului dr. Daniel Ciucălău Acknowledgements pentru permisiunea de a utiliza fotografii din arhivele Muzeului Judeţean Botoşani. We are grateful to ABA Prut-Barlad for making available the results of the LIDAR scans in the Prut and Bârlad river basins. We also thank Dr. Aurel Melniciuc, Dr. Adela Kovacs and Dr. Daniel Ciucălău for permission to use photos from the Archives of the Botoşani County Museum. Bibliografie / Bibliography Arnăut 2003. T. Arnăut, Vestigii ale sec. VII-III a. Chr. în Mănăstirii - Între Şanţuri, comuna Ţibana, jud, Iaşi. In: spaţiul de la răsărit de Carpaţi (Chişinău 2003). Arheovest V. In Honorem Doina Benea. Interdisciplinaritate în Arheologie şi Istorie (Szeged 2017), 305-323. Babeş 1994: M. Babeş, Buneşti. Enciclopedia Arheologiei şi Istoriei Vechi a României (Bucureşti 1994), 224-225. Berzovan 2018a: A. Berzovan, Observaţii privind cetatea getică de la Cotnari-„Dealul Cătălina” (jud. Iaşi). Studia Bazarciuc 1983: V.V. Bazarciuc, Cetatea geto-dacă de la numismatica et archaeologica: in honorem magistri Virgilii Buneşti (jud. Vaslui). MCA XV, 1983, 211-217. Mihailescu-Bîrliba oblata (Bucureşti-Piatra Neamţ 2018), Berzovan et al. 2017: A. Berzovan, S. Enea, D. Boghian, C. 325-334. Mischka, I. Tasimova, R. Pîrnău, Cetatea getică de la Poiana 64 Consideraţii preliminare privind locuinţele din cadrul cetăţilor din epoca fierului situate între Carpaţi şi Prut (sec. V-III î. Hr.) Berzovan 2018b. A. Berzovan, O comoară scitică în Sîrbu, Trohani 1997: V. Sîrbu, G. Trohani, Cites et ţinuturile geţilor. Consideraţii privind tezaurul de la etablissements fortifiés entre les Carpates Meridionales, Stânceşti. Acta Musei Tutovensis XIV, 2018, 39-56. le Danube el la Mer Noire (Ve-IlIe siecles av. 1.-C.). In: The Thracian World at the Crossroads of Civilisations, I (Bucureşti Berzovan 2019: A. Berzovan, Iron Age forts in the northern 1997), 512-539. part of the Central Moldavian Plateau (5th - 3rd centuries BC). sub tipar. Şovan, Ignat 2005: O. Şovan, M. Ignat. Aşezarea getică fortificată de la Cotu-Copălău, jud. Botoşani (Târgovişte Florescu, Florescu 2005: A.C. Florescu, M. Florescu, 2005). Cetăţile traco-getice din secolele VII-III a.Chr. de la Stânceşti (jud. Botoşani) (Târgovişte 2005). Teodor 1999: S. Teodor, Regiunile est-carpatice ale României în secolele V-II î. d. Hr. (Bucureşti 1999). Merlan 2010: V. Merlan, Noi descoperiri arheologice în situl de la Bazga „Cetăţuie”, comuna Răducăneni, judeţul Iaşi. Zanoci 1998: A. Zanoci, Fortificaţiile geto-dacice din spaţiul Lohanul IV, 2 (12), 37-39. extracarpatic în secolele VI-III a. Chr. (Bucureşti 1998). Dr. Alexandru Berzovan Institutul de Arheologie, Academia Română, Filiala Iaşi, România, e-mail:

Ateliere meşteşugăreşti în estul Bazinului Carpatic în sec. IV-III a. Chr. Arheologia producţiei manufacturiere Workshops in the eastern Carpathian Basin during Această lucrare a fost publicată în cadrul unui grant finanţat de Ministerul Cercetării și Inovării, prin CNCS - UEFISCDI, proiect no. PN-III-P4-ID-PCE-2016-0353, the 4th-3rd centuries BC. în cadrul PNCDI III. This work was supported by a grant of Ministry of Research and Innovation, CNCS - UEFISCDI, project number PN-III-P4-ID-PCE-2016-0353, within PNCDI III. The archaeology of craft production Aurel Rustoiu Iosif Vasile Ferencz 66 Ateliere meşteşugăreşti în estul Bazinului Carpatic în sec. IV-III a. Chr. Arheologia producţiei manufacturiere Cuvinte-cheie: ateliere meşteşugăreşti, artizani, olărie, metalurgie, Bazinul Carpatic, a doua epocă a fierului, aşezări. Rezumat: Identificarea atelierelor meşteşugăreşti depinde în mare măsură de prezenţa în complexele sau siturile arheologice a instalaţiilor şi a uneltelor utilizate în activităţile de producţie. Dar aceste vestigii nu sunt evidente întodeauna. De aceea, atelierele pot fi relevate şi prin interpretarea altor urme arheologice. Reconstituirea lanţului tehnologic (chaîne opératoire) are un rol important în identificarea şi interpretarea atât a urmelor rezultate din diferite operaţiuni de producţie, cât şi a naturii producţiei desfăşurate. Organizarea producţiei şi activitatea meşterilor trebuie înţeleasă şi interpretată în conexiune fie cu necesităţile membrilor ordinari ai comunităţilor, fie cu cele ale elitelor, fie cu ambele. Scopul acestui articol este de a identifica statutul social şi economic al diferitelor categorii de meşteri în cadrul comunităţilor rurale din partea de răsărit a Bazinului Carpatic în perioada sec. IV-III a. Chr. şi, pe această bază, de a evidenţia natura complexelor arheologice atribuite acestora. Keywords: workshops, artisans, pottery, metallurgy, eastern Carpathian Basin, Late Iron Age, settlements. Abstract: Archaeologically, the identification of workshops depends to a significant degree on the identification of installations and tools associated with manufacturing activities in various contexts or sites. However, these features are not always evident. For this reason, the interpretation of other archaeological traces can also reveal the presence of workshops. The reconstruction of the operational sequence (chaîne opératoire) plays an important role in the identification and interpretation not only of the traces resulted from different production activities but also of the nature of the production taking place. The organisation of production and the craftsmen’s activity in general should be understood and interpreted in connection with the needs of the ordinary members of the communities, or with those of the elites, or with both. The purpose of this article is to identify the social and economic status of different categories of craftsmen operating in the rural communities from the eastern Carpathian Basin during the 4th-3rd centuries BC and, on this basis, to outline the nature of the archaeological contexts attributed to them. 1. Introducere 1. Introduction Identificarea atelierelor meşteşugăreşti depinde Archaeologically, the identification of workshops depends în mare măsură de prezenţa în complexele sau în to a significant degree on the identification of installations siturile arheologice a instalaţiilor şi a uneltelor and tools associated with manufacturing activities in utilizate în activităţile de producţie. Dar aceste various contexts or sites. However, these features are vestigii nu sunt evidente întotdeauna. De aceea, not always evident. For this reason, the interpretation of atelierele pot fi relevate şi prin interpretarea other archaeological traces can also reveal the presence altor urme arheologice. Reconstituirea lanţului of workshops. The reconstruction of the operational tehnologic (chaîne opératoire) are un rol important în sequence (chaîne opératoire) plays an important role in identificarea şi interpretarea atât a urmelor rezultate the identification and interpretation not only of the traces Workshops in the eastern Carpathian Basin during the 4th-3rd centuries BC. The archaeology of craft production 67 din diferite operaţiuni de producţie, cât şi a naturii resulted from different production activities but also of the producţiei desfăşurate. nature of the production taking place. Organizarea producţiei şi activitatea meşterilor trebuie The organisation of production and the craftsmen’s înţeleasă şi interpretată în conexiune fie cu necesităţile activity in general should be understood and interpreted membrilor ordinari ai comunităţilor, fie cu cele ale in connection with the needs of the ordinary members elitelor, fie cu ambele. Din această perspectivă, afilierea of the communities, or with those of the elites, or with meşterilor a fost clasificată în două categorii (Earle both. From this perspective, the social affiliation of the 1981; Brumfiel, Earle 1987, 5-6; vezi şi Costin 1991, 5, craftsmen has been classified into two categories (Earle fig. 1/1; Costin 2001a, 297-300; Costin 2005, 1069-1071; 1981; Brumfiel, Earle 1987, 5-6; see also Costin 1991, 5, Egri 2014; Nørgaard 2014, 39-40). Prima cuprindea fig. 1/1; Costin 2001a, 297-300; Costin 2005, 1069-1071; meşterii „independenţi” care produceau bunuri utilitare Egri 2014; Nørgaard 2014, 39-40). The first includes de larg consum, satisfăcând cererile generale ale the “independent” craftsmen, who produced widely used comunităţilor. A doua categorie era constituită de către utilitarian goods which could satisfy the regular demands meşterii „ataşaţi” sau „dependenţi” care răspundeau of the communities. The second category comprises cererii elitelor sociale şi erau strâns conectaţi la acestea. “attached” or “dependent” craftsmen, who responded to the Studiile antropologice ulterioare au evidenţiat faptul demands of the social elites and were closely associated că această clasificare are doar o valoare teoretică. În with them in one way or another. Anthropological studies practică, meşteri consideraţi în anumite circumstanţe have highlighted the purely theoretical value of this „independenţi”, pot deveni „dependenţi” în alte situaţii classification. In practice, the craftsmen considered (Costin 2001b, 334; Egri 2014, 234-235). Totuşi “independent” in certain situations can become “dependent” clasificarea menţionată are meritul de a sugera, cel under different circumstances (Costin 2001b, 334; Egri puţin teoretic, poziţionarea meşterilor atât în spaţiul 2014, 234-235). Still, this classification has the merit of geografic, cât şi în cel social al comunităţilor, natura indicating, at least theoretically, the “craftsmen” spatial şi intensitatea producţiei etc. Modalităţile concrete and social mobility within the communities, the nature de afiliere a meşterilor la diverse grupuri sociale au and intensity of their production etc. From this point of determinat grade şi forme diferite de mobilitate în view, the specific ways in which the craftsmen interacted spaţiu a acestora. Toate aceste aspecte sunt importante with different social groups led to different degrees and în tentativa de a înţelege şi interpreta urmele materiale forms of spatial mobility. All these aspects are important rezultate în urma activităţilor de producţie. in the attempt to understand the material traces of various production activities. Având în vedere aspectele menţionate mai sus, scopul acestui articol este de a identifica statutul social şi Considering the aforementioned aspects, the purpose of economic al diferitelor categorii de meşteri în cadrul this article is to identify the social and economic status 68 Ateliere meşteşugăreşti în estul Bazinului Carpatic în sec. IV-III a. Chr. Arheologia producţiei manufacturiere of different categories of craftsmen operating in the rural communities from the eastern Carpathian Basin during the 3rd - 4th centuries BC and, on this basis, to outline the nature of the archaeological contexts attributed to them. 2. The craftsmen within the community. 1 Connections with the elites and their mobility In the eastern Carpathian Basin, the settlements of the 4th - 3rd centuries BC had a rural character, and consisted of a small number of houses. In some situations, for example at Ciumeşti and Cicir, in western Romania, or at Polgár, in north-eastern Hungary, the houses were organised in groups located at a certain distance from each other (fig. 1) (Zirra 1980; Rustoiu 2013; Szabó, Czajlik, Tankó, Timár 2008), thus reflecting a particular manner of organizing the inhabited area, which was divided among families or clans (Rustoiu, Berecki 2018). A similar organization of the community can be sometimes observed in cemeteries (fig. 2), for example at Vác, Chotin, Muhi or Fântânele-Dâmbu Popii (Hellebrandt 1999; Almássy 2 2010; Ratimorska 1981; Gebhard 1989; Rustoiu 2008). The separate groups of graves observed in each cemetery Fig. 1. 1 - Dispunerea locuinţelor în planul aşezării de la Cicir (după probably correspond to some clans that formed the Rustoiu 2013); 2 - dispunerea locuinţelor (pătrate negre) în aşezarea de la communities. In some situations, for example at Fântânele- Polgár (după Szabó et al. 2008). Fig. 1. 1 - Location of the dwellings on the plan of the settlement at Cicir Dâmbu Popii, the spatial evolution of the cemetery could (after Rustoiu 2013); 2 - location of the dwellings (black squares) in the be related to the social competition between these clans settlement at Polgár (after Szabó et al. 2008). (Rustoiu 2015, 22-23, fig. 19). Accordingly, the aspect of certain cemeteries and settlements, as well as a series of archaeological inventories associated with these sites, indicate the Workshops in the eastern Carpathian Basin during the 4th-3rd centuries BC. The archaeology of craft production 69 comunităţilor rurale din partea de răsărit a Bazinului Carpatic în perioada sec. IV-III a. Chr. şi, pe această bază, de a evidenţia natura (trăsăturile esenţiale) complexelor arheologice atribuite acestora. 2. Meşterii în societate. Conexiunea cu elitele şi mobilitatea lor Aşezările din perioada la care ne referim au avut un caracter rural. Numărul locuinţelor din cadrul aşezărilor nu a fost mare. Există situaţii, cum este 1 cazul la Ciumeşti şi Cicir, în vestul României, sau la Polgár, în nord-estul Ungariei, în care locuinţele sunt dispuse în grupuri, la distanţă unele de altele (fig. 1) (Zirra 1980; Rustoiu 2013; Szabó et al. 2008), fapt care reflectă o organizare internă a habitatului bazată pe împărţirea spaţiului între familii sau clanuri (Rustoiu, Berecki 2018). O astfel de diviziune a comunităţilor poate fi sesizată uneori şi în planul unor necropole (fig. 2). Aşa este cazul spre exemplu la Vác, Chotin, Muhi sau Fântânele-Dâmbu Popii (Hellebrandt 1999; Almássy 2 2010; Ratimorska 1981; Gebhard 1989; Rustoiu 2008). Aceste grupuri de morminte corespund probabil unor Fig. 2. Organizarea internă a unor necropole în grupuri de morminte. clanuri care compuneau comunităţile respective. În 1 - Vác-Gravel pit; 2 - Muhi-Kocsmadomb (după Hellebrandt 1999); unele situaţii, ca la Fântânele, de exemplu, evoluţia 3 - Chotin (după Ratimorska 1981; Gebhard 1989; Rustoiu 2008). Fig. 2. Internal organization of some cemeteries in groups of burials: necropolei sugerează manifestarea unei competiţii 1 - Vác-Gravel pit; 2 - Muhi-Kocsmadomb (after Hellebrandt 1999); sociale între aceste clanuri (Rustoiu 2015, 22-23, 3 - Chotin (after Ratimorska 1981; Gebhard 1989; Rustoiu 2008). fig. 19). Prin urmare, aspectul unor necropole şi aşezări, precum şi o serie de inventare arheologice asociate 70 Ateliere meşteşugăreşti în estul Bazinului Carpatic în sec. IV-III a. Chr. Arheologia producţiei manufacturiere acestor situri, indică existenţa unor ierarhii sociale, a existence of social hierarchies with well-defined elites unor elite bine conturate şi a unor competiţii sociale and social competitions manifested between different manifestate între diverse grupuri ale comunităţilor groups within the same community or between different sau între comunităţi diferite. De aceea, datele communities. The archaeological data that illustrates arheologice care ilustrează activitatea meşterilor şi a the craftsmen’s activities in these communities and the unor ateliere meşteşugăreşti trebuie interpretate în presence of their workshops should be interpreted within funcţie de acest context general. this general social context. Poziţia socială şi prestigiul meşterilor în cadrul unor In some communities, the social status of the craftsmen comunităţi sunt reliefate de o serie de descoperiri is highlighted in funerary contexts. Several cemeteries, funerare. În unele necropole, cum sunt cele de la Vác such as the ones at Vác and Ludas in eastern Hungary or şi Ludas în estul Ungariei sau Pişcolt, Fântânele- at Pişcolt, Fântânele-Dâmbu Popii, Fântânele-La Gâţa (or Dâmbu Popii, Fântânele-La Gâţa (sau Dealu Iuşului) Dealu Iuşului) and Galaţii Bistriţei in Transylvania, include şi Galaţii Bistriţei în Transilvania, au fost descoperite graves with inventories containing different tools and morminte având în inventare instrumente şi unelte utensils for carpentry or leatherwork (fig. 3), metallurgical meşteşugăreşti diverse: pentru prelucrarea lemnului, tools or medical instruments (Hellebrandt 1999, 83-84, pl. pentru pielărie (fig. 3), unelte metalurgice sau 44/2; Szabó, Tankó 2012; Marion, Guillaumet 2012; Németi instrumente medicale (Hellebrandt 1999, 83-84, pl. 1992, 62-63; Rustoiu 2008, 121-123, fig. 59; Ferencz, 44/2; Szabó, Tankó 2012; Marion, Guillaumet 2012; Vaida 2014, 281, pl. 2/11; Dănilă 1955). They reveal the Németi 1992, 62-63; Rustoiu 2008, 121-123, fig. 59; intention of the descendants to deliberately express a Ferencz, Vaida 2014, 281, pl. 2/11; Dănilă 1955). Ele specific individual identity, allowing at the same time the reflectă intenţia urmaşilor de a exprima deliberat o association of the deceased with a certain category of identitate individuală specifică şi, de asemenea, permit specialised craftsmen working within the communities atribuirea defuncţilor unor categorii de meşteşugari to which they belonged. The presence or absence of specializaţi care au activat în cadrul comunităţilor weapons in these graves could suggest an additional social respective. Prezenţa sau absenţa din aceste morminte differentiation between these craftsmen. a armelor ilustrează de asemenea o diferenţiere socială şi de statut a acelor artizani. The mobility of some of these craftsmen should be interpreted from the perspective of the “elites” need to Mobilitatea unor artizani trebuie înţeleasă în strânsă obtain the so-called “desirable goods”, more precisely conexiune cu nevoia elitelor de a obţine aşa-numitele “goods perceived as having a higher social, political or/and „desirable goods”, mai precis „bunuri percepute de economic relevance in a given society...” (Egri 2014, 233). societate ca având o mare relevanţă din punct de Consequently, the mobility of the elites has often led to the vedere social, politic şi/sau economic” (Egri 2014, 233). mobility of the craftsmen attached to them. Workshops in the eastern Carpathian Basin during the 4th-3rd centuries BC. The archaeology of craft production 71 În acest sens, mobilitatea elitelor a determinat şi o mobilitate a artizanilor care le erau ataşaţi. Un exemplu elocvent vine dinspre nord-estul Franţei. Analiza metalografică recentă a unor garnituri bronz, decorate în Stilul Plastic, care ornamentau un scut de lemn din necropola de la Plessis-Gassot din prima jumătate a sec. III a. Chr., a relevat faptul că tehnologia de realizare este specifică unor piese similare din Bazinul Carpatic. De aici concluzia că transferul tehnologic dinspre est spre vest s-a realizat datorită mobilităţii unui artizan care lucra la comanda elitelor războinice din comunitatea respectivă, la rândul lor mobile în perioada respectivă (Ginoux et al. 2014). 3. Atelierele de olărie Revenind la situaţia din aşezări, se poate sesiza uneori că în această ambianţă rurală au activat o serie de ateliere meşteşugăreşti conexate la nevoile comunităţilor respective. În acest sens, printre descoperirile relevante se numără atelierele de olărie. Fig. 3. Fântânele-La Gâţa, mormântul nr. 40. Instrument de prelucrare a pielii (sulă) aşezat pe pieptul defunctului (după Ferencz, Vaida 2014). Numărul lor nu este prea ridicat, datorită săpăturilor Fig. 3. Fântânele-La Gâţa, grave no. 40. Leather processing instrument (awl) restrânse din cadrul aşezărilor. Cu toate acestea, acolo placed on the deceased’s chest (after Ferencz, Vaida 2014). unde s-au efectuat săpături de salvare de amploare datorită construirii de autostrăzi, cum este cazul în nord-estul Ungariei şi nord-vestul României, au fost An eloquent example is known in north-eastern France. The dezvelite mai multe ateliere de acest fel (Almássy, Pop recent metallographic analysis of several bronze fittings 2014; Németi 2014). ornamented in the Plastic Style, which belonged to a wooden shield from the necropolis at Plessis-Gassot, dated Din punct de vedere al poziţiei în cadrul aşezărilor to the first half of the 3rd century BC, has revealed that the (Fig. 4), ateliere de olărie au fost depistate atât în production technique is specific to several similar objects interiorul unor aşezări, cum este cazul spre exemplu la from the Carpathian Basin. It has been concluded that the 72 Ateliere meşteşugăreşti în estul Bazinului Carpatic în sec. IV-III a. Chr. Arheologia producţiei manufacturiere technological transfer from the west towards the east was facilitated by the mobility of a craftsman who more likely worked for the warrior elites who were also highly mobile at that time (Ginoux et al. 2014). 3. Pottery workshops The archaeological evidence indicates the existence of a series of workshops operating within the rural environment, whose production responded to the communities’ needs. The pottery workshops are amongst the most relevant 1 discoveries. Due to the limited nature of the archaeological research taking place in settlements, the number of identified pottery workshops is not very large. Nevertheless, when ample preventive archaeological excavations were carried out on the occasion of highway construction, such as in north-eastern Hungary and north-western Romania, several workshops have been identified (Almássy, Pop 2014; Németi 2014). The pottery workshops (fig. 4) were located both inside the settlements, for example at Kálmánháza and Nyíregyháza- Oros, and on the outskirts of the inhabited area; this appears to be the case at Zalakomár in Transdanubia or 2 Orosia in Transylvania (Almássy, Pop 2014; Németi 2014; 3 Kreiter 2008; Horváth 2008; Urák 2018). Fig. 4. Dispunerea atelierelor de olărie în interiorul şi la marginea unor aşezări: 1 - Kálmánháza; 2 - Nyíregyháya-Oros (după Almássy, Pop 2014); Generally, the pottery workshops have been identified 3 - Zalakomár (după Horváth 2008). due to the presence of ceramic kilns (fig. 5). Still, several Fig. 4. Location of pottery workshop inside and on the outskirts of settlements: 1 - Kálmánháza; 2 - Nyíregyháya-Oros (after Almássy, Pop recent discoveries revealed that they consisted of several 2014); 3 - Zalakomár (after Horváth 2008). structures. At Orosia, on the Mureş valley, one workshop has been identified after the archaeologists uncovered two ceramic kilns built on each side of a stoking pit. A Workshops in the eastern Carpathian Basin during the 4th-3rd centuries BC. The archaeology of craft production 73 2 1 3 Fig. 5. Cuptoare de olărie de la: 1 - Căuceu; 2 - Carei-Bypass road; 3 - Aghireş (după Németi 2014). Fig. 5. Pottery kilns from: 1 - Căuceu; 2 – Carei-Bypass road; 3 - Aghireş (after Németi 2014). 74 Ateliere meşteşugăreşti în estul Bazinului Carpatic în sec. IV-III a. Chr. Arheologia producţiei manufacturiere Kálmánháza şi la Nyíregyháza-Oros, cât şi la marginea sunken structure containing three pits was dug at almost sau în afara zonelor locuite, aşa cum pare să fie five meters away from these kilns. One of the pits still situaţia de la Zalakomár, în Transdanubia sau Orosia, contained a batch of clay prepared for the modelling of în Transilvania (Almássy, Pop 2014; Németi 2014; ceramic vessels (fig. 6/1). Both the kilns and the sunken Kreiter 2008; Horváth 2008; Urák 2018). structure contained vessels stamped with the lyre motif, using the same die (fig. 6/2) (Urák 2018). These Atelierele de olărie au fost identificate de regulă elements indicate that the sunken structure hosted the datorită prezenţei cuptoarelor de ars ceramica (Fig. 5). main activities of the operational sequence: the clay was Dar un astfel de complex meşteşugăresc era compus prepared and modelled on a potter’s wheel, and then the din mai multe structuri. Câteva descoperiri recente resulting dried vessels were ornamented before being fired sunt relevante în acest sens. in the nearby kilns. Astfel, la Orosia, pe valea Mureşului, a fost descoperit About the pottery production at Orosia, it has been un atelier reprezentat arheologic prin două cuptoare observed that vessels found in a rural settlement located at de ars ceramica situate de o parte şi de alta a gropii less than two km westward are stamped with the same die de deservire. La aproape 5 m de aceste cuptoare used in the workshop (Urák 2008), thus providing important a fost dezvelită o structură adâncită în sol, în clues about the consumers of these products. interiorul căreia au fost identificate trei gropi. Una dintre acestea conţinea încă o masă de lut pregătită Returning to the workshops, a building serving the same pentru confecţionarea vaselor ceramice (fig. 6/1). purpose as the one from Orosia has recently been revealed De asemenea, atât în cuptoare, cât şi în această at Nyíregyháya-Oros (fig. 7). The whole archaeological construcţie au fost identificate vase ştampilate cu context indicates that ceramic vessels were modelled in motivul lirei, toate realizate cu acelaşi poanson (fig. this building, while the firing installations were located 6/2) (Urák 2018). Aceste elemente indică faptul că elsewhere, outside the area investigated by archaeological în construcţia respectivă se desfăşurau principalele excavations (Almássy, Pop 2014; similar situations in activităţi ale lanţului tehnologic: se prepara lutul Trebsche 2014, 357-358, fig. 14). pentru vase, se modela ceramica la roată, se ornamentau vasele înainte de ardere. Ulterior, vasele Our own general observations regarding the pottery erau arse în cuptoarele din apropiere. workshop of the late Guszti Páll from Corund, who was awarded the title of a Living Human Treasure by UNESCO În legătură cu producţia de ceramică de la Orosia owing to his knowledge of the traditional craftsmanship, mai trebuie adăugat faptul că vase ştampilate cu suggest a similar organisation of space (fig. 8). The poansonul utilizat în atelierul în discuţie au fost modelling and decoration of the pottery were carried out descoperite şi într-o aşezare rurală situată la mai in a separate building, while the kiln was hosted in another Workshops in the eastern Carpathian Basin during the 4th-3rd centuries BC. The archaeology of craft production 75 puţin de 2 km spre vest (Urák 2008), fapt care oferă indicaţii importante asupra consumatorilor produselor respective. Revenind însă la ateliere, o clădire servind aceloraşi scopuri, ca cea tocmai amintită de la Orosia, a fost dezvelită recent şi la Nyíregyháya-Oros (fig. 7). Întregul context arheologic indică faptul că în clădirea respectivă se desfăşurau activităţile de modelare a vaselor ceramice, dar instalaţiile pentru ars ceramica nu se aflau în apropiere, ci în altă parte, în afara ariei cercetate prin săpături (Almássy, Pop 2014; situaţii similare la Trebsche 2014, 357-358, fig. 14). 1 Observaţiile noastre recente în cadrul atelierului de olărie al regretatului Guszti Páll din Corund, cel care pentru abilităţile sale tradiţionale a fost investit de UNESCO cu titlul de Living Human Treasure, ilustrează o organizare similară a spaţiului (fig. 8). Astfel, activităţile de modelare şi decorare a ceramicii se efectuează într-o clădire special destinată, cuptorul este adăpostit într-o altă clădire, iar spaţiul de locuit şi cel gospodăresc sunt la rândul lor bine delimitate faţă de zona de producţie, dar sunt dispuse în imediata apropiere. De aceea, nu ar fi exclus ca şi în cazul siturilor arheologice, în anumite situaţii în care lângă ateliere se află locuinţe obişnuite, acestea să aparţină familiilor de olari care deserveau atelierul. 2 4. Atelierele metalurgice Fig. 6. 1 - Atelierul de olărie de la Orosia: cuptoarele ceramice (stânga) şi clădirea atelierului (dreapta); 2 - ceramică ştampilată din atelier (după Urák 2018). În acelaşi sens al activităţilor artizanale desfăşurate Fig. 6. 1 - Pottery workshop at Orosia: kilns (left) and workshop building în cadrul aşezărilor rurale trebuie menţionate şi o (right); 2 - stamped pottery from the workshop (after Urák 2018). 76 Ateliere meşteşugăreşti în estul Bazinului Carpatic în sec. IV-III a. Chr. Arheologia producţiei manufacturiere building. The rest of the household was well delimited from the production area, although still located in the immediate proximity. It is thus possible that the ordinary houses identified near the workshops in various archaeological contexts belonged to the families of the potters who worked in these workshops. 1 2 4. Metallurgical workshops Regarding the manufacturing activities taking place in rural settlements, a series of tools, utensils and production debris from metalworking identified on several sites from the discussed area, for example at Polgár in north- eastern Hungary (Szabó et al. 2008), are worth mentioning. 3 4 These finds indicate, just as in the case of the pottery workshops, the presence of several craftsmen who produced or repaired metal objects commonly used by all members of the community. However, due to the absence of specific installations and other production traces, the precise identification of these workshops is more difficult. At Polgár, a ceramic tuyere for bellows has been found in a building where a loom also functioned. While the functionality of the structure is not certainly connected with metallurgical production (fig. 9), another rectangular construction discovered in the immediate proximity has been interpreted as a smithy due to the layer of soot accumulated on the bottom (Szabó et al. 2008). 5 Traces of metallurgical activities have also been observed Fig. 7. Atelierul de olărie de la Nyíregyháza-Oros (după Almássy, Pop 2014). Fig. 7. Pottery workshop at Nyíregyháza-Oros (after Almássy, Pop 2014). at Stolna, near Cluj-Napoca, during the preventive archaeological excavations carried out along the future “Transylvania” highway. Several archaeological features (pits and larger constructions which probably Workshops in the eastern Carpathian Basin during the 4th-3rd centuries BC. The archaeology of craft production 77 Fig. 8. Atelierul de olărie al lui Guszti Páll din Corund (photo A. Rustoiu). Fig. 8. Pottery workshop of Guszti Páll from Corund (photo  A. Rustoiu). 78 Ateliere meşteşugăreşti în estul Bazinului Carpatic în sec. IV-III a. Chr. Arheologia producţiei manufacturiere 2 1 Fig. 9. Duză de foale din aşezarea rurală de la Polgár şi reconstituirea clădirii din care provine; spre nord, în apropiere, un complex cu urme de activităţi metalurgice (după Szabó et al. 2008). Fig. 9. Tuyere from the rural settlement at Polgár and reconstruction of the building where it was found; nearby to the north is a feature with traces of metallurgical activities (after Szabó et al. 2008). serie de unelte şi instrumente metalurgice ori resturi accommodated workshops) of a rural settlement contained de prelucrare a metalului descoperite dispersat în fragments of iron slag (Daróczi, Ursuţiu 2015, 89-90; unele situri din zona în discuţie, cum este cazul, the authors have wrongfully dated several late Bronze spre exemplu, la Polgár, în nord-estul Ungariei Age features containing slag to the end of the second (Szabó et al. 2008). Astfel de urme indică, la fel ca millennium BC!)1. The physical-chemical analyses of several în cazul atelierelor de olărie, prezenţa unor meşteri care produceau sau reparau obiecte de metal de 1 The archaeological site at Stolna-Podurile Domneşti has been larg consum la comanda membrilor comunităţilor investigated archaeologically for the first time by A. Rustoiu and C. Cosma in 2006, as part of some test excavations carried out along the future respective. Dar identificarea atelierelor propriu-zise ‘Transylvania’ highway. The test trenches were made using showel and spade, and have shown that the archaeological layer is rather thin and este mai dificilă în absenţa instalaţiilor şi a urmelor de contains archaeological contexts belonging to different periods. Full- producţie. La Polgár, o duză pentru foale din ceramică scale archaeological excavations have been continued by A. Ursuţiu using machinery. This approach revealed only the bottom of those features that a fost găsită într-o clădire în care a funcţionat were sunken into the sterile clay of the terrace where the site is located, un război de ţesut şi, prin urmare, funcţiile acelei leading to a series of confusions and errors about the chronological and cultural identification of several archaeological features. It is obvious that Workshops in the eastern Carpathian Basin during the 4th-3rd centuries BC. The archaeology of craft production 79 structuri nu au fost cu siguranţă legate de producţia slag fragments revealed a high iron content. At the same metalurgică (fig. 9). Totuşi, în imediata apropiere a fost time, the presence of over 1% copper in their composition dezvelită o altă construcţie rectangulară care, datorită indicates that the reduced ore used for obtaining the iron stratului de funingine de pe fundul complexului, a fost bloom was brought from the nearby areas. It is known that interpretată ca fierărie (Szabó et al. 2008). this association of metals, along with other complementary elements, is characteristic for Transylvania. In fact, rich Urmele unor activităţi metalurgice au fost sesizate iron deposits have been exploited in the same area until recent şi la Stolna, lângă Cluj-Napoca, în urma recently. săpăturilor de salvare efectuate pe traseul autostrăzii „Transilvania”. Astfel, o serie de bucăţi de zgură de fier au fost descoperite în mai multe complexe arheologice 5. The emergence of production centres (gropi şi construcţii de dimensiuni mai mari care adăposteau probabil atelierele) dintr-o aşezare rurală However, the innovative phenomenon of the 3rd century (Daróczi, Ursuţiu 2015, 89-90, cu precizarea că autorii BC in the eastern part of the Carpathian Basin is the datează greşit câteva complexe conţinând zgură de fier emergence of several large manufacturing centres. The în perioada târzie a epocii bronzului, adică la sfârşitul most relevant example is provided by the discoveries mileniului II a. Chr.!)1. Analizele fizico-chimice made at Sajópetri - Hosszú-dűlő, in north-eastern Hungary (Szabó, Czajlik 2007). The concentration of several 1 Situl arheologic de la Stolna-Podurile Domneşti a fost cercetat pentru different manufacturing activities has been observed in a prima dată prin săpături de A. Rustoiu şi C. Cosma în anul 2006, cu ocazia efectuării sondajelor de diagnostic arheologic pe traseul autostrăzii large settlement with a rural aspect (fig. 10). The entire „Transilvania”. Aceste sondaje efectuate manual au relevat faptul că stratul area of the settlement was organised in three sectors, arheologic este subţire şi că el cuprinde complexe arheologice din epoci diferite. Ulterior, săpăturile arheologice au fost continuate de A. Ursuţiu each corresponding to a specific manufacturing activity. cu mijloace mecanizate. Tocmai de aceea au fost dezvelite doar fundurile One sector accommodated the production of iron ingots, complexelor care se adânceau în lutul steril al terasei pe care se afla amplasat situl. De aici au rezultat o serie de confuzii şi greşeli în încadrarea the second contains traces of several pottery workshops cronologică şi culturală a unor complexe arheologice. Este evident faptul că and the third was allotted to metallurgical workshops. unele complexe din a doua epocă a fierului conţineau în poziţie secundară fragmente ceramice din epoca bronzului. De aceea, complexele respective, unele având în inventare urme rezultate de la activităţi metalurgice, several Late Iron Age features contained Bronze Age pottery fragments au fost datate greşit în epoca bronzului. Pentru modul eronat în care in secondary position. As a consequence, several structures with traces of autorii interpretează descoperirile este cât se poate de relevantă situaţia metallurgical activities have been wrongfully dated to the Bronze Age. The complexului no. 122A (datat în epoca bronzului târziu) şi a complexului no. most relevant example of the erroneous interpretation of the finds concerns 122B (din epoca La Tène, care conţine şi „zgură” de fier, aceasta din urmă the features 122A (dated to the late Bronze Age) and 122B (dated to the având în realitate conţinutul de fier al unei lupe sau a unui lingou). Cei doi La Tène period and containing iron ‘slag’, which in fact has the iron content arheologi sunt de părere că 122B este suprapus stratigrafic de complexul of a bloom or ingot). The two authors considered that the feature 122B is 122A (după cum reiese din planul şi profilul gropilor), ceea ce evident nu stratigraphically superposed by the feature 122A (illustrated on the plan and este posibil: vezi Daróczi, Ursuţiu 2015, 89, 174-176, pl 28, 81. Mai trebuie profile of the pits) (see Daróczi, Ursuţiu 2015, 89, 174-176, Pl 28, 81), which adăugat faptul că toate aceste complexe cu urme de activităţi metalurgice is obviously impossible. It must be added that all these features with traces îşi găsesc analogii în marele centru meşteşugăresc La Téne de la Sajópetri- of metallurgic activity have parallels in the large La Tène manufacturing Hosszú-dűlő (vezi mai jos), dar şi în alte aşezări rurale aparţinând aceleiaşi centre at Sajópetri – Hosszú-dűlő (see below) and in other rural settlements perioade, cum este cazul la Ménfőcsanak, în Transdanubia (Tankó 2014). of the same period, like Ménfőcsanak, in Transdanubia (Tankó 2014). 80 Ateliere meşteşugăreşti în estul Bazinului Carpatic în sec. IV-III a. Chr. Arheologia producţiei manufacturiere efectuate asupra unora dintre aceste bucăţi de metal au evidenţiat un conţinut ridicat de fier. De asemenea, prezenţa în componenţa lor a cuprului în proporţii de peste 1%, indică faptul că minereul redus pentru obţinerea lupelor de fier provine din zonele învecinate, această asociere de metale, la care se adaugă alte elemente complementare, fiind caracteristică regiunii Transilvaniei. De altfel, în aceeaşi zonă există zăcăminte bogate de fier care au fost exploatate până de curând. 5. Apariţia centrelor de producţie Dar fenomenul inovator al sec. III a. Chr. în aria răsăriteană a Bazinului Carpatic este constituit de apariţia unor mari centre meşteşugăreşti. Exemplul cel mai concludent este constituit de descoperirile de la Sajópetri - Hosszú-dűlő, în nord-estul Ungariei (Szabó, Czajlik 2007). Într-o mare aşezare cu aspect rural a fost surprinsă concentrarea unor activităţi artizanale diferite (Fig. 10). Întregul ansamblu a fost organizat în trei sectoare corespunzând fiecare unei producţii manufacturiere specifice. Unul dintre ele grupează o activitate de producere a unor lingouri de fier, al doilea sector conţine urmele unor ateliere ceramice, în timp ce al treilea sector era destinat atelierelor metalurgilor. Aşezarea de la Sajópetri-Hosszú-dűlő Fig. 10. Planul topografic al aşezării de la Sajópetri-Hosszú-dűlő ilustrează concentrarea activităţilor artizanale într-un (adaptat după Szabó, Czajlik 2007): 1 - locuinţe; 2 - ateliere centru manufacturier în jurul căruia gravitau aşezări ceramice; 3 - cuptoare de olărie; 4 - ateliere metalurgice, zgură şi minereu de fier; 5 - şanţurile de fundaţie ale gardurilor rurale dintr-o zonă mai largă. despărţitoare. Fig. 10. Topographic plan of the settlement at Sajópetri-Hosszú- O situaţie similară a fost surprinsă în zona Mukačevo, dűlő (adapted after Szabó, Czajlik 2007): 1 - dwellings; 2 - ceramic workshops; 3 - pottery kilns; 4 - metallurgical workshops, iron slag pe înălţimile Galliš şi Lovačka, într-o regiune de and iron ore; 5 - foundation trenches of the fences. Workshops in the eastern Carpathian Basin during the 4th-3rd centuries BC. The archaeology of craft production 81 contact între spaţiul cultural La Tène şi cel „tracic” The settlement at Sajópetri - Hosszú-dűlő illustrates the local. Cercetările mai vechi au condus la identificarea concentration of various activities in a manufacturing mărturiilor unei intense activităţi metalurgice centre around which rural settlements from a larger area (ateliere, unelte, urme de prelucrare a fierului şi gravitated. a metalelor neferoase etc.), produsele obţinute fiind destinate unei arii mai largi din bazinul Tisei A similar situation has been observed in the Mukačevo Superioare (Kobal 1995-1996, 144-159). area, on the Galliš and Lovačka heights, in a contact zone between the La Tène and the local “Thracian” cultural Acest proces de coagulare a activităţilor environment. Earlier archaeological research identified manufacturiere într-un singur centru economic evidence of intense metallurgical activity (workshops, tools, prefigurează transformările de structură care vor traces of iron and non-ferrous metalworking etc) whose surveni câteva generaţii mai târziu, odată cu apariţia products reached a larger area from the upper Tisa basin „producţiei industriale” a marilor aşezări fortificate (Kobal 1995-1996, 144-159). (oppida). The process of concentration of the manufacturing activities in a single economic centre announced the 6. Concluzii structural transformations that had occurred several generations later, leading to the development of the large- Concluzionând, comunităţile rurale din sec. IV-III scale production of the complex fortified settlements a. Chr. din partea de răsărit a Bazinului Carpatic au (oppida). cunoscut o ierarhizare şi o competiţie economică şi socială a elitelor, aşa cum pare să o sugereze evoluţia unor necropole. Acestea din urmă se numără 6. Conclusions printre arenele pe care s-au confruntat clanurile comunităţilor prin exprimarea puterii economice, The rural communities of the 4th - 3rd centuries BC from sociale şi politice cu ajutorul elementelor simbolice the eastern Carpathian Basin were characterized by a reprezentate de ritualurile şi inventarele funerare pe well-defined social hierarchy in which the elites competed care le etalau în faţa celorlalţi. socially and economically; these features are suggested by the development of several cemeteries. The funerary Pentru etalarea unor „desirable goods”, această elită domain was one area of competition between the clans a beneficiat de serviciile unor meşteri ataşaţi. Aceştia forming the community, in which the social-political and din urmă, fie că erau locali, fie că erau „străini”, economic status and power were displayed using symbolic produceau conform normelor practice şi simbolice elements represented by rituals and inventories. impuse de elita pe care o deserveau. Aceştia sunt 82 Ateliere meşteşugăreşti în estul Bazinului Carpatic în sec. IV-III a. Chr. Arheologia producţiei manufacturiere Fig. 11. Răspândirea descoperirilor de morminte cu unelte în inventare şi a atelierelor meşteşugăreşti din estul Bazinului Carpatic (după Rustoiu, Berecki 2019):  – morminte LT B2-C1 conţinând unelte şi instrumente meşteşugăreşti: 1-3 - Ludas-Varjú-dűlő; 4 - Vác- Gravel pit; 5 - Fântânele-Dâmbu Popii; 6 - Fântânele-La Gâţa or Dealu Iuşului; 7 - Galaţii Bistriţei; 8 - Pişcolt;  – Ateliere de olărie LT B2-C1: 1 - Hatvan-Boldog; 2 - Kálmánháza; 3 - Mezőkeresztes; 4 - Nyíregyháza-Oros; 5 - Ózd; 6 - Sajópetri; 7 - Szeged-Kiskundorozsma- Sandpit 4; 8 - Aghireş-Sub pădure; 9 - Andrid; 10 - Biharea; 11 - Carei-Bypass road; 12 - Carei-Ferma avicolă; 13 - Căuceu; 14 - Orosia;  – aşezări cu ateliere şi urme de prelucrare a fierului / green squares: settlements with workshops and traces of iron processing: 1 - Polgár; 2 - Sajópetri-Hosszú-dűlő; 3 - Szeged-Kiskundorozsma; 4 - Stolna; 5 - Mukačevo-Galliš-Lovačka. Fig. 11. Distribution of graves containing tools and of the workshops from the eastern Carpathian Basin (after Rustoiu, Berecki 2019):  – LT B2-C1 graves containing crafts-related tools and utensils: 1-3 - Ludas-Varjú-dűlő; 4 - Vác-Gravel pit; 5 - Fântânele-Dâmbu Popii; 6 - Fântânele-La Gâţa or Dealu Iuşului; 7 - Galaţii Bistriţei; 8 - Pişcolt;  – LT B2-C1 pottery workshops: 1 - Hatvan-Boldog; 2 - Kálmánháza; 3 - Mezőkeresztes; 4 - Nyíregyháza-Oros; 5 - Ózd; 6 - Sajópetri; 7 - Szeged-Kiskundorozsma-Sandpit 4; 8 - Aghireş-Sub pădure; 9 - Andrid; 10 - Biharea; 11 - Carei-Bypass road; 12 - Carei-Ferma avicolă; 13 - Căuceu; 14 - Orosia;  – green squares: settlements with workshops and traces of iron processing: 1 - Polgár; 2 - Sajópetri-Hosszú-dűlő; 3 - Szeged-Kiskundorozsma; 4 - Stolna; 5 - Mukačevo-Galliš-Lovačka. Workshops in the eastern Carpathian Basin during the 4th-3rd centuries BC. The archaeology of craft production 83 meşterii care au realizat panopliile de arme ori To display some “desirable goods”, these elites required the ornamentele corporale care defineau din punct de services of “attached” craftsmen of either local or foreign vedere vizual apartenenţa la un anumit grup social. origin, who produced them according to the customs, Mobilitatea acestei elite a determinat şi mobilitatea norms and beliefs imposed by their masters. These are unor meşteri mai ales pe parcursul sec. 4 şi la the craftsmen who made the panoplies of weapons or the începutul sec. III a. Chr. bodily ornaments that marked visually the membership to a certain social group. The mobility of the elites determined Descoperirile din aşezări ilustrează însă faptul că the mobility of some of these craftsmen, especially during aceste comunităţi rurale au fost deservite regulat the 4th century and the beginning of the 3rd century BC. cu produse artizanale de larg consum de meşteri specializaţi, fie că aceştia erau membrii ordinari The finds from settlements show that these communities ai comunităţilor, fie că erau „străini”. Atelierele lor were regularly supplied with widely used manufactured au lăsat urme arheologice mai mult sau mai puţin goods by specialised craftsmen, who could have been both evidente (fig. 11). ordinary members of the communities or foreigners. Their workshops have left archaeological traces that are more or Pe parcursul sec. III a. Chr. a apărut însă un fenomen less visible (fig. 11). nou. În unele zone, se constată concentrarea unor activităţi meşteşugăreşti diverse, fapt care anunţă During the 3rd century BC, a new phenomenon occurred. deja fenomenele economice şi sociale care se vor In some areas, the concentration of several different produce un secol mai târziu în zona central şi vest- manufacturing activities is observed, already announcing europeană odată cu apariţia marilor oppida. Aşezarea the economic and social transformations that will appear de la Sajópetri-Hosszú-dűlő constituie deocamdată a century later in Central and Western European areas, exemplul cel mai bine documentat. leading to the emergence of oppida. The settlement at Sajópetri - Hosszú-dűlő is, for now, the best-documented example. 84 Ateliere meşteşugăreşti în estul Bazinului Carpatic în sec. IV-III a. Chr. Arheologia producţiei manufacturiere Bibliografie / Bibliography Almássy 2010: K. Almássy, Some new data on the Dănilă 1955: Şt. Dănilă, Inventarul unor morminte de Scythian-Celtic relationship. In: (Eds. E. Jerem, M. incineraţie din sec. III-II î.e.n. Din activitatea muzeelor Schönfelder, G. Wieland) Nord-Süd, Ost-West Kontakte noastre 1, 1955, 89-99. während der Eisenzeit in Europa. Akten der Internationalen Daróczi, Ursuţiu 2015: T.T. Daróczi, A. Ursuţiu, Worship, Tagungen der AG Eisenzeit in Hamburg und Sopron 2002 Habitation, Refuge. Bronze and Iron Age Sites of the Lower (Budapest 2010), 9-25. Feneş Valley (Cluj-Napoca 2015). Almássy, Pop 2014: K. Almássy, H. Pop, Remains of a Earle 1981: T.K. Earle, Comment on P. Rice, Evolution pottery workshop (?) from the Upper Tisza region. In: (Ed. S. of specialized pottery production: a trial model. Current Berecki) Iron Age Crafts and Craftsmen in the Carpathian Anthropology 22/3, 1981, 230-231. Basin. Proceedings of the International Colloquium from Târgu Mureş, 11-13 October 2013, Bibliotheca Musei Egri 2014: M. Egri, Desirable goods in the Late Iron Age Marisiensis, Seria Archaeologica 7 (Târgu Mureş 2014), 171- – the craftsman’s perspective. In: (Ed. S. Berecki) Iron Age 182. Crafts and Craftsmen in the Carpathian Basin. Proceedings of the International Colloquium from Târgu Mureş, 11- Brumfiel, Earle 1987: E.M. Brumfiel, T.K. Earle, 13 October 2013, Bibliotheca Musei Marisiensis, Seria Specialization, exchange, and complex societies: Archaeologica 7 (Târgu Mureş 2014), 233-248. An introduction. In: (Eds. E.M. Brumfiel, T.K. Earle) Specialization, Exchange, and Complex Societies (Cambridge Ferencz, Vaida 2014: I.V. Ferencz, D.L. Vaida, Craftmanship 1987), 1-9. and crafts in the Transylvanian Celtic horizon. In: (Ed. S. Berecki) Iron Age Crafts and Craftsmen in the Carpathian Costin 1991: C.L. Costin, Craft specialization: issues in Basin. Proceedings of the International Colloquium from defining, documenting, and explaining the organization of Târgu Mureş, 11-13 October 2013, Bibliotheca Musei production. Archaeological Method and Theory 3, 1991, 1-56. Marisiensis, Seria Archaeologica 7 (Târgu Mureş 2014), 279- Costin 2001a: C.L. Costin, Craft production systems. In: (Eds. 286. G. Feinman, T.D. Price) Archaeology at the Millennium: A Gebhard 1989: R. Gebhard, Der Glasschmuck aus dem Sourcebook (New York 2001), 273-327. Oppidum von Manching, Die Ausgrabungen in Manching 11 Costin 2001b: C.L. Costin, Comment on T. Inomata, The (Stuttgart 1989). power and ideology of artistic creation: Elite craft specialists Ginoux et al. 2014: N. Ginoux, D. Robcis, M. Leroux, F. in Classic Maya society. Current Anthropology 42/3, 2001, Dussere, Metal craft and warrior elites in the third century 334-335. BC: New sights from the Carpathian Basin to Gaul. In: (Ed. Costin 2005: C.L. Costin, Craft production. In: (Eds. H. D. G. S. Berecki), Iron Age Crafts and Craftsmen in the Carpathian Maschner) Handbook of Methods in Archaeology (Walnut Basin. Proceedings of the International Colloquium from Creek, CA 2005), 1032-1105. Târgu Mureş, 11-13 October 2013, Bibliotheca Musei Marisiensis, Seria Archaeologica 7 (Târgu Mureş 2014), 9-18. Workshops in the eastern Carpathian Basin during the 4th-3rd centuries BC. The archaeology of craft production 85 Hellebrandt 1999: M. Hellebrandt, Celtic finds from Rustoiu 2008: A. Rustoiu, Războinici şi societate în aria northern Hungary. Corpus of Celtic finds in Hungary III celtică transilvăneană. Studii pe marginea mormântului cu (Budapest 1999). coif de la Ciumeşti (Cluj-Napoca 2008). Horváth 2008: L. Horváth, Kelta pszeudo-kantharos Rustoiu 2013: A. Rustoiu, Celtic lifestyle – indigenous Zalakomárból (Zala m.). Zalai Múzeum 17, 2008, 109-129. fashion. The tale of an Early Iron Age brooch from the north- western Balkans. Archaeologia Bulgarica 17/3, 2013, 1-16. Kobal 1995-1996: J. Kobal, Manche Probleme der La Tène- Kultur des Oberen Theißgebietes (Karpatoukraine). Acta Rustoiu 2015: A. Rustoiu, The Celtic horizon in Archaeologica Carpathica 33, 1995-1996, 139-184. Transylvania. Archaeological and historical evidence. In: (Ed. S. Berecki) Iron Age Settlement Patterns and Funerary Kreiter 2008: A. Kreiter, A Celtic pottery kiln and ceramic Landscapes in Transylvania (4th - 2nd Centuries BC) (Târgu technological study from Zalakomár-Alsó Csalit (S-W Mureş 2015), 9-29. Hungary). Zalai Múzeum 17, 2008, 131-148. Rustoiu, Berecki 2018: A. Rustoiu, S. Berecki, Symbols Marion, Guillaumet 2012: S. Marion, J.-P. Guillaumet, of status and power in the everyday life of Late Iron Age Couteaux, forces et autres instruments dans les sepultures Transylvania. Shaping the landscape. In: (Eds. I.V. Ferencz, de Ludas. In: (Eds. M. Szabó, K. Tankó, Z. Czajlik) La nécropole O. Tutilă, N.C. Rişcuţa) Representations, signs and symbols. celtique à Ludas – Varjú-dűlő (Budapest 2012), 189-196. Proceedings of the symposium on life and daily life (Cluj- Németi 1992: I. Németi, Necropola Latène de la Pişcolt, jud. Napoca 2018), 65-78. Satu Mare. III. Thraco-Dacica 13, 1992, 59-112. Rustoiu, Berecki 2019: A. Rustoiu, S. Berecki, Németi 2014: I. Németi, Pottery production during the Craftsmanship and community in the eastern Carpathian Late Iron Age in north-western Romania. In: (Ed. S. Berecki) Basin during the late Iron Age (4th - 3rd centuries BC). Apulum Iron Age Crafts and Craftsmen in the Carpathian Basin. 56, 2019 (in print). Proceedings of the International Colloquium from Târgu Szabó, Czajlik 2007: M. Szabó, Z. Czajlik, L’habitat de Mureş, 11-13 October 2013, Bibliotheca Musei Marisiensis, l’époque de La Tène à Sajópetri – Hosszú-dűlő (Budapest Seria Archaeologica 7 (Târgu Mureş 2014), 199-208. 2007). Nørgaard 2014: H. W. Nørgaard, Are valued craftsmen Szabó et al. 2008: M. Szabó, Z. Czajlik, K. Tankó, L. Timár, as important as prestige goods? Ideas about itinerant Polgár 1: L’habitat du second Age du Fèr (IIIe siècle av. J.- craftsmanship in the Nordic Bronze Age. In: (Eds. S. Reiter, Chr.). Acta Archaeologica Academiae Scientiarum Hungaricae H.W. Nørgaard, Z. Kölcse, C. Rassmann) Rooted in Movement. 59, 2008, 183-223. Aspects of Mobility in Bronze Age Europe (Højbjerg 2014), 37-52. Szabó, Tankó 2012: M. Szabó, K. Tankó, La nécropole celtique à Ludas – Varjú-dűlő. In: (Eds. M. Szabó, K. Tankó, Z. Ratimorska 1981: P. Ratimorská, Keltské pohrebisko v Czajlik) La nécropole celtique à Ludas – Varjú-dűlő (Budapest Chotine I. Západné Slovensko 8, 1981, 15-88. 2012), 9-152. 86 Ateliere meşteşugăreşti în estul Bazinului Carpatic în sec. IV-III a. Chr. Arheologia producţiei manufacturiere Tankó 2014: Traces of iron smelting in La Tène Iron Age Urák 2018: M. Urák, Late Iron Age double-lyre stamped settlement at Ménfőcsanak. In: (Ed. S. Berecki) Iron Age pottery from the Mureş Valley. In: (Eds. S. Berecki, A. Rustoiu, Crafts and Craftsmen in the Carpathian Basin. Proceedings M. Egri) Iron Age Connectivity in the Carpathian Basin, of the International Colloquium from Târgu Mureş, 11- Proceedings of the International Colloquium from Târgu 13 October 2013, Bibliotheca Musei Marisiensis, Seria Mureş, 13-15 October 2017, Bibliotheca Mvsei Marisiensis, Archaeologica 7 (Târgu Mureş 2014), 147-160. series archaeologica, XV (Cluj-Napoca 2018), 197-214. Trebsche 2014: P. Trebsche, Size and economic structure of Zirra 1980: V. Zirra, Locuiri din a doua vârstă a fierului în La Tène period lowland settlements in the Austrian Danube nord-vestul României (Aşezarea contemporană cimitirului La region. In: (Ed. S. Hornung) Produktion – Distribution – Tène de la Ciumeşti şi habitatul indigen de la Berea). Studii Ökonomie. Siedlungs- und Wirtschaftsmuster der Latènezeit. şi Comunicări Satu Mare 4, 1980, 39-84. Akten des internationalen Kolloquiums in Otzenhausen, 28.- 30. Oktober 2011 (Bonn 2014), 341-373. Dr. hab. Aurel Rustoiu Dr. Iosif Vasile Ferencz Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Academia Română, filiala Cluj-Napoca, România, Deva, România, e-mail:

e-mail:

Problema atribuirii funcţionale a unor structuri arheologice din incinta fortificată de la Stolniceni, raionul Hînceşti Aspects regarding the functional interpretation of some archaeological structures discovered in the fortified enclosure from Stolniceni, Hînceşti County Rodica Ursu-Naniu Andrei Corobcean 88 Problema atribuirii funcţionale a unor structuri arheologice din incinta fortificată de la Stolniceni, raionul Hînceşti Cuvinte-cheie: incintă fortificată, epoca fierului, structuri arheologice, atribuire funcţională. Rezumat: Situl epocii fierului de la Stolniceni „Cetate” reprezintă o incintă fortificată, în care predomină structuri cu caracter funerar: înmormântări sub tumuli, depuneri funerare în spaţiul extra-tumular, aglomeraţii ritualice de oase umane şi animale. Prezentul articol descrie câteva structuri descoperite recent şi care par atipice pentru un context funerar, sugerând existenţa unor structuri de habitat. Importanţa lor reiese din complexitatea atribuirii lor funcţionale. Keywords: fortified site, Late Iron Age, archaeological structures, functional interpretation. Abstract: The Late Iron Age site of Stolniceni “Cetate” is a fortified site, where funerary features are predominated: burials under the tombs, funerary depositions outside the tumulus area, ritual agglomerations of human and animal bones. This article describes some recently discovered structures that seem atypical for a funerary context, suggesting the existence of habitat structures. Their importance derives from the complexity of their functional attribution. Destinaţia funcţională a incintei fortificate din epoca The functionality of the Late Iron Age fortified site from fierului de la Stolniceni „Cetate” (fig. 1) continuă să Stolniceni “Cetate” (fig. 1) still remains under debate, rămână obiectul discuţiilor de la primele cercetări beginning even from its first systematic studies and until sistematice până astăzi (Sîrbu, Arnăut 1995; Arnăut, today (Sîrbu, Arnăut 1995; Arnăut, Ursu-Naniu 2011; Ursu- Ursu-Naniu 2011; Ursu-Naniu, Corobcean 2014; Naniu, Corobcean 2014; Ursu-Naniu, Corobcean 2017). Ursu-Naniu, Corobcean 2017). Fără a intra în detaliile Without insisting upon the details that were previously discutate anterior (Ursu-Naniu, Corobcean 2017), discussed (Ursu-Naniu, Corobcean 2017), we would only vom remarca doar faptul că până în anul 2013, situl stress the fact that, until 2013, based upon the available de la Stolniceni era considerat, conform materialelor materials, the site from Stolniceni was considered, that it disponibile, mai curând o incintă funerară şi un spaţiu was rather a funerary enclosure and a space with a sacred cu caracter sacru (Arnăut, Ursu-Naniu 2011, 288). character (Arnăut, Ursu-Naniu 2011, 288). The discovery Descoperirea unor complexe care prezintă ruine de of some new complexes, with structure ruins constructed structuri construite din carcasă de lemn unsă cu lut, in a wooden casing covered with clay, associated with asociate de vetre şi gropi, a stimulat interesul pentru hearths and pits, had stirred our interest for revising and revizuirea şi reevaluarea unor afirmaţii mai vechi. re-evaluating older ideas. Construcţia 1/2013 (fig. 2) a fost descoperită la Construction 1/2013 (fig. 2) was found at a depth of adâncimea de 0,25-0,30 m de la suprafaţa actuală de 0.25-0.30 m from the recent level. The outline of the ruins călcare. Conturul ruinelor construcţiei descrie o formă had an irregular, almost rectangular shape, with dimensions neregulată, aproape rectangulară, ale cărei dimensiuni that did not get over 6.0×2.8 m. The complex was made Aspects regarding the functional interpretation of some archaeological structures discovered in the fortified enclosure from Stolniceni, Hînceşti County 89 nu depăşesc 6,0×2,8 m. Complexul alcătuieşte o aglomeraţie compactă de lut ars în amestec cu fragmente ceramice, fragmente de lemn carbonizat şi oase. Materialul ceramic de o evidentă factură locală se asociază cu mulţimea fragmentelor provenite de la vase de factură grecească. Acestea din urmă sunt în special mai numeroase şi concentrate în partea de est a construcţiei. În secţiune, construcţia prezintă un strat, pe alocuri mai concentrat, de fragmente de lut ars, având grosimea de până la 0,15-0,20 m. În extremitatea de vest şi partea centrală a aglomeraţiei formate de ruinele construcţiei au fost depistate două structuri mai compacte, care convenţional pot fi considerate ruine de vetre (Vatra 1 cu dimensiuni în plan de 0,6×0,9 m şi Vatra 2 cu dimensiuni de 0,5×0,5 m) ori platformă (podea) puternic arse. Acestea prezintă o crustă cu grosimi variabile între 5 şi 10 cm, care suprapune sol puternic Fig. 1. Stolniceni „Cetate”. Planul general. vitrificat. Ambele structuri au formă neregulată, quasi- Fig. 1. Stolniceni “Cetate”. General plan. rectangulară în plan. Din contextul construcţiei provine un vârf de săgeată of a compact agglomeration of burnt clay, mixed with din bronz cu „trei aripioare” (fig. 3/1) şi trei rondele ceramic fragments, charred wooden fragments and bones. confecţionate din pereţi de vase ceramice (fig. 3/2). The ceramic material, of an obvious local provenance, was associated with a large amount of fragments coming from Ceramica lucrată cu mâna este alcătuită din vessels of Greek origin. These latter ones are especially fragmente provenite de la vase confecţionate din pastă numerous and concentrated towards the eastern side of de lut în amestec cu şamotă. Arderea este incompletă the construction. In cross-section, the structure had a layer, şi neuniformă, de obicei oxidantă, dar uneori more concentrated at places, containing fragments of burnt reducătoare. Culoarea variază de la cărămiziu deschis clay, with a thickness reaching up to 0.15-0.20 m. şi gălbui la cenuşiu şi negru. Suprafaţa vaselor este de regulă rudimentară. 90 Problema atribuirii funcţionale a unor structuri arheologice din incinta fortificată de la Stolniceni, raionul Hînceşti 1 2 Fig. 2. Stolniceni „Cetate”. Construcţia 1/2013. Fig. 2. Stolniceni “Cetate”. Construction no. 1/2013. Din această grupă tehnologică se pot evidenţia In the western extremity and central part of the fragmente de toartă de ceaşcă, ovale ori în formă agglomeration made by the construction ruins, two de bandă în secţiune (fig. 3/3-5). Din categoria intensely burnt and more compact structures were străchinilor se remarcă fragmente de la vase cu profil documented, that conventionally could be considered as arcuit şi marginea dreaptă (fig. 3/6), profilul drept being hearths (Hearth 1 with dimensions in plan of 0.6×0.9 şi marginea aplecată în interior (fig. 3/7) ori cele cu m and Hearth 2 with dimensions of 0.5×0.5 m), or platform Aspects regarding the functional interpretation of some archaeological structures discovered in the fortified enclosure from Stolniceni, Hînceşti County 91 6 5 3 1 2 8 9 7 11 12 13 10 15 16 14 17 19 21 18 20 23 22 24 25 26 Fig. 3. Stolniceni „Cetate”. Construcţia 1/2013. Material arheologic. Fig. 3. Stolniceni “Cetate”. Construction no. 1/2013. Archaeological records. 92 Problema atribuirii funcţionale a unor structuri arheologice din incinta fortificată de la Stolniceni, raionul Hînceşti marginea dreaptă şi buza profilată (fig. 3/8). Se mai ruins (of a floor). These had a crust with a thickness that cunosc fragmente de toarte de strachină (fig. 3/9). varied between 5 and 10 cm, and covered a strongly vitrified soil. Both structures had irregular form, quasi- Categoria oalelor este reprezentată de fragmente irregular in plan. care provin de la vase borcan ori în formă de sac, cu marginea dreaptă, răsfrântă în exterior ori aplecată în From the context of the construction a bronze “triple interior, profilul drept ori arcuit (fig. 3/10-14). Unele winged” arrowhead (fig. 3/1) and three roundels made of fragmente sunt prevăzute cu orificii pe gât (fig. 3/15), ceramic vessel walls (fig. 3/2) were recovered. semnalând reutilizarea vaselor. Vasele de regulă sunt ornamentate cu proeminenţe conice, butoni discoidali, The hand-made pottery comprises fragments coming from proeminenţe plate de diferite forme (fig. 3/16-18). vessels with clay paste in mixture with grog. Their burning Este frecvent brâul alveolat orizontal ori ghirlandat, is incomplete and uneven, usually oxidant, but sometimes întrerupt uneori de proeminenţe aplatizate (fig. being reductively burnt. This is why their colour varied from 3/19-21). Unele fragmente poartă decorul sub forma light brick-like and yellow, up to grey and black. The vessels şirurilor de alveole întrerupte ori nu de proeminenţe surface was usually rudimentary finished. (fig. 3/22). Se remarcă şi unele fragmente de fund de vas (fig. 3/23). From this technological group, some fragments coming from cup handles could be identified, with an oval or bank- Ceramica lucrată la roată prezintă fragmente like cross-section (fig. 3/3-5). From the category of the provenite de la vase confecţionate din pastă bine dishes, fragments of vessels with a curved profile and lucrată din lut în amestec cu nisip. Arderea este straight rim (fig. 3/6), straight profile and inverted rim (fig. completă şi omogenă. Culoarea – cărămizie-deschisă. 3/7), or those with straight margin and profiled rim could be Din această grupă se evidenţiază câteva fragmente de documented (fig. 3/8). There were also identified fragments amforă provenite de la buze şi pereţi (fig. 3/24-25), dar of dish handle (fig. 3/9). şi fragmente de ceramică fină de import (fig. 3/26). The pots category was represented by fragments coming Construcţia 1 suprapune parţial, în partea de est, from jars, or sack-like vessels, with a straight margin, Groapa 1/2013 (fig. 4/1), descoperită la adâncimea reverted, or inverted rim, with a straight, or curved de 0,57-0,62 m de la suprafaţa actuală de călcare. profile (fig. 3/10-14). Some fragments had perforations Ea are formă ovală în plan, descriind o dimensiune in the area of the vessel’s neck (fig. 3/15), a fact that de 2,65×1,40×1,00 m. În secţiune are forma semi- suggested their re-use. Usually, the vessels were decorated ovală alungită, prevăzută cu trepte în partea de with conical prominences, disk-shaped knobs, flattened vest. Adâncimea maximă a gropii este de 0,65 m. prominences of different shapes (fig. 3/16-18). The alveolar Umplutura gropii prezintă sol cenuşiu şi negru în or girdle-shaped belt, sometimes interrupted by flattened Aspects regarding the functional interpretation of some archaeological structures discovered in the fortified enclosure from Stolniceni, Hînceşti County 93 2 3 5 4 6 8 1 7 Fig. 4. Stolniceni „Cetate”. Groapa 1/2013. Fig. 4. Stolniceni “Cetate”. Pit no. 1/2013. amestec cu fragmente de lemn carbonizat, lut ars şi prominences (fig. 3/19-21), is frequently present. On some ceramică. La nivelul superior al gropii s-a depistat o fragments, the decoration was arranged in rows of alveoli pată rotundă de cărbune, care ar putea fi urma unui interrupted, or not, by prominences (fig. 3/22). There were par, fapt ce ar putea fi confirmat de fragmentele de also some vessels bottoms (fig. 3/23). cărbune de dimensiuni mari. The wheel-made pottery comprised fragments coming from Ceramica descoperită în Groapa 1 reprezintă cele vessels made of well worked clay paste, in mixture with două grupe tehnologice, conţinând 10 fragmente, din sand. Their burning was complete and homogenous. Their care opt – lucrate cu mâna şi două – confecţionate la colour was light brick-red. From this group, some amphorae roată. Din prima grupă fac parte fragmentele de vase fragments could be identified and they came from their lucrate dintr-o pastă rudimentară de lut în amestec rims and walls (fig. 3/24-25), but there were also shards cu şamotă. Arderea este incompletă şi neomogenă. belonging to fine, imported pottery (fig. 3/26). Culoarea variază de la cărămiziu-gălbui la negru. 94 Problema atribuirii funcţionale a unor structuri arheologice din incinta fortificată de la Stolniceni, raionul Hînceşti Suprafaţa vaselor este de regulă prost netezită, cu On its eastern side, Construction 1 had partly overlapped toate că sunt prezente şi fragmente cu suprafaţa Pit 1/2013 (fig. 4/1) which was discovered at a depth of bine lustruită până la luciu metalic. Se evidenţiază 0.57-0.62 m, from the recent soil level. It had an oval shape fragmente de oală înzestrate cu proeminenţe in plan, with the dimensions of 2.65×1.40×1.00 m. In its aplatizate (fig. 4/2-4). Atrage atenţia o proeminenţă cross-section, it had an elongated semi-oval form, with plată rectangulară în secţiune păstrând suprafaţa steps on its western side. The maximal depth of the pit lustruită (fig. 4/5). De asemenea este de menţionat reached 0.65 m. Its filling contained a grey and black soil, un fragment de toartă de ceaşcă în formă de bandă in mixture with charred wooden fragments, burnt clay and în secţiune (fig. 4/6) şi un fragment de strachină cu ceramic fragments. At the upper side of the pit, a rounded corpul arcuit şi marginea aplecată în interior (fig. 4/7). charcoal stain could be observed, that could have been a pole pit, a fact which could be also confirmed by the large Ceramica lucrată la roata olarului prezintă fragmente charcoal fragments found on that very spot. de vase confecţionate din pastă bine prelucrată din lut în amestec cu nisip. Arderea este completă The ceramics found in Pit 1 represented both technological şi omogenă. Culoarea este cărămizie-deschisă. Din groups, containing 10 fragments, of which 8 – were hand- această grupă se remarcă un fragment de toartă de made and 2 – were wheel-made. From the first group, there amforă (fig. 4/8). were vessel fragments worked of a rudimentary paste of clay, in mixture with grog. Their burning was uneven and Construcţia 2/2014 a fost surprinsă la adâncimea non-homogenous. Their colour varied between yellowish- de 0,5-0,6 m de la suprafaţa actuală de călcare, orange and black. The vessels surface was usually not printr-o aglomeraţie întinsă pe o suprafaţă totală de well polished, despite the fact that some fragments were 6,6×5,3 m, aceasta are o formă neregulată, fiind vorba polished and they even had a metallic gloss. Some pot despre o construcţie puternic deranjată de lucrările de fragments had flattened prominences (fig. 4/2-5). We could plantaj sau de alte lucrări (fig. 5). Toată suprafaţa este mention here a flattened prominence with its polished alcătuită din fragmente de lut ars, cenuşă, fragmente surface, and having a rectangular cross-section (fig. 4/6). de ceramică şi oase. Complexul poate prezenta ruinele It is also worth being mentioned a handle fragment, unei construcţii din contextul de habitat, anterior celui with a band-like cross-section (fig. 4/7), as well as a dish funerar. Mai ales că în cadrul aglomeraţiei, în partea fragment, with the curved body and inverted rim (fig. 4/8). de sud s-a descoperit o platformă compactă de lut ars, fiind interpretată ca vatră, iar în partea de est, sub The wheel-made pottery had comprised vessel fragments ruine, a fost descoperită o groapă menajeră. made of well worked paste of clay, in mixture with sand. Its burning was complete and homogenous too. Its colour Ceramica descoperită este lucrată cu mâna dintr-o was light orange. From this group we could mention a pastă rudimentară de lut în amestec cu şamotă bine fragmentary amphora handle (fig. 4/9). Aspects regarding the functional interpretation of some archaeological structures discovered in the fortified enclosure from Stolniceni, Hînceşti County 95 Construction 2/2014 was detected at the depth of 0.5-0.6 m from the recent level, as an agglomeration that stretched on a total surface of 6.6×5.3 m. It had an irregular form, being a construction that was strongly disturbed by trees planting, or other activities (fig. 5). The entire surface had comprised burnt clay fragments, ashes, pottery shreds and bones. This could be the ruin of a construction belonging to the habitat complex that preceded the funerary one, especially for the fact that in that agglomeration, in its southern part, a compact platform of burnt clay was found, being interpreted as being a hearth, while on its eastern side, under the ruins, a domestic pit was discovered. The pottery unearthed there was a hand-made one and Fig. 5. Stolniceni „Cetate”. Construcţia 2/2014. Fig. 5. Stolniceni “Cetate”. Construction no. 2/2014. comprised a rudimentary clay paste, in mixture with a well grinded grog. Its burning was incomplete and uneven, while the colour of the fragments had varied from yellow, up to mărunţită. Arderea este incompletă şi neuniformă, dark grey. When considering the vessels surface processing, iar culoarea fragmentelor variază de la gălbui la the fragments could have belonged to two large groups: cenuşiu-închis. După prelucrarea suprafeţei vaselor, those with a well polished surface and those with a coarse fragmentele se pot diviza în două grupuri: cele cu and rough surface. suprafaţa bine netezită şi cele cu suprafaţa grosieră şi zgrunţuroasă. There, we could distinguish fragments coming from dishes with truncated shape, with a wide mouth and inverted Distingem aici fragmente provenite de la străchini de rim (fig. 6/1), with an inverted margin and a rim thickened formă tronconică, cu gura largă şi marginea aplecată towards their outer side (Fig. 6/2), but also truncated ones în interior (fig. 6/1), cu marginea arcuită în interior with a straight margin (fig. 6/3). şi buza îngroşată în exterior (fig. 6/2), dar şi cele tronconice cu marginea dreaptă (fig. 6/3). The pots were represented by fragments with several shapes. Thus, there were vessels with a straight profile and Oalele sunt reprezentate de fragmente care disting their margin slightly inverted, with a straight, or slightly câteva forme. Astfel, se pot menţiona vase cu profilul thickened rim, ornamented with an alveolar belt, alveoli drept, cu marginea uşor arcuită în interior cu buza rows, flattened prominences, knobs, or combined decoration dreaptă sau uşor evazată, ornamentate cu brâu (fig. 6/4-7); sack-like shaped vessels, with their inverted 96 Problema atribuirii funcţionale a unor structuri arheologice din incinta fortificată de la Stolniceni, raionul Hînceşti 1 2 3 7 4 5 6 8 9 10 12 13 11 14 15 17 16 18 Fig. 6. Stolniceni „Cetate”. Construcţia 2/2014. Material arheologic. Fig. 6. Stolniceni “Cetate”. Construction no. 2/2014. Archaeological records. alveolat, şir de alveole, proeminenţe aplatizate, butoni margin and their rim thickened towards their outer side (fig. ori decor combinat (fig. 6/4-7); vase în formă de sac, 6/8); bell-shaped vessels with a straight profile, ornamented cu marginea aplecată în interior şi buza îngroşată with an alveolar belt, interrupted by flattened prominences în afară (fig. 6/8); vase cu profil drept, în formă de (fig. 6/9-10); globular-shaped vessels with cylinder-shaped clopot, ornamentate cu brâu alveolat întrerupt de necks, endowed with knobs at the edge between the line proeminenţe aplatizate (fig. 6/9-10); vase cu corpul that separated the neck from their body (fig. 6/11). There Aspects regarding the functional interpretation of some archaeological structures discovered in the fortified enclosure from Stolniceni, Hînceşti County 97 globular şi gâtul cilindric, înzestrat pe linia dintre were also frequently found the fragmentary pot bottoms corp şi gât cu butoni (fig. 6/11). De asemenea, sunt (fig. 6/12), one of them coming from a cup (fig. 6/13). We frecvente fragmentele de funduri de la oale (fig. 6/12), ought to mention here also some vessel handle fragments, unul fiind de cană (fig. 6/13). Trebuie menţionate şi which had an oval cross-section (fig. 6/14-15). câteva fragmente de toartă de vas, ovale în secţiune (fig. 6/14-15). In the southern side of the Agglomeration 2, amongst the construction’s ruins, a compact platform of burnt clay, În partea de sud a Aglomeraţiei 2, dintre ruinele with dimensions of 1.6×0.7 m was detected. This was construcţiei se poate distinge o platformă compactă de interpreted as being a hearth from the dwelling’s context. lut ars, cu dimensiunile de 1,6×0,7 m. Aceasta a fost This preserved an irregular form in plan. In cross-section, it interpretată ca fiind o vatră din contextul locuinţei. had a crust, with the thickness of 5-8 cm, which overlapped Ea păstrează o formă neregulată în plan. În secţiune a clay layer, in mixture with charcoal and red burnt soil, aceasta prezintă o crustă cu grosimea de 5-8 cm, care with a thickness that reached up to 0.2 m. On the surface suprapune un strat de lut în amestec cu cărbune şi sol of the hearth there were ceramic fragments, charcoal ars roşiatic, gros de până la 0,2 m. Pe suprafaţa vetrei pieces and ash. s-au descoperit fragmente ceramice, bucăţi de cărbune şi cenuşă. Our attention was drawn by an edge fragment of a hearth that was well preserved (fig. 6/16). Being part of Atrage atenţia un fragment de gardină de vatră the Agglomeration 2 complex, the hearth did not contain bine păstrat (fig. 6/16). Fiind parte a complexului a diversity of ceramics. From around it and inside of it Aglomeraţia 2, vatra nu prezintă un sortiment ceramic several fragments of pots with a straight profile and a deosebit. Din preajma şi printre ruinele acesteia au slightly inverted margin were recovered, with ornaments fost recuperate câteva fragmente de vase provenite under their rim, bearing an alveolar belt (fig. 6/17), but also de oale cu profilul drept şi marginea uşor arcuită în from vessels with massive prominences (fig. 6/18). interior, ornamentate sub margine cu brâu alveolar (fig. 6/17) şi de la vase înzestrate cu proeminenţe Pit 1/2014, which was discovered under the ruins of aplatizate masive (fig. 6/18). Construction 2/2014, was detected at the depth of 0.5 m from the recent surface of the soil. This had an oval form Groapa 1/2014 descoperită sub ruinele Construcţiei in plan, with the maximal diameter of 1.5 m (fig. 7/1). In 2/2014 a fost sesizată la adâncimea de 0,5 m de la profile, the pit was bell-shaped, with a step on its mouth. suprafaţa actuală de călcare. Aceasta avea formă The depth of the pit had reached 1.3 m, while the diameter ovală în plan, cu diametrul maxim de 1,5 m (fig. 7/1). of the pit’s bottom had 1.6 m. Its filling had comprised În profil, groapa are formă de clopot, prevăzută la black and brown soil, charcoals and massive pieces of burnt gură cu un prag. Adâncimea gropii este de 1,3 m, iar clay sticking plaster, bearing twigs imprints upon them. 98 Problema atribuirii funcţionale a unor structuri arheologice din incinta fortificată de la Stolniceni, raionul Hînceşti 2 3 4 1 5 6 7 9 10 8 Fig. 7. Stolniceni „Cetate”. Groapa 1/2014. Fig. 7. Stolniceni “Cetate”. Pit no. 1/2014. Aspects regarding the functional interpretation of some archaeological structures discovered in the fortified enclosure from Stolniceni, Hînceşti County 99 diametrul fundului gropii este de 1,6 m. Umplutura Amongst the burnt clay pieces, there were also ceramic gropii este alcătuită din sol negru şi brun, cărbune, dar fragments, found towards the bottom of the pit. şi din bucăţi masive de lipitură de lut ars cu amprente de nuiele. Printre fragmentele de lut ars, spre fundul In the respective complex, just hand-made broken pottery gropii s-au descoperit fragmente ceramice. was unearthed. The vessels were made of a clay paste, in mixture with grog. The incomplete and non-homogenous În complexul respectiv au fost descoperite fragmente burning had resulted in a variation of hues, from yellowish, ceramice confecţionate exclusiv cu mâna. Vasele sunt orange, to gray with black spots. The surface of the pots is lucrate dintr-o pastă de lut în amestec cu şamotă. relatively well polished. The vessels from this complex had Arderea incompletă şi neomogenă a provocat o traces of secondary burning. variaţie de culori de la gălbui, cărămiziu la cenuşiu cu pete negre. Suprafaţa vaselor este relativ bine netezită. There were fragments coming from dishes and bowls of Vasele din acest complex poartă urme de ardere truncated shape, with their edge rounded inside (fig. 7/2), secundară. with their inverted edge (fig. 7/3), with their inverted edge and thickened rim (Fig. 7/4). Se pot distinge fragmente provenite de la străchini şi castroane de formă tronconică, cu marginea rotunjită The pots category, which is rather numerous, was în interior (fig. 7/2), cu marginea aplecată în interior represented by truncated vessels, with a slightly curved (fig. 7/3), cu marginea aplecată în interior, iar buza profile, ornamented wit small prominences under their îngroşată (fig. 7/4). rim (fig. 7/5) or with an alveolar belt, interrupted by flattened prominences (fig. 7/6). Another shape was the Categoria oalelor, mai numeroasă, este prezentă prin one of vessels with curved profile, having an inverted fragmente de vase tronconice cu profil uşor arcuit, rim, being decorated with flattened prominences on their ornamentate cu proeminenţe mici sub margine (fig. belly (fig. 7/7). In the case of the curved vessels, flattened 7/5) sau cu brâu alveolat întrerupt de proeminenţe prominences were also present on their maximal diameter aplatizate (fig. 7/6). O altă formă este cea a vaselor (fig. 7/8). There were also pots with cylindrical neck and cu profil arcuit şi marginea îndreptată în interior, thickened rim (fig. 7/9). Among the fragments there were fiind înzestrate cu proeminenţe aplatizate pe mijlocul also those coming from vessel bottoms (fig. 7/10). vasului (fig. 7/7). De asemenea pe diametrul maxim sunt prezente proeminenţele aplatizate şi în cazul cu Construction 1/2017 (fig. 8) was discovered in trench corpul bombat (fig. 7/8). Se mai disting vase cu gât 12, investigated in the southern side of the enclosure, in cilindric şi buza îngroşată (fig. 7/9). Încheie şirul de the space between two tumuli. The complex was identified fragmente cele care provin de la funduri de oală (fig. at the depth of 0.30-0.35 m, having a relatively compact 7/10). agglomeration of burnt clay fragments and pottery. Its 100 Problema atribuirii funcţionale a unor structuri arheologice din incinta fortificată de la Stolniceni, raionul Hînceşti Construcţia 1/2017 (fig. 8) a fost descoperită în secţiunea 12, cercetate în zona de sud a incintei, în spaţiul dintre doi tumuli. Complexul a fost identificat la adâncimea de 0,30-0,35 m, prezentând o aglomeraţie relativ compactă de fragmente de lut ars şi ceramică. Forma acesteia era neregulată, fiind distrusă de rădăcinile copacilor şi de lucrările de plantaj. Lungimea aglomeraţiei pe linia nord-sud era de 4,9 m, iar lăţimea maximă, în partea de nord – de 3,4 m. Grosimea stratului de lut ars atingea 10 cm. În Fig. 8. Stolniceni „Cetate”. Construcţia 1/2017. mai multe sectoare ale aglomeraţiei au fost semnalate Fig. 8. Stolniceni “Cetate”. Construction no. 1/2017. concentraţii de cărbune. Din contextul complexului a fost recoltat un fragment shape was irregular, being destroyed by the tree roots and de vârf de săgeată (fig. 9/1) de tipul celor cu „trei also by plantation works. The length of the agglomeration muchii”, confecţionat din bronz, şi un fragment de on a N-S direction was of 4.9 m, while its maximal width, lamă de cuţit confecţionat din fier, cu baza dreaptă şi on its Northern side, of 3.4 m. The thickness of the burnt spinarea curbă (fig. 9/2). clay layer had reached 10 cm. In several sectors of the agglomeration, charcoal concentrations were signalled. Din construcţie provin fragmente de vase atât lucrate cu mâna, caracteristice tradiţiei getice, cât şi de In the context of the complex there were an arrowhead (fig. import, confecţionate la roata olarului. 9/1) of the “triple edged” type, made of bronze, as well as a knife blade made of iron, with a straight base and a curved Ceramica lucrată cu mâna este reprezentată back side (fig. 9/2). de fragmente de vase confecţionate din pastă rudimentară de lut în amestec cu şamotă, pietricele From the construction, fragmentary pots could be mărunţite şi resturi de vegetaţie. Arderea este recovered, both of hand-made type, of Getic tradition, but incompletă, neomogenă, oxidantă sau reducătoare. also of the wheel-made, imported type. Culoarea vaselor este cărămizie cu pete cenuşii sau variază până la cenuşiu şi negru. Vasele, în special cele The hand-made pottery was represented by vessels din categoria străchinilor, sunt de culoare neagră cu made of rudimentary paste, in mixture with grog, grinded pete deschise. Multe dintre fragmente poartă urme de pebbles and vegetation remains. Their burning was ardere secundară. În majoritatea cazurilor suprafaţă incomplete, non-homogenous, oxidant or reductive. The este prelucrată rudimentar, având o textură poroasă colour of the pots was orange with grey spots, or varied Aspects regarding the functional interpretation of some archaeological structures discovered in the fortified enclosure from Stolniceni, Hînceşti County 101 1 3 2 5 4 6 12 11 8 9 13 7 10 16 17 15 19 14 18 Fig. 9. Stolniceni „Cetate”. Construcţia 1/2017. Material arheologic. Fig. 9. Stolniceni “Cetate”. Construction no. 1/2017. Archaeological records. şi zgrunţuroasă. Altele prezintă o suprafaţă bine up to gray, or black. The pottery, especially that belonging netezită, în unele cazuri lustruită până la luciu. Multe to the dish category, was black, with lighter spots. Many fragmente prezintă un grad vizibil de porozitate. Unele fragments had traces of secondary burning. In most cases, fragmente de oală au o textură foarte rudimentară, their surface was rudimentary processed, with a porous poroasă şi cu granule vizibile de şamotă în pastă. and rough texture. Others had a well polished surface, in some cases having also a gloss. Many fragments had Printre formele de vase s-au semnalat fragmente a visible degree of porosity. Some pot shreds had a very de strachină cu buza îngroşată în exterior (fig. 9/3), rudimentary texture, with porosities and with visible grog fragmente de la vase cu corp globular şi marginea grains in their paste. aplecată în interior (fig. 9/4-7), vase în formă de sac cu 102 Problema atribuirii funcţionale a unor structuri arheologice din incinta fortificată de la Stolniceni, raionul Hînceşti 1 2 Fig. 10. Stolniceni „Cetate”. Groapa 1/2018. Fig. 10. Stolniceni “Cetate”. Pit no. 1/2018. marginea aplecată în interior şi buza îngroşată în afară Among the vessel shapes, there were signalled the dish (fig. 9/8), cu profilul aproape drept şi marginea uşor fragments with their rim thickened outside (fig. 9/3), arcuită (fig. 9/9, 10) sau de la căni cu marginea evazată fragments of globular vessels with inverted rim (fig. 9/4- (fig. 9/11). Fragmentele poarte urmele unui decor 7), sack-shaped vessels with inverted rim and their rim predominant plastic. Unele dintre ele sunt decorate thickened outside (fig. 9/8), vessels with an almost straight cu brâu alveolar sub margine (fig. 9/4), întrerupt de profile and their rim slightly curved (fig. 9/9-10) or from proeminenţe aplatizate (fig. 9/4, 6, 7). Un fragment cups with reverted rim (fig. 9/11). The fragments bore prezintă combinaţia dintre brâul orizontal pe margine, traces of a mostly plastic decoration. Some of them had întrerupt de proeminenţe şi brâuri ghirlandate (fig. an ornamentation that consisted of alveolar belt under 9/6, 12). Frecvente sunt proeminenţele sub margine their rim (fig. 9/12), interrupted by flattened prominences (fig. 9/13) şi proeminenţele aplatizate pe corpul vaselor (fig. 9/13-15). A fragment had a combination between the (fig. 9/14). Se mai întâlneşte şi decorul în formă de horizontal belt on its margin, interrupted by prominences nervuri în relief (fig. 9/12) sau brâul alveolar (fig. 9/15). and girdled-belts (fig. 9/16-17). Frequently found there De asemenea, oalele sunt reprezentate şi de câteva were also the prominences under the rim (fig. 9/18) as well fragmente de fund (fig. 9/16). Pe lângă acestea, se as the flattened prominences on the belly of the vessels (fig. mai semnalează şi un fragment de tortiţă de vas cu 9/19). It was also observed the presence of the decoration secţiunea în formă de bandă (fig. 9/17). that comprised prominent nervures (fig. 9/20), or alveolar Aspects regarding the functional interpretation of some archaeological structures discovered in the fortified enclosure from Stolniceni, Hînceşti County 103 Ceramica lucrată la roata olarului este reprezentată de belts (fig. 9/21). Also, the pots were represented by several vase confecţionate dintr-o pastă bine prelucrată din bottom fragments (fig. 9/22). Besides, it was also signalled lut în amestec cu nisip. Arderea oxidantă, completă a portion of a vessel handle with a banded cross-section şi omogenă, a oferit vaselor o culoare cărămizie. (fig. 9/23). Fragmente din această categorie provin de la buze de amforă (fig. 9/18, 19). The wheel-made pottery comprised vessels made of a well processed paste, containing clay in mixture with sand. Their În colţul de nord-vest ruinele construcţiei suprapun o oxidant burning, complete and homogenous had provided an groapă (Groapa 1/2018) (fig. 10/1) care a fost identificată orange colour to the respective vessels. The fragments in la adâncimea de 0,8 m de la suprafaţa actuală de this category had belonged to amphora rims (fig. 9/24-25). călcare, având formă rotundă în plan cu diametrul maxim de 1,12 m. Aceasta a fost parţial afectată de In their north-western corner, the construction ruins had intervenţia detectoriştilor. În secţiune groapa are formă overlapped a pit (Pit 1/2018) (fig. 10/1), that was identified de clopot, îngustată la mijloc, adâncimea fiind de 0,8 at the depth of 0.8 m from the recent surface of the soil, m. Umplutura gropii este compusă din cernoziom having a rounded form in plan and a maximal diameter în amestec cu sol cenuşiu, brun. Aceasta conţine în of 1.12 m. This was partly affected by detection works. In abundenţă cenuşă, fragmente de lut ars, lipitură, cross-section, the pit was bell-shaped, thinned towards its fragmente ceramice şi oase de animale. Inventarul middle and having a depth of 0.8 m. The filling of the pit gropii este alcătuit din fragmente de vase (oale, consisted of chernozem, in mixture with grey, or brown soil. străchini, ceşti) lucrate cu mâna, unele înzestrate cu This had abundantly contained ashes, fragments of burnt brâu alveolar şi proeminenţe. Din sortimentul ceramic clay, sticking plaster, ceramic fragments and animal bones. se evidenţiază o cană cu corpul globular, uşor bombat şi The inventory of the pit comprised fragmentary hand- gâtul cilindric, cu toarta uşor supraînălţată, în formă de made pottery (pots, dishes, cups), some of them decorated bandă cu şănţuire pe mijloc (fig. 10/2). with an alveolar belt and prominences. From the ceramic categories, we could emphasize here the presence of a cup Analiza complexelor prezentate şi a inventarului pe with slightly prominent globular body and a cylindrical neck, care-l conţin permite, în linii majore, să presupunem with a slightly upraised handle shaped as a band with a o sincronizare relativă a acestora cu descoperirile cu furrow on its middle (fig. 10/2). caracter funerar şi sacrificial. Dacă admitem că situl a cunoscut două faze succesive din punct de vedere The analysis of the presented complexes and of their funcţional: aşezare fortificată – necropolă / incintă inventory enables us, in general lines, to propose their funerară şi sacră, rămânem provocaţi de două situaţii. relative chronological synchronization with the finds of În primul rând, nici o construcţie (ipotetic locuinţă) nu funerary and sacrificial character. If we admit that the site este întretăiată de vreo depunere funerară. În al doilea had two successive phases, functionally speaking, being 104 Problema atribuirii funcţionale a unor structuri arheologice din incinta fortificată de la Stolniceni, raionul Hînceşti rând, pare foarte suspect faptul că fiecare construcţie a fortified settlement – necropolis/funerary and sacred este asociată doar cu câte o groapă menajeră (?), în enclosure, we are challenged by two situations. In a first timp ce pentru un complex gospodăresc ar trebui să one, any construction (hypothetical habitation place) was ne aşteptăm la câteva gropi menajere. Astfel, sunt never cut by a funerary deposition. In the second, it looks sau nu aceste complexe ruine ale unor locuinţe sau very suspect that each construction was associated with adăposturi special amenajate în scopurile practicilor a single domestic refuse pit (?), while we should expect ritualice, nu putem afirma cu siguranţă. Cercetările for each habitation place to have had several domestic ulterioare şi analizele interdisciplinare care le vor pits. Therefore, are these complexes, or not, ruins of some însoţi vor contribui, cu siguranţă, la dezvăluirea dwellings, or shelters which were raised with the purpose acestei probleme. of ritual practices? We cannot know for certain. Future research and the interdisciplinary analyses will contribute, for certain, to obtaining a clearer general picture of the evolution of this site. Bibliografie / Bibliography Arnăut, Ursu-Naniu 2011: T. Arnăut, R. Ursu-Naniu, Ursu-Naniu, Corobcean 2014: R. Ursu-Naniu, A. Vestigiile funerare getice de la Stolniceni (raionul Hânceşti, Corobcean, Les métamorphoses de l’existence: vie et mort Rep. Moldova). Stadiul actual al cercetării. In: (Eds. D. dans l’enceinte gétique de Stolniceni (le rayon de Hânceşti, Măgureanu, D. Măndescu, S. Matei) Archaeology: making Rep. De Moldavie). Mousaios XIX, 2014, 381-404. of and practice. Studies in honor of Mircea Babeş at tis 70th Ursu-Naniu, Corobcean 2017: R. Ursu-Naniu, A. anniversary (Piteşti: Ordessos 2011), 281-289. Corobcean, Problema funcţionalităţii incintei fortificate de la Sîrbu, Arnăut 1995: V. Sîrbu, T. Arnăut, Incinta fortificată Stolniceni (Hânceşti, Republica Moldova). In: (Eds. A. Zanoci, de la Stolniceni, raionul Hânceşti – Rep. Moldova. In: V. Sîrbu, M. Băţ) Iron Age fortifications on the Tisa-Dniestr Cercetări arheologice în aria nord-tracă, vol. I (Bucureşti spase. Proceedings of Saharna Summer Colloquium (July 1995), 378-400. 14th-17th, 2016) (Chişinău-Brăila 2017), 113-130. Dr. Rodica Ursu-Naniu Dr. Andrei Corobcean Bucureşti, România Facultatea de Istorie şi Filosofie, e-mail:

Universitatea de Stat din Moldova, Chişinău, Republica Moldova e-mail:

Structuri de locuire şi gospodăreşti, ateliere şi gropi de cult în aşezarea geto-dacică (sec. II-I a. Chr.) de la Grădiştea, jud. Brăila Structures d’habitation et ménagères, ateliers et fosses cultuelles dans l’établissement géto-dace (IIe- Ier s. av. J.-C.) de Grădiştea, dép. de Brăila Valeriu Sîrbu 106 Structuri de locuire şi gospodăreşti, ateliere şi gropi de cult în aşezarea geto-dacică (sec. II-I a. Chr.) de la Grădiştea, jud. Brăila Cuvinte-cheie: geto-daci, locuinţe, bordeie, vetre, gropi, ocupaţii şi meşteşuguri, sec. II-I a. Chr. Rezumat: În 19 campanii de săpături arheologice în dava de la Grădiştea a fost cercetată o suprafaţă de peste 3000 m2, identificându- se numeroase complexe de locuire şi amenajări gospodăreşti: a) 24 locuinţe de suprafaţă, b) 18 bordeie, c) 210 gropi, d) nouă vetre exterioare şi e) două „platforme” cu destinaţie incertă. În complexele de locuire ori gospodăreşti, ca şi în stratul arheologic, a fost descoperit un bogat şi variat inventar arheologic: unelte, ustensile, arme, podoabe şi piese de port, monede, vase ceramice, reprezentări antropomorfe şi zoomorfe etc. Putem afirma, astfel, că cercetările arheologice au evidenţiat numeroase aspecte ale vieţii comunităţii de aici, atât în ceea ce priveşte condiţiile de trai, ocupaţiile şi meşteşugurile, cât şi unele credinţe şi ritualuri religioase ori magice. Mots-clés: Géto-Daces, habitations, huttes, foyers, fosses, occupations et métiers, IIe - Ier s. av. J.-C. Résumé: Nous avons excavé, pendant les 19 campagnes de fouilles archéologiques de Grădiştea, plus de 3000 m2, où l’on a identifié de nombreux complexes d’habitation et annexes ménagères : a) 24 habitations de surface, b) 18 huttes, c) 210 fosses d) 9 foyers extérieurs et e) 2 «plates-formes» à fonction inconnue. On a mis au jour, dans les complexes d’habitation ou ménagers, ainsi que dans la couche archéologique, un inventaire archéologique riche et varié: outils, ustensiles, armes, pièces de parure et accessoires vestimentaires, monnaies, vases céramiques, représentations anthropomorphes et zoomorphes etc. Nous pouvons, ainsi, affirmer, que les recherches archéologiques ont mis en évidence de nombreux aspects de la vie quotidienne de cette communauté, d’une part, les conditions de vie, les occupations et les métiers, et de l’autre part, certaines croyances et rituels religieux et magiques. Introducere1 Introduction1 Aşezarea s-a aflat pe un martor de eroziune din stânga L’établissement est situé sur une butte-témoin, à gauche Buzăului, de formă triunghiulară, cu o suprafaţă de de la rivière de Buzău, de forme triangulaire, sur environ circa 12.000 m2, cu înălţimea de 14-17 m faţă de zona 12.000 m2 de superficie, 14-17 m de hauteur par rapport din jur. Comunitatea de aici a avut condiţii favorabile à la zone environnante. Les conditions de vie étaient de trai (era lângă o sursă de apă, înconjurată de o favorables pour cette communauté: emplacement auprès luncă mănoasă cu păduri şi bălţi), prin înălţime d’une source d’eau, une vallée fertile avec des forêts et era ferită de inundaţii şi avea o bună vizibilitate pe marécages, une hauteur qui la protégeait des inondations valea Buzăului, iar prin pantele abrupte avea condiţii et lui assurait une bonne visibilité sur la vallée de Buzău, les 1 Întrucât rezultatele esenţiale ale săpăturilor arheologice din dava 1 Vu que les résultats essentiels des fouilles archéologiques faites dans de la Grădiştea au fost publicate – monografic (Sîrbu 1996) ori prin la dava de Grădiştea ont été publiés – dans une monographie (Sîrbu 1996) numeroase rapoarte arheologice sau articole –, acum vom evidenţia doar ou dans un grand nombre de rapports archéologiques ou articles, nous n’y trăsăturile esenţiale ale temei colocviului, pe care le vom ilustra prin ferons que mettre en évidence les traits essentiels du thème du colloque, que câteva complexe reprezentative. nous allons illustrer par des complexes significatifs. Structures d’habitation et ménagères, ateliers et fosses cultuelles dans l’établissement géto-dace (IIe- Ier s. av. J.-C.) de Grădiştea, dép. de Brăila 107 favorabile de apărare; doar partea dinspre vest a martorului de eroziune are o pantă mai domoală, loc unde se făcea, probabil, accesul în comunitate. Până în prezent nu s-au descoperit elemente artificiale de apărare; desigur, nu este exclus să fi avut o palisadă din lemn pe margini, dar eroziunea pantelor ar fi putut să-i fi distrus urmele. De asemenea, aşezarea se afla pe o arteră importantă de comunicaţie (valea Buzăului) şi aproape de un vad de trecere a râului Buzău (Sîrbu 1996, 4) (fig. 1). În complexele de locuire ori gospodăreşti, ca şi în stratul arheologic, a fost descoperit un bogat şi variat inventar arheologic: unelte, ustensile, arme, podoabe şi piese de port, monede, vase ceramice, reprezentări antropomorfe şi zoomorfe etc. Fig. 1. Grădiştea. Movila Crestată pe care se află aşezarea, văzută dinspre nord-vest. Astfel că avem numeroase şi variate informaţii Fig. 1. Grădiştea. Movila Crestată sur laquelle se trouve l’établissement, vue du nord-ouest. stratigrafice, tipuri de complexe şi piese pentru a evidenţia caracteristicile esenţiale ale vieţii comunităţii dacice din sec. II-I a. Chr. pentes abruptes à rôle défensif; dans la partie occidentale de la butte-témoin la pente est plus douce, assurant, Stratigrafia probablement, l’accès dans l’établissement. Nous n’avons pas trouvé, jusqu’à présent, d’éléments défensifs artificiels; Grosimea medie a depunerilor arheologice este de il n’est pas exclus, toutefois, qu’il y ait existé une palissade 0,40-0,60 m, dar există şi zone unde aceasta atinge de bois, mais l’érosion des pentes aurait pu en détruire les 0,8-1,0 m. Este de precizat însă că, din cauza arăturilor traces. adânci, o parte din vestigii – îndeosebi locuinţele de suprafaţă – au fost distruse. Il est encore à remarquer l’emplacement de l’établissement sur une voie importante de communication (vallée de Grosimea stratului cu depuneri arheologice şi Buzău) et dans le voisinage d’un gué de passage de la densitatea complexelor de locuire sunt diferite pe rivière de Buzău (Sîrbu 1996, 4) (fig. 1). 108 Structuri de locuire şi gospodăreşti, ateliere şi gropi de cult în aşezarea geto-dacică (sec. II-I a. Chr.) de la Grădiştea, jud. Brăila Fig. 2. Grădiştea. Movila Crestată, planul general al săpăturilor (după Sîrbu 1996). Fig. 2. Grădiştea. Movila Crestată, plan général des fouilles (apud Sîrbu 1996). suprafaţa aşezării, dar vestigii s-au identificat în toate On a trouvé, dans les complexes d’habitation ou ménagers, zonele acesteia. E posibil ca în zonele fără vestigii aussi bien que dans la couche archéologique, un inventaire sau unde ele sunt răzleţe să se fi desfăşurat anumite archéologique riche et varié: outils, ustensiles, armes, pièces activităţi obşteşti ori au fost sălaşele pentru animale de parure et vestimentaires, monnaies, vases céramiques, (Sîrbu 1996, 5-6, fig. 125-130). représentations anthropomorphes et zoomorphes etc. Structures d’habitation et ménagères, ateliers et fosses cultuelles dans l’établissement géto-dace (IIe- Ier s. av. J.-C.) de Grădiştea, dép. de Brăila 109 Par conséquent, nous disposons d’informations stratigraphiques, en grand nombre et variété, des types de complexes et pièces afin de pouvoir mettre en évidence les caractéristiques essentielles de la vie dans la communauté dace des IIe - Ier siècles av. J-C. Stratigraphie L’épaisseur moyenne des dépôts archéologiques mesure 0,4-0,6 m, mais il y a des zones où elle atteint 0,8-1,0 1 m. nous devons, pourtant mentionner la destruction d’une partie des vestiges, les habitations de surface en particulier, à cause des labourages profonds. Il existe, à travers la surface de l’établissement, des épaisseurs différentes de la couche archéologique, et des densités différentes des complexes d’habitation, mais les vestiges se trouvaient partout. Il se peut que, dans les zones sans vestiges ou avec des vestiges bien rares, aient eu lieu certaines activités communautaires, ou bien il y eût les abris pour le bétail (Sîrbu 1996, 5-6, fig. 125-130). Nous y avons identifié un seul niveau archéologique, 2 sans césure, où nous avons constaté une succession de pas plus de quatre complexes d’habitation (Hutte 4 et Fig. 3. Grădiştea. Locuinţele de suprafaţă 2-5 (după Sîrbu 1996). Fig. 3. Grădiştea. Habitations de surface 2-5 (apud Sîrbu 1996). les Habitations 2-4) (fig. 3), déployés, de préférence, sur l’horizontale, car il y avait assez d’espace disponible. S-a identificat un singur nivel arheologic, fără cezură, în care s-a constatat o succesiune de maximum patru complexe de locuire (Bordeiul 4 şi Locuinţele 2-4) (fig. 3), preferându-se o deplasare pe orizontală a acestora deoarece era spaţiu disponibil. 110 Structuri de locuire şi gospodăreşti, ateliere şi gropi de cult în aşezarea geto-dacică (sec. II-I a. Chr.) de la Grădiştea, jud. Brăila Structuri de locuire şi gospodăreşti, ateliere, gropi Structures d’habitation et ménagères, ateliers, de cult, diverse fosses cultuelles, varia În 19 campanii de săpături arheologice (1978-1997) Pendant les 19 campagnes de fouilles archéologiques a fost cercetată o suprafaţă de peste 3000 m2, ceea (1978-1997), une superficie de plus de 3000 m2 a été ce reprezintă circa un sfert din sit, identificându- excavée, ce qui représente environ un quart du site, et se numeroase complexe de locuire şi amenajări l’on y a identifié nombre de complexes d’habitations et gospodăreşti: a) 24 locuinţe de suprafaţă, b) 18 aménagements ménagers: a) 24 habitations de surface, bordeie, c) 210 gropi, d) nouă vetre exterioare şi e) b) 18 huttes, c) 210 fosses, d) 9 foyers extérieurs et e) 2 două „platforme” cu destinaţie incertă (Sîrbu 1996, «plates-formes» à fonction inconnue (Sîrbu 1996, 7-15, fig. 7-15, fig. 2) (fig. 2). 2) (fig. 2). Locuinţe de suprafaţă Habitations de surface Au fost descoperite in situ vestigiile a 24 de locuinţe Les vestiges de 24 habitations de surface furent mis au de suprafaţă, dar numărul lor a fost sensibil mai mare, jour in situ, mais leur nombre doit avoir été plus grand, deoarece o parte din ele au fost distruse de arăturile puisque certaines ont été démantelées par les labourages adânci, fapt dovedit de resturile acestora dislocate profonds, comme en témoignent les débris disloqués şi bulversate (lipitură de pereţi şi vetre, inventar et bouleversés (enduit de parois et foyers, inventaire fragmentat). Ele s-au aflat, ca şi celelalte tipuri de fragmenté). Tout comme les autres types de complexes, complexe, concentrate spre marginile aşezării (Sîrbu elles se trouvaient concentrées vers les limites de 1996, 9-11, 59-61) (fig. 2). l’établissement (Sîrbu 1996, 9-11, 59-61) (fig. 2). Locuinţele au fost identificate prin zone, mai mult Les éléments qui ont contribué à identifier les habitations sau mai puţin compacte, de podine din lut sau sont les zones, plus ou moins compactes, de planchers piatră, prin fragmente masive din lipitura pereţilor, en argile ou pierre, des fragments massifs d’enduit, des prin aglomerări de material arheologic (îndeosebi agglomérations de matériel archéologique (surtout des fragmente de vase ceramice şi oase de animale), şi fragments de vases céramiques et os d’animaux) et par des prin arsură. Deoarece la construcţia lor s-au utilizat, traces du feu. On les a construites surtout en matériaux îndeosebi, materiale perisabile (lemn, stuf, paie), iar périssables (bois, pailles, roseau) sur une base en bois, edificarea lor s-a făcut pe tălpici din lemn, nu s-au aussi est-il presque impossible d’identifier, dans la plupart putut identifica, în majoritatea cazurilor, o serie de des cas, une série de détails constructifs, tels la forme et detalii constructive, cum ar fi forma şi dimensiunile les dimensions exactes, le nombre des chambres, l’entrée, Structures d’habitation et ménagères, ateliers et fosses cultuelles dans l’établissement géto-dace (IIe- Ier s. av. J.-C.) de Grădiştea, dép. de Brăila 111 lor exacte, numărul camerelor, intrarea, pe ce se sur quoi ils dormaient etc. Tout ce que l’on peut dire, à dormea etc. Se poate doar aprecia, pe baza podinei şi considérer le plancher et la manière dont les parois se sont a modului cum s-au prăbuşit pereţii, că erau de formă écroulées, est qu’elles avaient une forme rectangulaire, avec rectangulară, cu o suprafaţă cuprinsă între 12-20 m2. une superficie de 12-20 m2. Il y avait très peu d’habitations Doar într-un număr redus dintre ele s-au găsit in situ dans lesquelles on a trouvé in situ des foyers ou des fours, vetre sau cuptoare, astfel că se poate presupune şi de sorte que l’on peut supposer l’existence et l’utilisation utilizarea unor vetre portabile/mobile. Prezenţa unor des foyers portables/mobiles. Les nombreuses pierres numeroase pietre de râu arse şi sparte, ca urmare de rivière brûlées ou cassées, à cause du feu intense, a focului intens, sugerează utilizarea acestora ca témoignent de leur utilisation en guise de «réservoirs» de „rezervoare” de căldură. chaleur. Întrucât doar în puţine cazuri s-au constatat Il y a peu de situations où les habitations de surface se sont suprapuneri de locuinţe de suprafaţă, aşa cum e cazul superposées, comme les Habitations 2, 3, et 5 (Sîrbu 1996, Locuinţelor 2, 3 şi 5 (Sîrbu 1996, 59, fig. 14-15) (fig. 59, fig. 14-15) (fig. 3), aussi pourrions – nous présumer 3), putem presupune o „roire” a familiilor în cadrul un «essaimage» des familles au cadre de la communauté. comunităţii. Nici inventarul găsit in situ nu a fost L’inventaire trouvé in situ n’était pas nombreux, ce qui numeros, ceea ce presupune că au fost recuperate, veut dire que l’on a récupéré la plupart des biens, avant în cea mai mare parte, bunurile din ele înainte de l’abandon. părăsire. Quant à leur chronologie, nous pouvons seulement affirmer În privinţa cronologiei lor, putem doar afirma că nici qu’aucune des habitations de surface ne peut être datée una dintre locuinţele de suprafaţă nu poate fi datată dans le premier quart du IIe s. av. J.-C. et que, dans la în primul sfert al sec. II a. Chr. şi că în a doua jumătate seconde moitié du Ier s. av. J.-C., elles étaient presque le seul a sec. I a. Chr. ele au fost aproape singurul tip de type de complexe d’habitation utilisé. complex de locuire utilizat. Habitation no 7, une des habitations le mieux conservées, Locuinţa nr. 7, una din cele mai bine păstrate şi cu un avec un inventaire abondant, de forme rectangulaire, 5m de inventar bogat, de formă rectangulară, avea circa 5 long et 3,50-4,00 m de large, donc une superficie de 18- m lungime şi o lăţime de 3,5-4,0 m, deci o suprafaţă 20 m2, orientée NE-SO (Sîrbu 1996, 59-60, fig. 17; 19-21; de 18-20 m2, orientată NE-SV (Sîrbu 1996, 59-60, fig. 18/1; 118/8, 119/3). Etant donné que la plupart des murs 17; 19-21; 18/1; 118/8, 119/3). Întrucât s-a păstrat o incendiés et écroulés, 15-20 cm d’épais, se sont conservés, mare parte din pereţii incendiaţi şi prăbuşiţi, groşi de nous avons pu observer la manière de construction; la 15-20 cm, s-a putut observa modul de construcţie al structure en bois consistait en poteaux ronds (10-12 cm ei; structura de lemn era formată din stâlpi rotunzi d’épais), reliés avec un réseau de planches horizontales (de 112 Structuri de locuire şi gospodăreşti, ateliere şi gropi de cult în aşezarea geto-dacică (sec. II-I a. Chr.) de la Grădiştea, jud. Brăila (groşi de 10-12 cm), între care era o reţea de stinghii 3-5 cm), situées à 25-30 cm l’une de l’autre. Le toit était orizontale (de 3-5 cm), aflate la distanţe de 25-30 cm fait en un réseau de planches recouvertes de roseau. Il n’y una de alta. Acoperişul a fost dintr-o reţea de stinghii avait pas de foyer dedans. acoperite cu stuf. N-a avut vatră în interior. La ruine fut provoquée d’un incendie, les murs se sont Întrucât a pierit în urma unui puternic incendiu, iar écroulés, mais l’inventaire a été récupéré On y remarque pereţii s-au prăbuşit, s-a putut recupera inventarul l’abondance et la variété des vases céramiques, daciques său. Se remarcă bogăţia şi varietatea vaselor ceramice, et hellénistiques; il se peut que beaucoup de ces vases dacice şi elenistice; probabil că multe dintre ele au se soient trouvés sur des étagères ou horizontalement fost aşezate pe o poliţă sau atârnate orizontal, având pendus, si l’on considère leur position en-dessous des în vedere modul cum au fost găsite sub dărâmăturile parois écroulées. Nous y mentionnons quelques bocaux, pereţilor. Amintim aici câteva borcane, fructiere, căni, vases sur pied, cruches, tasses, un bol (fig. 15/4), tous ceşti, un castron (fig. 15/4), dacice, modelate cu mâna, daciques, faits main, des skyphoi de Pergame (fig. 15/2), skyphoi din Pergam (fig. 15/2), boluri, apoi amfore des bols, ensuite des amphores de Pseudo-Cos et une de Pseudo-Cos şi o toartă de amforă ştampilată din anse d’amphore marquée de Rhodes. Considérant les Rhodos. Pe baza importurilor elenistice, locuinţa poate importations hellénistiques, on peut dater l’habitation entre fi datată între 125-100 a. Chr. 125-100 av J.-C. Bordeie Huttes S-au descoperit 18 bordeie, iar după cum ele au fost On a mis au jour 18 huttes, excavées dès la base de la săpate, de la baza stratului arheologic, putem afirma, couche archéologique, aussi pouvons-nous affirmer, d’une pe de o parte, că au fost toate identificate şi, pe de altă part, qu’on les a toutes identifiées, et de l’autre, qu’on peut parte, că putem estima numărul lor total la circa 75- estimer leur nombre total à environ 75-80 exemplaires2. 80 exemplare2. Ca şi în cazul locuinţelor de suprafaţă, Tout comme pour les habitations de surface, on a s-a constatat că ele se află concentrate pe marginile constaté qu’elles se trouvent concentrées aux limites de aşezării, deseori asociate două câte două (fig. 2). l’établissement, souvent associées deux par deux (fig. 2). Formele, dimensiunile şi amenajările interioare Les formes, les dimensions et les aménagements intérieurs diferă. În ceea ce priveşte forma, domină evident sont différents. En ce qui concerne la forme, celle ovale est 2 Aşa cum am menţionat deja, s-a cercetat o suprafaţă de circa 2 Tout comme nous l’avons déjà mentionné, on a excavé environ 3000 3000 m2, din 12.000 m2, dar trebuie ţinut cont şi de faptul că a existat m2, du total de 12.000 m2, mais il faut également tenir compte de leur o concentrare mai mare a lor pe marginile aşezării, zonă cercetată mai concentration plus grande aux limites de l’établissement, une zone plus intens. intensément fouillée. Structures d’habitation et ménagères, ateliers et fosses cultuelles dans l’établissement géto-dace (IIe- Ier s. av. J.-C.) de Grădiştea, dép. de Brăila 113 Fig. 4. Grădiştea. Planul Bordeiul 17 (după Sîrbu 2004). Fig. 4. Grădiştea. Plan de la Hutte 17 (apud Sîrbu 2004). cele de formă ovală cu trepte de jur-împrejur (13 dominante, avec des marches tout autour (13 ex.), suivie ex.), urmate de cele rotunde (3 ex.) şi rectangulare par la forme ronde (3 ex.) et rectangulaire (2 ex.). Les (2 ex.). Dimensiunile sunt, de asemenea, variate: dimensions sont, aussi, variées: les diamètres supérieurs diametrele superioare sunt cuprinse între 6,2×5,0 m, mesurent entre 6,2×5,0 m, ceux inférieurs, entre 2,00×1,75 cele inferioare între 2,00×1,75 m), iar adâncimea între m), et la profondeur, entre 0,30-1,25 m3 (Sîrbu 1996, 7-9, 0,30 şi 1,25 m3 (Sîrbu 1996, 7-9, 55-58; Sîrbu 2004, 55-58; Sîrbu 2004, 83-93, fig. 1-16). Pour seulement 5 cas, 83-93, fig. 1-16). Numai în cinci cazuri s-au descoperit on a observé les modalités de chauffage – trois foyers et 3 Apreciem că nu putem utiliza noţiunea de „semibordei” pentru 3 Nous sommes d’avis que nous ne pouvons pas utiliser la notion de construcţiile cu adâncime mai mică, deoarece este o denumire improprie, «demi-hutte» pour les constructions moins profondes, car c’est un nom şi nici pe cea de „locuinţă de suprafaţă adâncită”, deoarece, atât impropre, et «habitation de surface approfondie» non plus, puisque leur constructiv, cât şi ca modalitate de amenajare interioară, acestea sunt modalité constructive et celle d’aménagement intérieur ressemble à celle des similare cu bordeiele care au groapa adâncă. huttes à la fosse plus profonde. 114 Structuri de locuire şi gospodăreşti, ateliere şi gropi de cult în aşezarea geto-dacică (sec. II-I a. Chr.) de la Grădiştea, jud. Brăila modurile de încălzite – trei vetre şi două cuptoare; deux fours; il est possible que, dans les autres cas, on ait este posibil ca în celelalte cazuri să se fi utilizat vetre utilisé les foyers portables/mobiles. portabile/mobile. Dans maintes situations, on a pu observer les modalités de Modalităţile de construcţie şi de amenajare au fost construction et d’aménagement qui sont différentes selon observate în multe cazuri şi ele diferă în funcţie de le type et les dimensions des huttes. Les huttes rondes ou tipul şi de dimensiunile bordeielor. Bordeiele rotunde rectangulaires étaient prévues de marches (Sîrbu 1996, ori rectangulare aveau trepte (Sîrbu 1996, 160, fig. 4), 160, fig. 4), et celles ovales, de marches et de zones de iar cele ovale trepte şi zone de pământ nesăpat de jur- terre non-piochée tout autour, nécessaire autant pour împrejur, atât pentru consolidarea malurilor gropilor, consolider les bords des fosses, que pour s’y asseoir ou cât şi pentru stat ori pentru depunerea unor bunuri mettre des biens de la maison (Sîrbu 1996, 162, fig. 6; din casă (Sîrbu 1996, 162, fig. 6; 163, fig. 7; Sîrbu 2004, 163, fig. 7; Sîrbu 2004, 107, fig. 13). On n’a pas observé 107, fig. 13). Nu s-au identificat amenajări pentru d’aménagements pour le sommeil, ils dormaient peut- dormit, posibil să se fi folosit laviţele cu rogojini, piei être sur les bancs rudimentaires couverts de peaux ou de etc. Pentru susţinerea acoperişului s-au observat gropi paillassons. Nous y avons remarqué des fosses pour les pentru stâlpi – fie doar o groapă în mijloc, fie două poteaux – soit une seule fosse au milieu, soit deux fosses gropi spre capetele diametrului mare al gropii (Sîrbu vers les bouts du grand diamètre de la fosse, donc ces 1996, 164, fig. 8; Sîrbu 2004, 97, fig. 3). Acoperişul era poteaux servaient à soutenir le toit (Sîrbu 1996, 164, fig. construit dintr-o reţea de bârne şi stinghii acoperite 8; Sîrbu 2004, 97, fig. 3). Ce toit consistait en un réseau de cu stuf sau papură. Unele bordeie aveau o groapă în poutres et planches couvertes de roseau ou de jonc. Une interior, iniţial utilizată pentru păstrarea rezervelor fosse se trouvait à l’intérieur de certaines huttes, servant alimentare, ulterior folosită în alte scopuri. au début pour préserver les provisions alimentaires, ensuite pour d’autres buts. În ceea ce priveşte cronologia bordeielor, descoperirile indică utilizarea lor încă de la începutul sec. II a. Les découvertes archéologiques indiquent la présence des Chr. şi până la mijlocul sec. I a. Chr.; nici un bordei huttes depuis le début du IIe s. av J-C. jusqu’au milieu du Ier nu poate fi datat în a doua jumătate a sec. I a. Chr. şi s av. J.-C.; on ne saurait dater aucune hutte dans la seconde niciodată groapa unui bordei nu intersectează/taie moitié du Ier s. av. J.-C et la fosse d’une hutte ne croise/ vreo locuinţă de suprafaţă; în schimb, unele locuinţe coupe jamais une habitation de surface, mais certaines suprapun bordeiele. habitations superposent les huttes. Bordeiul nr. 17 este unic prin dimensiuni şi volum, Hutte no. 17 est unique par ses dimensions et volume, prin numeroasele amenajări interioare (trepte, poliţe, par ses nombreux aménagements intérieurs (marches, postamente, alveolări), prin cuptorul ce a suferit trei étagères, soubassements, alvéoles), par le four qui a subi Structures d’habitation et ménagères, ateliers et fosses cultuelles dans l’établissement géto-dace (IIe- Ier s. av. J.-C.) de Grădiştea, dép. de Brăila 115 refaceri succesive, prin mărimea şi conţinutul gropii trois restaurations successives, par les dimensions et le din interiorul său, prin bogăţia şi varietatea deosebită contenu de la fosse, par l’abondance et la variété toute a materialelor arheologice găsite în el (Sîrbu 2004, particulière des matériels archéologiques y trouvés (Sîrbu 83-93, fig. 1-12). 2004, 83-93, fig. 1-12). Groapa sa era de formă ovală (5,8×4,2 m în partea La fosse en était ovale (5,80×4,20 m en haut et 1,13-1,80 superioară şi adâncimea de 1,13-1,80 m); din cauza m de profond); à cause des nombreux aménagements – numeroaselor amenajări – trepte, poliţe, postamente, marches, étagères, socles, plates-formes, cavités latérales, platforme, cavităţi laterale, cuptor, groapă interioară – four, fosse intérieure – la hutte avait une forme irrégulière bordeiul avea o formă neregulată şi fundul în pantă, et le fond en pente, avec un volume d’environ 30 m3! Dans cu un volum de circa 30 m3! În peretele opus intrării la paroi opposée à l’entrée se trouvaient les débris de trois s-au păstrat resturile a trei cuptoare, suprapuse, cu fours, superposés, avec des foyers dont la base consistait vetre ce aveau pietre de râu la bază; în interiorul lor en pierres de rivière; dedans, il y avait des restes du feu s-au găsit multă arsură, cenuşă, oase de animale, en abondance, cendre, os d’animaux, fragments de vases fragmente de vase ceramice. Avea un stâlp central de céramiques. Remarquons également le poteau central susţinere, iar podeaua era dintr-un strat gros de loess d’appui et le plancher consistant en une couche épaisse de bine bătătorit (fig. 4). lœss bien foulé (fig. 4). După părăsire a fost utilizat ca „tomberon”, astfel că pe Après l’abandon, elle servit de «tombereau», donc, outre lângă inventarul propriu-zis s-a aflat o cantitate mare son propre inventaire, se trouvait une grande quantité de de materiale (pereţi arşi de locuinţe şi vetre, arsură, matériels (parois d’habitations brûlées et foyers, traces du cenuşă, oase de animale) şi un inventar impresionant feu, cendre, os d’animaux) et un inventaire impressionnant – – zeci de vase şi piese întregi şi mii de fragmente de des dizaines de vases et pièces complètes et des milliers vase, dacice şi elenistice. Vasele ceramice dacice includ de fragments de vases daciques et hellénistiques. Les aproape toată gama olăriei dacice tipice sec. II - primei vases céramiques daciques comprennent presque toute jumătăţi a sec. I a. Chr., modelate, aproape în totalitate la gamme de la poterie dacique typique au IIe - première cu mâna: vase de provizii, borcane, ceşti-opaiţ, căni, moitié du Ier siècle av J.-C, modelés, presque tous à la main: fructiere, boluri, strecurători, vase în miniatură etc. vases de provisions, bocaux, tasses-lampes, vases sur pied, Importurile elenistice sunt reprezentate, îndeosebi, de bols, passoires, vases en miniature etc. Les importations aproape 20 amfore de tipul Pseudo-Cos, întregibile sau hellénistiques sont représentées en particulier d’une fragmentare, unele cu dopuri din lut. vingtaine d’amphores du type Pseudo-Cos, que l’on peut reconstituer ou en fragments, les unes avec des bouchons De evidenţiat este numărul mare de piese cu valenţe d’argile. cultuale, majoritatea găsite spre fundul bordeiului, 116 Structuri de locuire şi gospodăreşti, ateliere şi gropi de cult în aşezarea geto-dacică (sec. II-I a. Chr.) de la Grădiştea, jud. Brăila 1 2 3 7 8 4 5 6 10 9 11 12 13 14 16 17 15 Fig. 5. Grădiştea. Bordeiul 17: 1-4 - figurine antropomorfe; 5-14, 17 - piese în miniatură; 15 - piesă din piatră; 16 - protomă ornitomorfă (după Sîrbu 2004). Fig. 5. Grădiştea. Hutte 17: 1-4 - figurines anthropomorphes; 5-14, 17 - pièces en miniature; 15 - pièce en pierre; 16 - protomé ornithomorphe (apud Sîrbu 2004). Structures d’habitation et ménagères, ateliers et fosses cultuelles dans l’établissement géto-dace (IIe- Ier s. av. J.-C.) de Grădiştea, dép. de Brăila 117 aproape de cuptoare: patru figurine anropomorfe, un Il existe aussi un grand nombre de pièces à valeur cultuelle, capac avimorf, numeroase piese în miniatură (clopoţel, la plupart trouvées vers le fond de la hutte, dans le piramidă, sâmburi, pâinici), unele perforate pentru voisinage des fours: quatre figurines anthropomorphes, a fi purtate ca amulete, vase în miniatură, fusaiole, un couvercle avimorphe, maintes pièces en miniature rondele şi dop din lut (fig. 5), apoi vârf de săgeată, (clochette, pyramide, pépins, petits pains), les unes fibulă, cuţite şi pumnal din fier, cute, ciocănel şi perforées afin d’être portées en guise d’amulette, vases lustruitor din gresie, împungătoare şi mâner din os, en miniature, fusaïole, rondelles et bouchon d’argile (fig. manşon şi fir din bronz. Tot în această zonă s-a găsit 5), ensuite pointe de flèche, fibule, couteaux et poignards un număr mare de văscioare în miniatură: borcănele, de fer, grès, petit marteau et polisseur de grès, perçoir et păhărele, ceşti-opaiţ, ceşcuţe, fructiere, căpăcele, vas manche d’os, manchon et fil de bronze. On a trouvé, dans cu picioruşe, vas-colonetă etc. la même zone, un grand nombre de vases en miniature: bocaux, verres, tasses-lampes, tasses, coupes sur pied, De asemenea, s-au recoltat 578 de piese osteologice, couvercles, vases à pieds, vase-colonnette etc. marea majoritate de la specii domestice (bovine, ovicaprine, porcine, cabaline, canine), dar şi sălbatice En plus, on y a recueilli 578 pièces ostéologiques, la plupart (cerbi, mistreţi, castori, urs, păsări, peşti). provenant d’espèces domestiques (bovinés, ovinés et caprins, porcins, chevaux, chiens), mais aussi d’animaux Groapa 202, imensă (A=1,0-1,1 m; DG=1,5×1,6 m, sauvages (cerfs, sangliers, castors, ours, oiseaux, poissons). DB=2,2×2,6 m) avea pe gura ei o jumătate din coroana unui cerb, iar aproape de fund, pe un strat de pietre şi Fosse 202, immense (P=1,00-1,10 m; Dbouche=1,5×1,6 m, cenuşă, un craniu de cal aşezat pe două coaste, în faţa DB=2,2×2,6 m) avait au bord la moitié des bois d’un cerf lui se afla o fructieră uriaşă modelată cu mâna, depusă et, près du fond, sur une couche de pierre et cendre, un cu gura în jos, iar cupa era plină cu cenuşă şi cărbune. crâne de cheval mis sur deux côtes, ayant devant un vase În umplutura gropii erau multă arsură, cărbune, à fruits géant, modelé à la main, la bouche en bas, et la fragmente de vatră şi lipitură de pereţi, oase de coupe pleine de cendre et charbon. Dans le remplissage de animale, pietre de râu, un fragment de craniu uman, la fosse, beaucoup de restes du feu, charbon, fragments de plus numeroase fragmente de vase. foyers et enduit des parois, os d’animaux, pierres de rivière, un fragment de crâne d’homme plus beaucoup d’autres Bordeiul şi groapa se datează în prima jumătate a sec. fragments de vases. I a. Chr.; menţionăm că deasupra gurii gropii s-a găsit o fibulă de tip Alesia, databilă în a doua jumătate a La hutte et la fosse se datent dans la première moitié du sec. I a. Chr. Ier siècle av J.-C.; il faut aussi mentionner la présence, au- dessus de la bouche de la fosse, d’une fibule du type Alésia, datable dans la seconde moitié du Ier siècle av J.-C. 118 Structuri de locuire şi gospodăreşti, ateliere şi gropi de cult în aşezarea geto-dacică (sec. II-I a. Chr.) de la Grădiştea, jud. Brăila Vetre şi cuptoare Foyers et fours În ansamblu, mai puţin de jumătate dintre bordeie – Dans l’ensemble, moins de la moitié des huttes – 7, d’un doar 7 din 18 (B1, B4, B8, B9, B14, B17 şi B18), şi doar total de 18 (H1, H4, H8, H9, H14, H17 et H18), et seulement aproape un sfert dintre locuinţele de suprafaţă – din un quart des demeures de surface – 5, d’un total de 24 24 doar 5 (L1, L4, L10, L16 şi L17) au avut vetre sau (D1, D4, D10, D16 et D17) avaient dedans des foyers ou cuptoare în interior (Sîrbu 1996, 11, fig. 4; 6; 11; 22; des fours (Sîrbu 1996, 11, fig. 4; 6; 11; 22; 25; Sîrbu 2004, 25; Sîrbu 2004, 84, fig. 2-3, 5-6). În complexele de 84, fig. 2-3, 5-6). Ils se trouvaient, dans les complexes locuire ele se aflau – acolo unde s-a putut stabili – d’habitation – là où l’on a pu constater – soit au centre, fie în mijlocul acestuia, fie în partea opusă intrării. soit dans la partie opposée à l’entrée. Ils avaient, pour la Majoritatea erau de formă circulară sau ovală şi plupart, une forme circulaire ou ovale et seulement, dans un numai într-un caz, trapezoidală; dimensiunile lor cas, trapézoïdale; leurs dimensions sont plutôt modestes, erau modeste, de obicei între 0,60-0,80 m, foarte rar mesurant d’habitude entre 0,6-0,8 m, très rarement, plus depăşind 1,0 m. Uneori, la amenajarea lor s-au utilizat d’un mètre. Parfois, le support/la base consistait en pierres ca suport/bază pietre de râu sau fragmente ceramice, de rivière ou fragments céramiques, d’autres fois, en argile. dar altele erau doar din argilă. De evidenţiat ar fi doar Il est à mentionner les trois fours de la Hutte 17 (Sîrbu cele trei cuptoare din Bordeiul 17 (Sîrbu 2004, 97, fig. 2004, 97, fig. 3a). 3a). En dehors des demeures de surface, on n’a identifié que 9 În afara locuinţelor s-au identificat doar nouă vetre, foyers, autant faits en pierres de rivière qu’en argile. atât din pietre de râu, cât şi din argilă. Leur absence dans la majorité des habitations de surface Lipsa lor din majoritatea locuinţelor de suprafaţă şi et des huttes témoignent de l’utilisation des foyers mobiles/ din bordeie sugerează utilizarea unor vetre mobile/ portables, autrement il serait difficile à comprendre leurs portabile, altfel ar fi greu de înţeles modul cum méthodes de chauffage ou de préparer la nourriture s-au încălzit ori şi-au preparat hrana în timpul pendant les hivers rudes. A l’appui de cette supposition, iernilor geroase. O dovadă în plus, ce ar argumenta il y aurait une preuve de plus, plus précisément la grande o asemenea presupunere, este cantitatea mare de quantité de fragments de foyers découverts dans plusieurs fragmente de vetre descoperite în multe gropi, care fosses, qui suggère non seulement le soin de propreté dans sugerează nu doar preocupări de păstrare a curăţeniei la communauté, mais aussi de raisons rituelles. în comunitate, ci şi motive rituale. Structures d’habitation et ménagères, ateliers et fosses cultuelles dans l’établissement géto-dace (IIe- Ier s. av. J.-C.) de Grădiştea, dép. de Brăila 119 Gropi Fosses Aşa cum apreciam cu mai mult timp în urmă (Sîrbu Comme nous le disions il y a quelque temps (Sîrbu 1988- 1988-1989, 65-66; Sîrbu 1991, vol. I, 57-61; vol. II, 1989, 65-66; Sîrbu 1991, 57-61-vol. I; 39-47- vol. II; Sîrbu 39-47; Sîrbu 1996, 12), la identificarea utilităţii şi a 1996, 12), nous devons, afin d’identifier l’utilité et la semnificaţiei acestor gropi trebuie să avem în vedere signification de ces fosses, prendre en compte les critères următoarele criterii: a) locul în sit şi gruparea lor, suivants: a) leur place dans le site et leur groupement, b) forma, capacitatea şi finisajul lor, c) eventuala b) la forme, la capacité et le finissage, c) une éventuelle ordonare a umpluturii şi ce conţine ea (fragmente de ordonnance du remplissage et son contenu (fragment locuinţe, de vetre, cărbune, resturi vegetale etc.), d) d’habitations, de foyers, charbon, restes végétaux etc.), alte amenajări (trepte, cotloane, „sigilarea” gurii cu lut d) d’autres aménagements (marches, niches, «sceller» etc.) e) inventarul, înhumările umane sau de animale la bouche avec de l’argile etc.) e) l’inventaire, les şi ofrandele descoperite în ele etc. inhumations humaines ou d’animaux et les offrandes y découvertes etc. Apreciem, de asemenea, că nu sunt argumente pentru a considera aceste gropi cuptoare de ars vasele în Nous sommes d’avis que les arguments sont insuffisants mediu necontrolat şi nici că cele mai multe au fost pour considérer ces fosses des fournaux pour cuire les săpate doar pentru exploatarea argilei pentru locuinţe vases dans un milieu non-contrôlé, et qu’on en a creusé la şi vetre ori pentru vase ceramice (Sîrbu 1996, 12-13). majorité dans le seul but d’exploiter l’argile nécessaire aux Este necesar, deseori, să facem o distincţie clară între habitations et foyers ou aux vases céramiques non plus scopul iniţial al săpării unei gropi şi conţinutul ei final. (Sîrbu 1996, 12-13). Il est, parfois, nécessaire d’établir une distinction claire entre le but initial de creuser une fosse et După renunţarea la utilizarea unei gropi, ea trebuia son contenu final. imediat umplută, altfel reprezenta un pericol major de accidentare, îndeosebi în timpul nopţii, dacă avem S’ils renonçaient à utiliser une fosse, ils devaient la în vedere densitatea locuirii şi lipsa unui iluminat remplir immédiatement, car autrement elle représentait corespunzător; din aceste motive e dificil de acceptat un danger, surtout pendant la nuit, si nous prenons en o umplere progresivă, într-un timp îndelungat, a compte la densité d’habitation et l’éclairage impropre et gropilor din aşezări. insuffisant; pour ces raisons, nous avons du mal à accepter un remplissage progressif, pour longtemps, des fosses dans Ca şi în alte aşezări geto-dacice, la Grădiştea s-a les établissements. descoperit un număr impresionant de gropi – 210! Dacă raportăm numărul gropilor – 210 ex., la totalul Pareil à d’autres établissements géto-daces, Grădiştea spaţiilor de locuit – 42 ex. (18 bordeie şi 24 de locuinţe nous a révélé un nombre impressionnant de fosses – 210! 120 Structuri de locuire şi gospodăreşti, ateliere şi gropi de cult în aşezarea geto-dacică (sec. II-I a. Chr.) de la Grădiştea, jud. Brăila de suprafaţă), ar rezulta că fiecărei locuinţe i-ar reveni Si l’on fait un rapport entre le nombre des fosses – 210 patru gropi (Sîrbu 1996, 12-15, 62-70; Sîrbu 2004, ex., au total des espaces d’habitation – 42 ex. (18 huttes 87, fig. 1-4, 13-14). Ele se concentrau spre marginile et 24 habitations de surface) alors on pourrait dire qu’il y aşezării, acolo unde se aflau şi complexele de locuire, avait quatre fosses pour chaque habitation (Sîrbu 1996, dar nu se poate vorbi de zone destinate doar gropilor 12-15, 62-70; Sîrbu 2004, 87, fig. 1-4, 13-14). Elles étaient (fig. 2). concentrées vers les limites de l’établissement, là où se trouvaient les complexes d’habitation, mais l’on ne pourrait În ceea ce priveşte forma, majoritatea erau cilindrice pas parler de zones exclusivement destinées aux fosses (126 ex.), urmate de cele tronconice (79 ex.); ovale (fig. 2). au fost doar trei, iar două erau de formă neregulată. Diametrele gropilor erau în jurul a 0,8-1,0 m, iar Pour ce qui est de leur forme, on peut dire que la adâncimea între 1,00 şi 1,75 m; cele cu adâncimea de majorité étaient cylindriques (126 ex.), suivies par celles peste 2,00 m sunt foarte rare (Sîrbu 1996, 291-298, tronconiques (79 ex.); 3 seulement étaient ovales, et 2 Anexa 1). Cu excepţia netezirii pereţilor şi a fundului avaient une forme irrégulière. Les diamètres des fosses lor nu s-au observat amenajări speciale (ardere, mesuraient environ 0,8-1,0 m, et la profondeur, 1,00-1,75 împletituri), probabil fiindcă au fost săpate în loess, m; les fosses plus profondes de 2,0 m sont bien rares sediment care le asigura o anume soliditate. Nu ştim (Sîrbu 1996, 291-298, Annexe 1). Outre le lissage des nici cum era asigurată protecţia rezervelor alimentare parois et du fond, on n’a pas remarqué d’aménagements pentru gropile din afara spaţiilor de locuit (capace din particuliers (cuisson, treillage), peut-être parce qu’elles ont lemn? împletituri lutuite?) şi nici cum se pătrundea în été creusées dans le lœss, un sédiment leur assurant une ele (cu scara? cu frânghia?). certaine solidité. Nous ne savons comment ils assuraient la protection des réserves alimentaires pour les fosses Se poate presupune, de asemenea, pentru un procent en dehors des espaces d’habitation (couvercles de bois, mare dintre gropi o utilizare succesivă: mai întâi treillage enduits ?), ni comment on y entrait (à l’aide de extragere de lut pentru vetre şi pereţi, apoi stocarea de l’échelle, de la corde ?) rezerve alimentare, şi, în final, depunerea unor resturi de acte cultuale ori de resturi menajere. On peut supposer, pour un grand nombre de fosses, des utilisations successives: d’abord, l’extraction de l’argile Pe baza criteriilor anunţate putem aprecia, cu un pour les foyers et les parois, ensuite stocker les réserves anume procent de risc, că circa 15% dintre gropi alimentaires et, à la fin, déposer les restes des actes pot intra în sfera cultuală. Este vorba de gropile cu cultuels ou les déchets ménagers. înhumări de oameni şi de animale, cele în care s-au depus vase întregi ori numai resturile de vetre şi de Nous pourrions considérer, selon les critères émis, que pereţi de locuinţe, cele cu truse de figurine ori vase 15% environ des fosses entrent dans la sphère cultuelle. Structures d’habitation et ménagères, ateliers et fosses cultuelles dans l’établissement géto-dace (IIe- Ier s. av. J.-C.) de Grădiştea, dép. de Brăila 121 1 2 Fig. 6. Grădiştea. Planul şi profilul Gropii 160, în care s-a găsit inventarul atelierului de orfevrier (după Sîrbu 1996). Fig. 6. Grădiştea. Plan et profil de la Fosse 160, dans laquelle se trouvait l’inventaire de l’atelier d’orfèvrerie (apud Sîrbu 1996). în miniatură, cele în care este o evidentă succesiune Il s’agit des fosses contenant des inhumations humaines ordonată a umpluturii etc. ou d’animaux, celles où l’on a déposé des vases entiers ou seulement les débris des foyers et des demeures, celles Din rândul gropilor deosebite ne vom referi doar la avec des trousses de figurines ou vases en miniature, câteva, deoarece ele au mai fost prezentate, fie în celles où il existe une succession ordonnée évidente du monografia sitului (Sîrbu 1996, 62-70) şi într-un remplissage etc. volum dedicat manifestărilor spirituale la geto-daci (Sîrbu 1993), fie în cadrul unor articole speciale (Sîrbu Parmi les fosses à caractère tout particulier, nous allons 1991, vol. I, 57-61; vol. II, 39-47; Sîrbu 1992, 37-45, faire référence à quelques-unes puisqu’elles furent déjà 371-382, pl. I-X; Sîrbu 2004, 83-110). présentées, soit dans la monographie du site (Sîrbu 1996, 62-70) et dans un volume dédié aux manifestations Groapa 160 (fig. 6) era de formă tronconică (A=1,5 m; spirituelles chez les Géto-Daces (Sîrbu 1993) soit dans DG=1,1 m; DB=1,3 m), cu fundul plat, iar conţinutul său des articles spéciaux (Sîrbu 1991, vol. I, 57-61; vol. II, era rezultatul unei umpleri succesive, intenţionate (Sîrbu 39-47; Sîrbu 1992, 37-45, 371-382, pl. I-X; Sîrbu 2004, 1992, 37-45, 371-382, pl. I-X; Sîrbu 1996, 68, fig. 54-58). 83-110). 122 Structuri de locuire şi gospodăreşti, ateliere şi gropi de cult în aşezarea geto-dacică (sec. II-I a. Chr.) de la Grădiştea, jud. Brăila Fosse 160 (fig. 6) avait une forme tronconique (P=1,5 m; Dbouche=1,1 m; DB=1,3 m), le fond plat, tandis que son contenu était le résultat de remplissages successifs, intentionnels (Sîrbu 1992, 37-45, 371-382, pl. I-X; Sîrbu 1 2 1996, 68, fig. 54-58). Il y avait, dans cette fosse, des fragments d’enduit de parois brûlé, morceaux de foyers, les uns avec des pigments de bronze, restes du feu, os d’animaux, vases entiers ou seulement de fragments de vases céramiques. L’inventaire, 3 4 qui témoigne du dépôt d’un atelier d’orfèvrerie, est formé de: cinq creusets céramiques coniques, fortement brûlés et déformés, avec des traces de bronze, un petit bédane et une enclume de bronze, une barre de bronze et une autre d’étain, un manchon, un maillon, une plaquette avec 5 des orifices, tous de bronze, une grès à orifice, auxquels s’ajoutent des vases entiers ou pouvant être reconstitués (bocaux, tasse-lampe); à 0,40 m nord de la bouche de la fosse, on a trouvé un mandrin et un poinçon, qui avaient un fausset de bois (fig. 7, 8). Selon la position stratigraphique et les pièces découvertes, la fosse se date à la fin du IIe - première moitié du Ier siècle av. J.-C. 9 11 7 8 10 6 Fig. 7. Grădiştea. Groapa 160. Piese din atelier: 1-5 - creuzete; 6-8, 10, 12 - instrumente; 9, 11 - bare; 13, 14 - piese prelucrate (după Sîrbu 1996). 14 Fig. 7. Grădiştea. Fosse 160. Pièces de l’atelier: 1-5 - creusets; 6-8, 13 10, 12 - instruments; 9, 11 - barrer; 13, 14 - pièces transformées 12 (apud Sîrbu 1996). Structures d’habitation et ménagères, ateliers et fosses cultuelles dans l’établissement géto-dace (IIe- Ier s. av. J.-C.) de Grădiştea, dép. de Brăila 123 Ea a conţinut multe fragmente de lipitură arsă de pereţi, bucăţi de vatră, unele cu pigmenţi de bronz, arsură, oase de animale, vase întregi, întregibile sau doar fragmente de vase ceramice. Inventarul care atestă depunerea unui atelier de orfevrier este format din: cinci creuzete ceramice conice, puternic arse şi deformate, cu urme de bronz, o dăltiţă şi o nicovală din bronz, o bară din bronz şi o alta din cositor, un manşon, o verigă, o plăcuţă cu orificii, toate din bronz, o cute cu orificiu din gresie, la care se adaugă vase întregi sau întregibile (borcane, ceaşcă-opaiţ); la 0,40 m nord de gura gropii s-au găsit un dorn şi un poanson, ce au avut cep din lemn (fig. 7, 8). Poziţia stratigrafică şi piesele descoperite datează groapa la sfârşitul sec. II - prima jumătate a sec. I a. Chr. Este indubitabil că în această groapă s-au depus resturile unui atelier de orfevrier, iar renunţarea la unele piese valoroase sugerează o depunere rituală. Groapa 124 (A=1,55 m; DG=1,05m m; DB=1,20 m) avea forma unui vas cu fundul puţin ondulat, corpul bitronconic şi rotunjit, umerii oblici, aplatizaţi, şi gâtul cilindric (fig. 9). Succesiunea straturilor şi a depunerilor de inventar dovedeşte o intenţionalitate evidentă: a) până la 0,2 m erau puţine materiale arheologice, pentru ca apoi numărul lor să crească progresiv, spre bază; tot aici s-a găsit o monedă de argint din Dyrrachium, databilă în Dacia între 75-30 a. Chr., b) între -0,9-1,30 m, în toată groapa, se afla un strat compact de vatră, arsură şi rare Fig. 8. Grădiştea. Groapa 160. Piese din atelierul de bijutier. fragmente de vase, c) între -1,20-1,45 m, aproape toată Fig. 8. Grădiştea. Fosse 160. Pièces de l’atelier du bijoutier. groapa era placată cu vase sparte, rare fragmente de 124 Structuri de locuire şi gospodăreşti, ateliere şi gropi de cult în aşezarea geto-dacică (sec. II-I a. Chr.) de la Grădiştea, jud. Brăila Il est hors de doute que cette fosse contenait les restes d’un atelier d’orfèvrerie, par conséquent, jeter de telles pièces de valeur veut dire que l’on a à faire avec un dépôt rituel. Fosse 124 (P=1,55 m; Dbouche=1,05 m; DB=1,20 m) avait la forme d’un vase au fond légèrement ondulé, le corps bitronconique et arrondi, les épaules obliques, aplaties et le col cylindrique (fig. 9). La succession des couches et des dépôts d’inventaire témoigne d’une intentionnalité évidente: a) jusqu’à 0,20 m il y avait peu de matériels archéologiques, pour que leur 1 nombre augmente progressivement, vers la base; on y a trouvé aussi une monnaie d’argent de Dyrrachium, datable en Dacie entre 75-30 av. J-C., b) entre -0,90-1,30 m, dans toute la fosse, se trouvait une couche compacte de foyer, restes du feu et de rares fragments de vases, c) entre -1,20-1,45 m, presque toute la fosse était plaquée de vases brisés, de rares fragments de foyer, os d’animaux, pierres et charbon. Quelque part dans la fosse, il se trouvait un bocal de grandes dimensions, dans lequel se trouvait un col d’amphore du type Pseudo-Cos, sans anses, les deux remplis de fragments de foyers et de vases, charbon, os d’animaux 3 brûlés, tandis que dans l’autre moitié de la fosses, on avait brisé in situ un pithos gétique, au fond duquel se trouvaient 2 des fragments de vases et de foyers, cendre, charbon, os d’animaux brûlés, d) entre -1,45-1,55 m il existait une Fig. 9. Grădiştea. Groapa 124: 1 - depuneri de vase getice şi amfore elenistice; 2, 3 - vase getice (după Sîrbu 1996). couche de restes du feu, cendre, charbon, ensuite de petits Fig. 9. Grădiştea. Fosse 124: 1 - dépôts de vases gétiques et amphores fragments de foyers, de rares fragments de vases et os hellénistiques; 2, 3 - vases gétiques (apud Sîrbu 1996). d’animaux, tous fortement brûlés, e) au fond de la fosse, une couche de terre jaune, sur laquelle on avait déposé des fragments de vases. Structures d’habitation et ménagères, ateliers et fosses cultuelles dans l’établissement géto-dace (IIe- Ier s. av. J.-C.) de Grădiştea, dép. de Brăila 125 vatră, oase de animale, pietre şi cărbune, într-o parte On y a identifié 850 fragments, provenant de 64 vases a gropii era depus un borcan de mari dimensiuni, în environ, les uns pouvant être reconstitués, et l’on a gura căruia era un gât de amforă de tipul Pseudo-Cos, constaté une sélectivité quant aux types et fonctionnalité fără toarte, ambele umplute cu fragmente de vatră şi des récipients céramiques déposés, vu qu’il n’y avait que de vase, cărbune, oase de animale arse, iar în cealaltă des vases de provisions, bocaux, tasses, cruches, coupes jumătate a gropii s-a spart in situ un pithos getic, sur pied, gétiques et des amphores hellénistiques du type pe fundul căruia erau fragmente de vase şi de vatră, Pseudo-Cos. cenuşă, cărbune, oase de animale arse, d) între -1,45- 1,55 m exista un strat de arsură, cenuşă, cărbune, Outre les vases céramiques, on n’y a déposé aucun autre apoi mici fragmente de vatră, rare fragmente de vase type de pièce (Sîrbu 1991, 57-58, 61-vol. I; 41-43, 46, şi oase de animale, toate puternic arse, e) pe fundul fig. 1-3, 7/1; 8/1 - vol. II; Sîrbu 1996, 66, fig. 41-44; 48/1; gropii se afla un strat de pământ galben, pe care s-au 100/5). depus fragmente de vase. Cette fosse contenait, en tout, plus de 1500 fragments de S-au identificat 850 de fragmente, de la circa 64 de foyers! vase, unele întregibile, constatându-se o selectivitate în ceea ce priveşte tipurile şi funcţionalitatea Auprès du bord de la fosse il y avait un amas de fragments recipientelor ceramice depuse, întrucât erau numai de foyers, peu de tessons de vases céramiques et os vase de provizii, borcane, ceşti, căni, fructiere, getice, şi d’animaux brûlés, une figurine anthropomorphe et un amfore elenistice de tipul Pseudo-Cos; chandelier d’argile. Cu excepţia vaselor ceramice nu s-a mai depus nici Prenant en compte la monnaie de Dyrrachium, ainsi que un alt tip de piesă (Sîrbu 1991, 57-58, 61-vol. I; 41-43, l’inventaire dans son ensemble, on peut dater la fosse vers 46, fig. 1-3, 7/1; 8/1 - vol. II; Sîrbu 1996, 66, fig. 41-44; le milieu du Ier siècle av. J-C. 48/1; 100/5). Fosse 184 (P=0,85 m; Dbouche=0,55×0,70 m; DB=1,08 m) În total, în această groapă au fost găsite peste 1500 de avait une forme tronconique, la bouche légèrement ovale et fragmente de vatră! le fond plat, prévue d’une marche dans la partie méridionale (Sîrbu 1996, 70, fig. 62-64). Lângă gura gropii era o grămadă de fragmente de vatră, puţine fragmente de vase ceramice şi oase de Dans la moitié nord, à 0,45 m de profond, on avait mis, animale arse, o figurină antropomorfă şi un sfeşnic din obliquement, un vase de provisions entier, modelé à la main, lut. sur la bouche duquel se trouvait une pierre brûlée, et dans sa partie haute, on avait introduit une cruche fragmentaire. 126 Structuri de locuire şi gospodăreşti, ateliere şi gropi de cult în aşezarea geto-dacică (sec. II-I a. Chr.) de la Grădiştea, jud. Brăila Pe baza monedei din Dyrrachium, ca şi a ansamblului inventarului, groapa poate fi datată pe la mijlocul sec. I a. Chr. Groapa 184 (A=0,85 m; DG=0,55×0,70 m; DB=1,08 m) era de formă tronconică, cu gura uşor ovală şi fundul plat, cu o treaptă în partea sudică (Sîrbu 1996, 70, fig. 62-64). În jumătatea nordică, la 0,45 m adâncime, a fost depus un vas de provizii întreg, modelat cu mâna, aşezat 1 oblic, pe gura căruia se afla o piatră arsă, iar în partea lui superioară era introdusă o cană fragmentară. La gura şi la fundul acestui vas de provizii s-au depus două părţi ale unui borcan mare, decorat cu proeminenţe „în cruce”. Pe fundul gropii, în jumătatea nordică, s-a depus un borcan întreg, decorat cu butoni şi brâuri oblice în relief, iar în partea vestică un alt borcan, decorat cu patru butoni, ambele în poziţie normală (fig. 10). 2 3 Umplutura tuturor acestor vase consta din arsură, cenuşă, cărbune, câteva oase mici de animale arse şi fragmente de vatră. În jurul vaselor depuse întregi se aflau fragmente de la alte vase, pietre, cenuşă, fragmente de vatră şi puţine oase de animale, plus un fragment de corn de cerb. 4 Fig. 10. Grădiştea. Groapa 184: 1 - depuneri de vase getice şi resturi ale focului; 2-5 - vase getice (după Sîrbu 1996). Fig. 10. Grădiştea. Fosse 184: 1- dépôts de vases gétiques et 5 débris du feu; 2-5 - vases gétiques (apud Sîrbu 1996). Structures d’habitation et ménagères, ateliers et fosses cultuelles dans l’établissement géto-dace (IIe- Ier s. av. J.-C.) de Grădiştea, dép. de Brăila 127 1 2 5-8 9-12 Fig. 11. Grădiştea. 1 - Monedă getică din argint; 2-4 - inel şi verigi din bronz; 5-8 - fibule din bronz; 9-12 - mărgele din sticlă. Fig. 11. Grădiştea. 1 - Monnaie gétique d’argent; 2-4 - anneau et maillons de bronze; 5-8 - fibules de bronze; 9-12 - perles de verre. În restul umpluturii gropii s-au găsit puţine A la bouche et au fond de ce vase de provisions, étaient fragmente de vase, aproape toate de la borcane mises deux parties d’un grand bocal entier, décoré de modelate cu mâna. Excepţiile sunt reprezentate de proéminences «en croix». Au fond de la fosse, dans la moitié cana fragmentară cu „mustăţi” la toartă (fig. 10/5), nord, un bocal entier, décoré de boutons et de bandes de o cupă fragmentară, de o fructieră neagră, ambele obliques en relief, tandis que dans la partie ouest, il y avait modelate cu mâna, şi de un picior de fructieră cenuşie un autre bocal, décoré de quatre boutons, les deux bocaux modelat cu roata. Nu s-a mai găsit, cu excepţia vaselor en position normale (fig. 10). ceramice, nici o altă piesă de inventar. Tous ces vases étaient remplis de restes du feu, cendre, Poziţia stratigrafică şi inventarul datează groapa în charbon, quelques petits os d’animaux brûlés et des prima jumătate a sec. II a. Chr. morceaux de foyers. Autour des vases entiers, des 128 Structuri de locuire şi gospodăreşti, ateliere şi gropi de cult în aşezarea geto-dacică (sec. II-I a. Chr.) de la Grădiştea, jud. Brăila Toate aceste caracteristici ale depunerii sugerează fragments d’autres vases, pierres, cendre, fragments de caracterul ritual al gropii, poate depuneri de ofrande foyers et peu d’os d’animaux, plus un morceau de bois de în conexiune cu vatra şi focul sau cu alte credinţe ce cerf. implicau focul. Le remplissage de la fosse contenait également peu de fragments de vases, provenant presque tous de bocaux „Platforme” modelés à la main. Il y en a des exceptions: une jarre fragmentaire avec de «moustaches» aux anses (fig. 10/5), Acestea reprezintă aglomerări, cu un contur mai une coupe sans pied fragmentaire noire, les deux modelées mult sau mai puţin regulat, ce conţineau pietre, de à la main, et un pied de coupe grise tournée. Les vases obicei sparte şi cu urme de ardere, oase de animale, céramiques constituent, exclusivement, l’inventaire. fragmente de vase, bucăţi de lipitură arsă, arsură (Sîrbu 1996, 11-12). Nu s-au observat nici un fel de La position stratigraphique et l’inventaire datent la fosse vestigii care să sugereze prezenţa vreunei construcţii; dans la première moitié du IIe siècle av. J-C. de altfel, era extrem de dificil de călcat pe ele. Pe de altă parte, aceste materiale nici nu par a fi fost Toutes ces caractéristiques du dépôt témoignent du aruncate aleatoriu, adică să reprezinte doar o zonă de caractère rituel de la fosse, peut-être des offrandes mises deşeuri, întrucât sugerau o anume grijă în amenajare. en connexion avec le foyer et le feu ou avec d’autres Nu putem identifica rostul lor, însă precizăm că croyances qui impliquaient le feu. ambele platforme acopereau două locuinţe de suprafaţă. S-au mai găsit alte 4-5 zone similare ca tip, dar ele erau mai mici şi nu erau atât de bine «Plates-formes» delimitate, iar depunerile de materiale nu erau aşa dense. Ce sont des agglomérations, avec un contour plus ou moins régulier, consistant en pierres, brisées, d’habitude et avec des traces du feu, os d’animaux, fragments de vases, Zonă de cult? morceaux d’enduit brûlé, restes du feu (Sîrbu 1996, 11-12). On n’a pas remarqué de vestiges qui suggèrent la présence Nu s-au descoperit edificii de cult şi nici nu s-a de quelque construction; il était, d’ailleurs, extrêmement delimitat o „zonă sacră” clară. Precizăm, însă, că o difficile, de les parcourir à pied. Il faut toutefois mentionner mare parte dintre gropile pe care le-am inclus ca que ces matériels ne semblent pas avoir été jetés au prezentând valenţe cultuale (110, 116, 120, 122, 124, hasard, d’une façon aléatoire, c’est-à-dire ne représenter 126, 127, 133) (Sîrbu 1996, 64-67) se aflau în sud- que la zone de déchets, puisque l’on peut observer un vestul aşezării (fig. 2). Mai mult, între aceste gropi certain soin dans l’aménagement. Nous ne saurions déceler Structures d’habitation et ménagères, ateliers et fosses cultuelles dans l’établissement géto-dace (IIe- Ier s. av. J.-C.) de Grădiştea, dép. de Brăila 129 s-a identificat o platformă rectangulară, de 4,0×3,0 leur fonction, mais nous précisons que les deux plates- m, extrem de dură, în majoritate de culoare brună cu formes couvraient deux habitations de surface. On a mis au pigmenţi de vatră, oase de animale, fragmente de vase jour 4-5 autres zones au type similaire, mais plus petites et şi câteva pietre în partea estică, pe când partea vestică pas tellement bien délimitées, avec des dépôts matériels era de culoare roşietică cu mulţi pigmenţi de vatră; moins denses. nu s-au identificat urmele vreunei construcţii. Este posibil ca în această zonă să se fi desfăşurat anumite ritualuri, iar resturile lor materiale să fi fost depuse în Zone de culte? gropile din jur (Sîrbu 1991, 59; Sîrbu 1996, 107). On n’a pas trouvé d’édifices de culte et l’on n’a pas délimité « une zone sacrée » claire non plus. Néanmoins, nous Consideraţii finale devons préciser le fait qu’une grande partie des fosses censées avoir des valences cultuelles (110, 116, 120, 122, Săpăturile arheologice – intensive, de lungă durată, 124, 126, 127, 133) (Sîrbu 1996, 64-67) se trouvaient prin care s-a excavat circa un sfert din suprafaţa au sud-ouest de l’établissement (fig. 2). Encore plus, on a aşezării – au evidenţiat numeroase aspecte ale vieţii identifié, entre ces fosses, une plate-forme rectangulaire, comunităţii de aici, atât în ceea ce priveşte condiţiile de 4,0×3,0 m, extrêmement dure, pour la plupart brune avec de trai, ocupaţiile şi meşteşugurile, cât şi unele des pigments de foyer, os d’animaux, fragments de vase et credinţe şi ritualuri religioase ori magice. quelques pierres dans la partie orientale, tandis que dans la partie occidentale, elle était rougeâtre avec beaucoup de S-a constatat că principalele ocupaţii ale locuitorilor pigments de foyer; pas de trace de quelque édifice que ce de aici au fost agricultura şi creşterea animalelor, soit. Il se peut que la zone fût utilisée pour certains rituels nevoile de hrană fiind completate prin vânătoare şi et les restes matériels de ces rituels, déposés dans les pescuit (Sîrbu 1996, 37-51). fosses des alentours (Sîrbu 1991, 59; Sîrbu 1996, 107). Dintre meşteşuguri, unele au putut fi dovedite în mod direct, dar pentru altele documentaţia este redusă sau Considérations finales indirectă, acestea fiind ilustrate de numărul mare şi de varietatea produselor (de ex. olăritul). Les fouilles archéologiques – intensives et de longue durée, pendant lesquelles on a excavé environ un quart de la toute În mod cert, cele mai multe aspecte economice şi la superficie de l’établissement – ont relevé de nombreux spirituale ale comunităţii de aici ne-au fost dezvăluite aspects de la vie de la communauté, autant les conditions de conţinutul celor 210 de gropi. de vie, les occupations et les métiers, que certaines croyances et rituels religieux ou magiques. 130 Structuri de locuire şi gospodăreşti, ateliere şi gropi de cult în aşezarea geto-dacică (sec. II-I a. Chr.) de la Grădiştea, jud. Brăila Posibil ca vasele depuse întregi în Gropile 31 şi 110 să Les habitants s’occupaient en principal de l’agriculture fi fost în legătură cu anumite ofrande sau rituri legate et l’élevage du bétail, tout en complétant leurs besoins de eventuale sacrificii şi înhumări umane (Sîrbu 1993, alimentaires par la chasse et la pêche (Sîrbu 1996, 37-51). 31-36, 89-91; Sîrbu 1996, 62, 64-64, fig. 27/3-6; 29/2- 5; 32/2-5; 33/4-7). Les spécialistes ont pu prouver certains métiers directement, mais pour d’autres, la documentation est Groapa 124, în care s-au aflat vase mari de provizii, réduite ou indirecte, car ils sont illustrés du grand nombre unul umplut cu resturi ale focului, este posibil să fi et la variété des produits (par ex., la poterie). fost în legătură cu anume rituri conexate cultului vetrei şi focului sau în care focul juca un loc important Certes, le contenu des 210 fosses nous a révélé la plupart (Sîrbu 1991, vol. I, 57-58; vol. II, 41-43, 47, fig. 1-3,7/1; des aspects économiques et spirituels de la communauté. 8/2; Sîrbu 1996, 66, fig. 43; 48/1) (fig. 9). Il se peut que les vases déposés entiers dans les Fosses 31 În gura Gropii 126 s-au aflat o fructieră cu „ferestre” et 110 aient été en liaison avec certaines offrandes ou rites pusă în poziţie normală, iar pe fund două ceşti-opaiţ, liés aux sacrifices et inhumations humaines (Sîrbu 1993, aşezate cu gura în jos, şi un borcan, depus culcat 31-36, 89-9; Sîrbu 1996, 62, 64-64, fig. 27/3-6; 29/2-5; şi cu gura spre ceşti. Lângă ele erau multe oase de 32/2-5; 33/4-7). mamifere, păsări şi peşti, într-o zonă cu arsură şi cărbune. Aceste piese şi amenajări ar putea avea Fosse 124, dans laquelle se trouvaient de grands vases de legătură cu rituri legate de cultul focului sau în care provisions, dont l’un rempli de restes du feu, aurait été liée focul juca un rol anume (Sîrbu 1991, vol. I, 58-59; vol. à certains rites connexes au culte du foyer et du feu, ou II, 45-46, fig. 6/1-2; 7/2; Sîrbu 1996, 66-67, fig. 45/1; dans lesquels le feu jouait un rôle de premier ordre (Sîrbu 46; 67/3; 111/7). 1991, vol. I, 57-58; vol. II, 41-43, 47, fig. 1-3,7/1; 8/2; Sîrbu 1996, 66, fig. 43; 48/1) (fig. 9). Descoperirea de borcane şi a ceştii-opaiţ, întregi, în Groapa 160, în care s-au depus piesele atelierului de Dans la bouche de la Fosse 126 il y avait une coupe sur pied bijutier, probabil că este în legătură cu activitatea ce avec des « fenêtres », mise en position normale, et au fond, s-a desfăşurat în acesta (fig. 6-8). Depunerea acestor deux tasses-lampes, la bouche en bas, un bocal, renversé piese întregi ale atelierului, cu o valoare ridicată et la bouche vers les tasses. Près de ceux-ci, maints os de de întrebuinţare, ca şi a acestor vase, poate fi în mammifères, oiseaux et poissons, dans une zone avec des conexiune cu semnificaţia aparte şi locul important pe restes du feu et de charbon. On pourrait considérer ces care îl aveau cei ce prelucrau metalele în societăţile pièces et aménagements comme liés aux rites dans le culte arhaice (Sîrbu 1992, 37-45, 371-382, pl. I-X; Sîrbu du feu, ou bien là où le feu jouait un certain rôle (Sîrbu 1996, 68, fig. 54-58). Structures d’habitation et ménagères, ateliers et fosses cultuelles dans l’établissement géto-dace (IIe- Ier s. av. J.-C.) de Grădiştea, dép. de Brăila 131 3 2 4 1 1 2 5 6 8 4 7 3 5 6 9 11 Fig. 12. Grădiştea. Groapa 162: 1-4 - căni; 5, 6 - ceşti-opaiţ (după Sîrbu 1996). Fig. 12. Grădiştea. Fosse 162: 1-4 - cruches; 5, 6 - tasses-lampes 10 (apud Sîrbu 1996). Fig. 13. Grădiştea. Groapa 133: 1-8, 10 - vase getice în miniatură; 9 - vas getic pictat; 11 - pandantiv din argint (după Sîrbu 1996). Fig. 13. Grădiştea. Fosse 133: 1-8, 10 - vases gétiques en miniature; 9 - vase gétique peint; 11 - pendentif d’argent (apud Sîrbu 1996). 132 Structuri de locuire şi gospodăreşti, ateliere şi gropi de cult în aşezarea geto-dacică (sec. II-I a. Chr.) de la Grădiştea, jud. Brăila Depunerea doar a trei amfore fragmentare, a unui 1991, vol. I, 58-59; vol. II, 45-46, fig. 6/1-2; 7/2; Sîrbu 1996, purceluş şi a unei păsări în Groapa 127 ar putea 66-67, fig. 45/1; 46; 67/3; 111/7). sugera o legătură cu unele serbări bachice (Sîrbu 1991, vol. I, 59; vol. II, 44, 47, fig. 5; 8/2; Sîrbu 1996, 46, 67, Nous sommes d’avis que les bocaux et la tasse-lampe fig. 45/2; 47; 48/2; 100/9; 102/2). déposés entiers dans la Fosse 160, où on avait mis les pièces de l’atelier de bijoutier, soit liés à l’activité y Faptul că în Groapa 162 au fost găsite doar patru căni déployée (fig. 6-8). Le dépôt de ces pièces complètes de şi căniţe, plus două ceşti-opaiţ, toate întregi, ar putea l’atelier, ayant une grande valeur d’emploi, ainsi que de indica că această depunere să fie rezultatul unor rituri certains vases, pourrait être lié à la signification à part et ce implicau libaţii sau consumul unor băuturi (Sîrbu la place importante que ceux qui travaillaient les métaux 1996, fig. 59; 81/3) (fig. 12). avaient dans les sociétés archaïques (Sîrbu 1992, 37-45, 371-382, pl. I-X; Sîrbu 1996, 68, fig. 54-58). În Gropile 74, 129, 169 s-au descoperit borcane întregi, unele cu resturi ale focului, altele, foarte probabil, cu Etant donné que l’on a déposé seulement trois amphores ofrande alimentare, deoarece pământul de umplutură fragmentaires, un cochonnet et un oiseau dans la Fosse din ele păstra încă urmele acestora. Nu putem indica, 127 on pourrait y voir une liaison avec certaines fêtes însă, natura acestor ofrande în lipsa analizelor de bachiques (Sîrbu 1991, vol. I, 59; vol. II, 44, 47, fig. 5; 8/2; specialitate şi în ce tip de ritualuri au fost ele utilizate Sîrbu 1996, 46, 67, fig. 45/2; 47; 48/2; 100/9; 102/2). (Sîrbu 1996, 69, fig. 36/5-6; 60). Le fait que la Fosse 162 ne contenait que quatre jarres et Întrucât în Groapa 184 s-au aflat vase mari de provizii, cruches, plus deux tasses-lampes, toutes entières, pourrait unele umplute cu resturi ale focului, este posibil ca ele témoigner de l’usage de ces vases dans des rites qui să fi fost în legătură cu unele rituri agrare (Sîrbu 1996, impliquaient des libations ou la consommation de boissons 70, fig. 63; 64) (fig. 10). (Sîrbu 1996, fig. 59; 81/3) (fig. 12). O problemă de înţelegere şi interpretare o prezintă Dans les Fosses 74, 129, 169 on a mis au jour des bocaux acele gropi în care s-au aflat grupuri, mai mari sau entiers, les uns avec des restes du feu, d’autres, très mai mici, de vase în miniatură. O precizare importantă probablement, avec des offrandes alimentaires, puisque la este constatarea că nu s-au găsi împreună, în aceleaşi terre du remplissage dedans en gardait encore les traces. gropi, grupuri de vase întregi de mărime normală Néanmoins, nous ne saurions indiquer la nature de ces şi în miniatură, fapt ce sugerează utilizări rituale offrandes et le type de rituel faute d’analyses de spécialité diferite ale acestor categorii de vase. În plus, e greu (Sîrbu 1996, 69, fig. 36/5-6; 60). de acceptat ipoteza că aceste vase în miniatură au ajuns întâmplător aici, deoarece ele se asociază şi Structures d’habitation et ménagères, ateliers et fosses cultuelles dans l’établissement géto-dace (IIe- Ier s. av. J.-C.) de Grădiştea, dép. de Brăila 133 1 4 2 3 5 Fig. 14. Grădiştea. 1 - Râşniţă de tip elenistico-roman (Gr. 50); 2 - ceaşcă-opaiţ (Gr. 107); 3 - cănuţă (Gr. 96); 4 - borcan (Gr. 124); 5 - vas de provizii (Gr. 124). Fig. 14. Grădiştea. 1 - Moulin du type hellénistico-romain (F. 50); 2 - tasse-lampe (F. 107), 3 - petite cruche (F. 96); 4 - bocal (F. 124); 5 - vase de provisions (F. 124). cu alte piese ori amenajări în groapă ce sugerează o La présence, dans la Fosse 184 des grands vases de semnificaţie rituală. Toate vasele în miniatură imită provisions, les uns remplis de déchets du feu, pourrait recipiente locale, nu importuri elenistice. s’expliquer par leur liaison avec des rites agraires (Sîrbu 1996, 70, fig. 63; 64) (fig. 10). Grupuri de vase în miniatură – borcane, pahare, căniţe, ceşti-opaiţ, capace, linguriţă, cupă cu picior – s-au Il se pose quelques problèmes pour comprendre et descoperit, de ex., în Gropile 120, 122, 133 (fig. 13), interpréter les fosses dans lesquelles se trouvaient des 155 (Sîrbu 1996, 65-68, fig. 39; 40; 49; 50; 53). Unele groupes, plus ou moins nombreux, de vases en miniature. din aceste vase în miniatură au diferite incizii şi Il faut toutefois faire une mention: il n’y avait pas, dans la „semne”, orificii sau au toată suprafaţa acoperită cu même fosse, des groupes de vases entiers, grandeur nature proeminenţe etc. et des vases en miniature, ce qui veut signifier des emplois rituels différents pour ces catégories de vases. En plus, nous aurions du mal à accepter l’hypothèse conformément 134 Structuri de locuire şi gospodăreşti, ateliere şi gropi de cult în aşezarea geto-dacică (sec. II-I a. Chr.) de la Grădiştea, jud. Brăila 1 2 à laquelle ces vases en miniature y sont arrivés par hasard, puisqu’ils s’associent avec d’autres pièces ou aménagements de la fosse, ce qui veut dire un emploi rituel. Tous les vases en miniature imitent des récipients locaux et non pas des importations hellénistiques. 3 4 On a trouvé, par exemple, des groupes de vases en miniature – bocaux, verres, cruches, tasses-lampes, couvercles, petite cuiller, coupe sur pied – dans les Fosses Fig. 15. Grădiştea. 1a-b - Bol getic cu decor în relief (Gr. 42); 2 - skyphos elenistic din Pergam (Loc. 7); 3 - fructieră (Gr. 84); 4 - castron (Loc. 7). 120, 122, 133 (fig. 13), 155 (Sîrbu 1996, 65-68, fig. 39; 40; Fig. 15. Grădiştea. 1a-b - Bol gétique au décor en relief (F. 42); 2 - skyphos 49; 50; 53). Sur certains de ces vases il y a des incisions et hellénistique de Pergame (Hab. 7); 3 - coupe sur pied (F. 84); 4 - bol/plat (Hab. 7). «signes», orifices ou bien toute leur surface est recouverte de proéminences etc. De asemenea, figurinele antropomorfe şi zoomorfe, ca De leur part, les figurines anthropomorphes et zoomorphes, şi „capacele” cu terminaţii ornitomorfe sau zoomorfe, ainsi que les «couvercles» aux terminaisons ornithomorphes indică practici magico-vrăjitoreşti (Sîrbu 1993, 64-68, ou zoomorphes, témoignent des pratiques magico-sorcières 113-114, 124; Sîrbu 1996, 50-52, fig. 97-98). (Sîrbu 1993, 64-68, 113-114, 124; Sîrbu 1996, 50-52, fig. 97-98). Numeroasele importuri greceşti – amfore, diverse tipuri de alte vase ceramice sau din sticlă – ne relevă Les nombreuses importations grecques – amphores, divers relaţii comerciale ale comunităţii dacice de aici cu types d’autres vases céramiques ou de verre – témoignent Structures d’habitation et ménagères, ateliers et fosses cultuelles dans l’établissement géto-dace (IIe- Ier s. av. J.-C.) de Grădiştea, dép. de Brăila 135 lumea elenistică din Marea Egee, Mediterană sau Asia des relations commerciales de la communauté dace avec le Mică (Sîrbu 1982, 99-124; Sîrbu 1996, 31-33) monde hellénistique de la Mer Egéenne, la Méditerranée ou l’Asie Mineure (Sîrbu 1982, 99-124; Sîrbu 1996, 31-33) Descoperirile din aşezarea nefortificată de la Grădiştea, deşi mai puţin spectaculoase decât cele din alte situri, Les découvertes faites dans l’établissement non-fortifié de aşa cum sunt, de ex., cele de la Ocniţa (Berciu 1981), Grădiştea, bien que moins spectaculaires que celles d’autres Piscul Crăsani (Andrieşescu 1924; Conovici 1985, 75- sites, tels ceux d’Ocniţa (Berciu 1981), Piscul Crăsani 87), Cârlomăneşti (Babeş 1975, 125-139), Pietroasele- (Andrieşescu 1924; Conovici 1985, 75-87), Cârlomăneşti Gruiu Dării (Dupoi, Sîrbu 2001; Sîrbu, Matei, Dupoi (Babeş 1975, 125-139), Pietroasele-Gruiu Dării (Dupoi, Sîrbu 2005), Poiana (Vulpe, Teodor 2003), Răcătău (Căpitanu 2001; Sîrbu, Matei, Dupoi 2005), Poiana (Vulpe, Teodor 1976, 49-72; Căpitanu 1986-1987, 103-213), Brad 2003), Răcătău (Căpitanu 1976, 49-72; Căpitanu 1986- (Ursachi 1995), ca să nu cităm decât câteva davae din 1987, 103-213), Brad (Ursachi 1995), pour ne mentionner zona extracarpatică, ne-au oferit informaţii relevante que quelques davae de la zone extra carpatique, nous ont pentru a ilustra evoluţia unei comunităţi getice din fourni des informations essentielles pour illustrer l’évolution nord-estul Câmpiei Române pe parcursul a circa două d’une communauté gétique du nord-est de la Plaine veacuri. Roumaine, tout au long de deux siècles. Bibliografie / Bibliographie Andrieşescu 1924: I. Andrieşescu, Piscul Crăsani (Bucureşti Dupoi, Sîrbu 2001: V. Dupoi, V. Sîrbu, Incinta dacică 1924). fortificată de la Pietroasele-„Gruiu Dării”, jud. Buzău (vol. I) (Buzău 2001). Babeş 1975: M. Babeş, Problèmes de la chronologie de la culture géto-dace à la lumière des fouilles de Cârlomăneşti. Conovici 1985:: N. Conovici, Aşezări fortificate şi centre Dacia N.S. XIX, 1975, 125-139. tribale geto-dacice din Muntenia (sec. II î.e.n. - I e.n.). Istros IV, 1985, 71-87. Berciu 1981: D. Berciu, Buridava dacică, 1 (Bucureşti 1981). Sîrbu 1982: V. Sîrbu, Importuri greceşti în Câmpia Brăilei Căpitanu 1976: V. Căpitanu, Principalele rezultate ale (sec. V-I î.e.n.). Pontica XV, 1982, 99-124. săpăturilor arheologice în aşezarea geto-dacică de la Răcătău (Judeţul Bacău). Carpica 9, 1976, 49-72, fig. 1-50. Sîrbu 1988-1989: V. Sîrbu, A. Despre semnificaţia unor gropi din aşezări şi complexe de cult geto-dacice. B. Noi Căpitanu 1986-1987: Ceramica geto-dacică descoperită în observaţii şi ipoteze privind riturile, ritualurile şi practicile dava de la Răcătău, comuna Horgeşti, jud. Bacău. Carpica 18- funerare ale geto-dacilor în sec. II î.e.n.-I e.n. Cultură şi 19, 1986-1987, 103-213. civilizaţie la Dunărea de Jos V-VII, 65-82. 136 Structuri de locuire şi gospodăreşti, ateliere şi gropi de cult în aşezarea geto-dacică (sec. II-I a. Chr.) de la Grădiştea, jud. Brăila Sîrbu 1991: V. Sîrbu, Semnificaţia unor gropi de cult Sîrbu 2004: V. Sîrbu, Două bordeie dacice din dava de la descoperite în dava geto-dacică de la Grădiştea (Judeţul Grădiştea, jud. Brăila. Istros XI, 2004, 83-110. Brăila). Peuce X, (vol. I - text), 57-61; (vol. II - ilustraţia), 39- Sîrbu, Matei, Dupoi 2005: V. Sîrbu, S. Matei, V. Dupoi, 47. Incinta dacică fortificată de la Pietroasa Mică-Gruiu Dării, Sîrbu 1992: V. Sîrbu, Un atelier de prelucrare a podoabelor com. Pietroasele, jud. Buzău, vol. II (Buzău 2005). din bronz descoperit în dava de la Grădiştea, jud. Brăila. Ursachi 1995: V. Ursachi, Zargidava. Cetatea dacică de la Istros VI, 37-43, 371-383. Brad. Bibliotheca Thracologica, X (Bucureşti 1995). Sîrbu 1993: V. Sîrbu, Credinţe şi practici funerare, religioase Vulpe, Teodor 2003: R. Vulpe, S. Teodor, Piroboridava. şi magice în lumea geto-dacilor (Brăila-Galaţi 1993). Aşezarea geto-dacică de la Poiana. Bibliotheca Thracologica, Sîrbu 1996: V. Sîrbu, Dava getică de la Grădiştea, Judeţul XXXIX (Bucureşti 2003). Brăila. Monografie arheologică (I) (Brăila 1996). Dr. Valeriu Sîrbu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” Bucureşti, România e-mail:

Cu privire la spaţiul de locuit în cadrul culturii Poieneşti-Lucaşeuca Regarding the living space within the Poieneşti-Lucaşeuca culture Vasile Iarmulschi Octavian Munteanu 138 Cu privire la spaţiul de locuit în cadrul culturii Poieneşti-Lucaşeuca Cuvinte-cheie: silvostepa carpato-nistreană; epoca Latène mijlocie şi târzie, cultura Poieneşti-Lucaşeuca, situri de habitat, spații de locuit. Rezumat: Zonele centrale şi de nord ale Moldovei în epoca Latène mijlocie şi târzie sunt caracterizate prin siturile culturii Poieneşti- Lucaşeuca. Apariţia acestei culturi este pusă, de către majoritatea arheologilor interesaţi de acest subiect, pe seama pătrunderii şi locuirii în aceste regiuni a unor populaţii a căror „patrie de origine” este partea de nord a Europei Centrale. Având în vedere că respectivele concluzii au fost formulate preponderent în urma analizei siturilor funerare, am considerat util să punem accentul şi pe examinarea siturilor de habitat. În mod special, ne-am propus să prezentăm şi să analizăm spațiile de locuit. Caracterul definitoriu al caracteristicilor specifice acestora porneşte de la posibilitatea de reconstruire, într-o măsură mai mare sau mai mică, a modului de viaţă specific unei sau altei comunităţi umane, inclusiv al tradiţiilor, dar şi al inovaţiilor specifice acesteia. Keywords: the East-Carpathian forest steppe, the pre-Roman Iron Age, the Poieneşti-Lucaşeuca culture, settlement; sunken houses; surface houses. Abstract: In the central and northern areas of Moldova, for the middle and late Latène period the characteristic sites are those belonging to the Poieneşti-Lucaşeuca culture. The emergence of this culture is put, by most archaeologists concerned about this subject, on the penetration and habitation in these regions of populations whose “homeland” is Central-Northern Europe. Given that these conclusions have been formulated mainly as a result of the analysis of burial sites, we considered it useful to put more emphasis on the examination of the settlements. In particular, we intend to present and analyze the features of habitation discovered in the Poieneşti-Lucaşeuca culture settlements, considering that the construction constitutes, for most historical periods (including for the chronological segment that we are interested in), one of the most important elements of human activity. The defining character of the specific characteristics of house constructions starts from the possibility of rebuilding (based on them), to a lesser or greater extent, the specific lifestyle of one or another human community, including traditions, but also its specific innovations. Aşa cum o dovedesc cercetările arheologice realizate The archaeological research conducted so far, in până în prezent, în zonele centrale şi de nord ale the central and northern areas of Moldova, for the Moldovei, pentru epoca Latène mijlocie şi târzie, middle and late Latène period, led to the gathering caracteristice sunt siturile culturii Poieneşti- information on characteristic sites of the Poienești- Lucaşeuca (Babeş 1993; Babeş 2003; Munteanu 2004; Lucașeuca-culture (Babeş 1993; Babeş 2003; Munteanu Meyer et al. 2016; Meyer et al. 2018; Iarmulschi 2004; Meyer et al. 2016; Meyer et al. 2018; Iarmulschi 2018). Apariţia acestei culturi este pusă, de către 2018). The emergence of this culture is put, by most majoritatea arheologilor preocupaţi de acest subiect, of the archaeologists concerned about this subject, pe seama pătrunderii şi locuirii în aceste regiuni a on the penetration and habitation in these regions of unor populaţii a căror „patrie de origine” este partea de populations whose “homeland” is Central-Northern Europe Regarding the living space within the Poieneşti-Lucaşeuca culture 139 nord a Europei Centrale (Babeş 1993; Munteanu 2004; Iarmulschi 2017). Având în vedere că respectivele concluzii au fost formulate preponderent ca rezultat al analizei siturilor funerare, am considerat util să punem accentul şi pe examinarea siturilor de habitat. În mod special, ne-am propus să prezentăm şi să analizăm spaţiile de locuit descoperite în aşezările culturii Poieneşti-Lucaşeuca, cel puţin din considerentul că respectivele construcţii constituie, pentru majoritatea epocilor istorice (inclusiv pentru segmentul cronologic ce ne interesează), unul dintre cele mai importante elemente ale activităţii umane. Caracterul definitoriu al caracteristicilor specifice construcţiilor locative porneşte de la posibilitatea de reconstruire (în baza acestora), într-o măsură mai mare sau mai mică, a modului de viaţă specific unei sau altei comunităţi umane, inclusiv al tradiţiilor, dar şi a inovaţiilor specifice acesteia. Până la momentul actual, în spaţiul carpato-nistrean au fost identificate mai mult de 220 de situri de tip Poieneşti-Lucaşeuca: dintre care 205 sunt posibile aşezări (fig. 1), iar 17 sunt puncte cu descoperiri funerare (Babeş 1993; Meyer et al. 2018; Iarmulschi 2018). Actualmente, în cele peste 50 de situri cercetate Fig. 1. Răspândirea aşezărilor în cadrul culturii Poieneşti- prin săpături sau sondaje arheologice, s-au descoperit Lucaşeuca (după Meyer et al. 2016). 119 locuinţe. Este de la sine înţeles că numărul Fig. 1. Distribution of settlements within the Poieneşti-Lucaşeuca culture (after Meyer et al. 2016). structurilor de locuit descoperite în fiecare sit în parte este diferit, fiind determinat, în mare parte, de amploarea investigaţiilor. Cele mai multe complexe de locuit au fost investigate în așezările de la Botoşana – 29 de locuinţe (Teodor 1969, 33-42; Teodor 1980, 183-196; Babeş 1993, 22), Lozna-Hlibicioc – 19 locuinţe (Teodor, Şadurschi 1980, 225-235; Teodor 140 Cu privire la spaţiul de locuit în cadrul culturii Poieneşti-Lucaşeuca 1992, 46-52), Gorošovo – 9 locuinţe (Пачкова 1983, (Babeş 1993; Munteanu 2004; Iarmulschi 2017). Given 4-26), Lucaşeuca II– 7 locuinţe (Федоров 1960, 240- that these conclusions have been formulated mainly as 246), Lunca Ciurei – 7 locuinţe (Teodor 1987, 69-85) a result of the analysis of burial sites, we considered şi Orheiul Vechi – 6 locuinţe (Ткачук 1991, 44-53; it useful to put more emphasis on the examination of Postică, Munteanu 1999, 457-494). the settlements. In particular, we intend to present and analyze the features of habitation discovered in the În urma cercetărilor arheologice s-a stabilit că, în Poieneşti-Lucaşeuca culture settlements, given the fact perioada secolelor II-I a. Chr., în zonele centrale şi de that the construction constitutes, for most historical nord ale Moldovei, au fost practicate două tipuri de periods (including for the chronological segment that we locuinţe: 1) de suprafaţă; 2) adâncite în sol. De regulă, are interested in), one of the most important elements în aceeaşi aşezare coexistau ambele tipuri. Există of human activity. The defining character of the specific cazuri, însă, când într-un sit s-au dezvelit locuinţe characteristics of housing constructions starts from the doar de un singur tip. Astfel, la Kruglik (Тимощук, possibility of rebuilding (based on them), to a lesser or Винокур 1962, 73-74; Пачкова 1974, 34-35) s-au greater extent, the specific lifestyle of one or another cercetat doar locuinţe de suprafaţă, iar la Orheiul human community, including traditions, but also its Vechi (Ткачук 1991, 44-53; Postică, Munteanu 1999, specific innovations. 457-494) şi Sokol (Вакуленко, Пачкова 1979, 5-7) numai structuri adâncite. We mention that the archaeological investigations carried out in the central and northern regions of Moldavia yielded Conform observaţiilor preliminare, s-a putut stabili approximately 220 archaeological sites deemed habitat un raport numeric de 37 de locuinţe de suprafaţă faţă sites 205 of which are possible settlements (fig. 1), de 82 adâncite în sol. Acest raport va avea un caracter and 17 are points with funeral discoveries (Babeş preliminar atât timp cât vor rămâne nepublicate 1993; Meyer et al. 2018; Iarmulschi 2018). Currently, in the investigaţiile deja realizate în unele aşezări de tip approximately 50 sites investigated through systematic Poieneşti-Lucaşeuca şi până când nu va fi cercetat un excavations or archaeological surveys, 119 houses were număr cât mai mare de situri arheologice. discovered. It is a matter of course that the number of the habitation features discovered in each site is different, being mostly determined by the scale of the investigations. Locuinţe de suprafaţă Most of them were examined in the sites at Botoşana – 29 houses (Teodor 1969, 33-42; Teodor 1980, 183-196; Babeş După cum menţionam, din cele peste 100 de locuinţe 1993, 22); Lozna-Hlibicioc – 19 houses (Teodor, Şadurschi dezvelite 37(?) reprezintă complexe locative de 1980, 225-235; Teodor 1992, 46-52), Gorošovo – 9 houses suprafaţă. Forma acestora, cu mai multă sau mai (Пачкова 1983, 4-26), Lucaşeuca II – 7 houses (Федоров puţină precizie, s-a putut stabili în 21 de cazuri: formă 1960, 240-246), Lunca Ciurei – 7 houses (Teodor 1987, Regarding the living space within the Poieneşti-Lucaşeuca culture 141 69-85) and Orheiul Vechi - 6 houses (Ткачук 1991, 44-53; Postică, Munteanu 1999, 457-494). The archaeological research determined that during the 2nd - 1st centuries BC, in central and north Moldavia, two house types were used: 1) surface houses; 2) sunken houses. Commonly, in the same settlement both types co-existed. There are cases though, when in a site, only one type of houses was found. Thus, at Kruglik (Тимощук, Винокур 1962, 73-74; Пачкова 1974, 34-35) only surface houses were identified, while at Orheiul Vechi (Ткачук 1991, 44-53; Postică, Munteanu 1999, 457-494) and Sokol (Вакуленко, Пачкова 1979, 5-7) only sunken dwellings were found. Based on preliminary notes, it was established a numerical ratio of 37 surface houses to 82 sunken houses. This ratio is approximate as long as the already conducted excavations in some of the Poieneşti-Lucaşeuca settlements remain unpublished and until a larger number of archaeological sites are researched. Fig. 2. Locuinţe descoperite în aşezările culturii Poieneşti- Lucaşeuca: 1 - L. 5 de la Lunca Ciurei (după Teodor 1987); Surface houses 2 - L. 2 de la Dolheştii Mari (după Andronic 1994). Fig. 2. Dwellings discovered in the settlements of the Poieneşti- Lucaşeuca culture: 1 - H. 5 from Lunca Ciurei (after Teodor 1987); As mentioned, of the 119 houses excavated, 37 are surface 2 - H. 2 from Dolhestii Mari (after Andronic 1994). habitation features. Their shape, more or less precise, was established in 21 cases. They were rectangular or quasi-rectangular. For instance, we mention H. 5 at Lunca rectangulară sau cvasi-rectangulară. Drept exemplu Ciurei (fig. 2/1). Its shape was quasi-rectangular, and it had amintim L. 5 de la Lunca Ciurei (fig. 2/1). Aceasta era 4.5×3.0 m sides and NNE-SSV orientation (Teodor 1987, de formă cvasi-rectangulară cu laturile de 4,5×3,0 m 79). House no. 2 at Dolheştii Mari was rectangular, with şi orientată pe direcţia NNE-SSV (Teodor 1987, 79). the sides sized 4.85×3.9 m (fig. 2/2) and oriented NNE-SSV Locuinţa nr. 2 de la Dolheştii Mari avea în plan (Andronic 1994, 235, fig. 2). 142 Cu privire la spaţiul de locuit în cadrul culturii Poieneşti-Lucaşeuca Fig. 3. Locuinţe descoperite în aşezările culturii Poieneşti-Lucaşeuca. L. 12 (1) şi L. 8 (2) de la Botoşana (după Teodor 1980). Fig. 3. Dwellings discovered in the settlements of the Poieneşti-Lucaşeuca culture. H. 12 (1) and H. 8 (2) of Botosana (after Teodor 1980). formă dreptunghiulară, cu dimensiunile laturilor de Taking into account the sizes of the surface houses, three 4,85×3,9 m (fig. 2/2) şi orientată pe direcţia NNE-SSV categories may be delimited: small, average and large. In (Andronic 1994, 235, fig. 2). the first category, which is most numerous, are included the habitation features with a surface varying from 6 Luând în consideraţie dimensiunile locuinţelor to 11 m2 – feature B at Boroseşti (Babeş 1993, 184), H. de suprafaţă, delimităm trei categorii: locuinţe de 12 at Botoşana (fig. 3/1; Teodor 1980, 196). The surface dimensiuni mici, medii şi mari. În prima categorie, habitation features in the category of that average occupy care este cea mai numeroasă, am inclus structurile de a surface varying from 12 m2 – H. 8 at Botoşana (fig. 3/2 locuit cu o suprafaţă de până la 10 m2, cum erau, spre Teodor 1980, 193) up to 32 m2 – H. 3 at Lucaşeuca II exemplu complexul L. B de la Boroseşti (Babeş 1993, (fig. 4; Федоров 1960, 244-245). Large houses are rarely 184) şi L. 12 de la Botoşana (Teodor 1980, 196) (fig. recorded. The surface of these features oscillates from 3/1). Locuinţele de suprafaţă din categoria celor medii 32.8 m2 – H. 2 at Kruglik (fig. 5/1; Тимощук, Винокур 1962, aveau dimensiunile ce variau de la 12 m2 (fig. 3/2, 72) to 48 m2 – H. 3 at Kruglik (fig. 5/2; Пачкова 1977, 26). cum era, spre exemplu, locuinţa nr. 8 de la Botoşana, The rooms’ set-up is relatively uniform, in most cases these Teodor 1980, 193) la 32 m2 (fig. 4, în cazul locuinţei are single-room buildings. To date, only one house with Regarding the living space within the Poieneşti-Lucaşeuca culture 143 nr. 3 de la Lucaşeuca II, Федоров 1960, 244-245). Locuinţele de suprafaţă cu dimensiuni mari sunt atestate mai rar. Suprafaţa acestor complexe oscilează de la 32,8 m2 – L. 2 de la Kruglik (Тимощук, Винокур 1962, 72) (fig. 5/1) până la 48 m2 – L. 3 de la Kruglik (Пачкова 1977, 26) (fig. 5/2). Amenajarea interiorului este relativ unitară, în majoritatea cazurilor fiind vorba de spaţii cu o singură încăpere. Până în acest moment se cunoaşte doar o singură locuinţă care avea două încăperi – L. 2 de la Kruglik (Тимощук, Винокур 1962, 73-74) (fig. 5/1). În 15 dintre cele 37 de locuinţe de suprafaţă a fost atestată în mod sigur prezenţa unor sisteme de încălzire. Acestea erau reprezentate, de regulă, prin vetre. Doar L. 3 de la Lucaşeuca II (Федоров 1960, 244) şi L. 3 de la Kruglik (Пачкова, Романовская 1983, 53) dispuneau de câte un cuptor. Până în prezent cunoaştem numai două cazuri, ambele în aşezarea de la Kruglik (Тимощук, Винокур 1962, 73-74) (L. 1 şi 2) (fig. 6; 5/1), când în interiorul aceleiaşi locuinţe au fost identificate câte două instalaţii de încălzire. De obicei, Fig. 4. Locuinţe descoperite în aşezările culturii Poieneşti- Lucaşeuca. L. 3 de la Lucaşeuca II (după Федоров 1960). vetrele erau dispuse în unul dintre colţurile locuinţei. Fig. 4. Dwellings discovered in the settlements of the Poieneşti- Astfel, din cele 13 locuinţe de suprafaţă în care a fost Lucaşeuca culture. H. 3 from Lucaşeuca II (after Федоров 1960). identificată în mod sigur prezenţa vetrelor, patru erau situate în colţul nord-estic, şi câte o singură dată în colţul nordic, nord-vestic, vestic şi estic. În celelalte two rooms is known – H. 2 at Kruglik (fig. 5/1; Тимощук, cazuri vetrele erau amplasate pe una dintre laturi, dar Винокур 1962, 73-74). niciodată pe latura sudică sau în centrul structurii locative. În ceea ce priveşte cuptoarele, menţionăm că Heating systems were present for certain in 15 of the 37 în L. 3 din situl de la Lucaşeuca II (fig. 4) acesta a fost surface houses. They are usually represented by hearths. amenajat în apropierea laturii vestice a locuinţei, iar Only H. 3 at Lucaşeuca II (Федоров 1960, 244) and H. 3 at în L. 3 de la Kruglik (fig. 5/2) cuptorul a fost construit Kruglik (Пачкова, Романовская 1983, 53) were provided în centrul amenajării. with kilns. As yet, there are only two cases, both in the 144 Cu privire la spaţiul de locuit în cadrul culturii Poieneşti-Lucaşeuca Aşadar, putem concluziona că, de regulă, instalaţiile de foc în cadrul locuinţelor de suprafaţă ocupau zona periferică, deseori unul dintre colţuri și, mai rar, lângă una dintre laturi. Considerăm acest lucru firesc, întrucât o asemenea planificare permitea folosirea la maximum a suprafeţei locuinţei, care şi aşa era de dimensiuni reduse. După cum se poate observa, aproape jumătate dintre instalaţiile de foc erau amplasate în partea nordică a locuinţelor. Pe de altă parte, nu cunoaştem cazuri când ele să fi fost amenajate pe latura sudică sau în colţul sudic al locuinţei. Prin urmare, presupunem că intrarea în locuinţele de suprafaţă era făcută pe latura sudică. Acest fapt pare a fi destul de logic, întrucât apăra intrarea în casă de vânturile reci, ale căror direcţie predominantă este dinspre nord sau est. Din cele 15 locuinţe de suprafaţă în care în mod cert s-a putut stabili locul unde a fost situată vatra sau cuptorul, doar L. 12 de la Botoşana (Teodor 1980, 193) (fig. 3/1) dispunea de o groapă amenajată în apropierea vetrei. Fig. 5. Locuinţe descoperite în aşezările culturii Poieneşti- Lucaşeuca: 1 - L. 2 (după Babeş 1993); 2 - L. 3 de la Kruglik (după Aceasta, probabil, era prevăzută pentru depozitarea Пачкова 1977). cenuşii. Fig. 5. Dwellings discovered in the settlements of the Poieneşti- Lucaşeuca culture: 1 - H. 2 (after Babes 1993); 2 - H. 3 from Kruglik (after Пачкова 1977). Podeaua locuinţelor de suprafaţă, de obicei, nu era amenajată special, fiind realizată din lut bătătorit. În unele cazuri, însă, aceasta era lucrată într-un mod îngrijit. Este cazul L. 3 de la Kruglik la care podeaua settlement at Kruglik, H. 1 and 2 (fig. 6; 5/1; Тимощук, reprezenta un strat de lipitură de lut cu grosimea Винокур 1962, 73-74), where inside the same house there 4-5 cm, care s-a format, foarte probabil, în urma unor were identified two heating installations. Regularly, hearths aplicări repetate (Пачкова 1977, 27). Totodată, nu were set in one of the house corners. Thus, of the 13 houses este exclus faptul că, în timpul folosirii locuinţelor, pe where hearths were identified with certainty, four lay in the podea să fi fost aşternute scânduri sau piei de animale north-eastern corner and only one in the northern, north- (Teodor 1999, 28). western, western and eastern corners, in the other cases on one of the sides – yet never on the southern side – or in the Regarding the living space within the Poieneşti-Lucaşeuca culture 145 middle of the habitation feature. In terms of the kilns, we mention that in H. 3 in the site at Lucaşeuca II (fig. 4) it was set nearby the western side of the feature, and in H. 3 at Kruglik (fig. 5/2) the kiln was built in the middle of the house. Thus, we may conclude that commonly, the fire installation within surface houses occupied the peripheral area of the feature, often one of its corners, and only rarely was placed near one of the sides. We believe this was only natural as such planning allowed maximum use of the house surface, which was anyhow small. Noticeable, almost half of the Fig. 6. Locuinţe descoperite în aşezările culturii Poieneşti- Lucaşeuca. L. 1 de la Kruglik (după Babeş 1993). fire installations lay in the northern side of the houses. Fig. 6. Dwellings discovered in the settlements of the Poieneşti- On the other hand, there are no cases when they were set Lucaşeuca culture. H. 1 from Kruglik (after Babeş 1993). on the southern side or the southern corner of the house. Hence, we may assume that access into the house was made from the southern side. This seems rather logical, Este foarte greu de urmărit modul de construire a since it protected the house against cold winds, whose pereţilor şi a acoperişului locuinţelor de suprafaţă. predominant direction was from the north or east. Of the Aceste construcţii erau amplasate, probabil, într-un 15 surface houses with the place where the hearth or kiln spaţiu special amenajat, fiind constituite dintr-un lay was identified with precision, only H. 8 at Botoşana (fig. schelet lemnos înfipt în pământ (pari împletiţi cu 3/1; Teodor 1980) had a pit dug nearby the hearth. It was nuiele) peste care se aplica o lipitură de lut în amestec most likely designed to deposit the ash. cu paie sau alte materiale perisabile (Babeş 1993, 24; Teodor 1999, 29). Urme ale unor gropi de pari, care ar The floor of this type of houses was not, usually, specially fi reprezentat scheletul lemnos al structurii locative, made, and consisted of hard clay. In some cases though, au fost identificate în locuinţele nr. 1-3 din aşezarea it was carefully worked. This is the case of H. 3 at Kruglik de la Kruglik şi în locuinţa nr. 3 din situl Lucaşeuca II. (Пачкова 1977, 27), where the floor was made of a 4-5 În cazul L. 1 de la Kruglik (fig. 6), au fost semnalate cm thick-clay coating layer, formed, very likely, subsequent mai mult de 20 gropi de pari, care erau amplasate to repetitive treatments. Moreover, it is not excluded that pe laturile lungi ale construcţiei (Тимощук, Винокур while in use the houses’ floors were covered with planks or 1962, 72; Babeş 1993, Abb. 5/1). În cadrul L. 2 de la hides (Teodor 1999, 28). Kruglik (fig. 5/1) au fost descoperite, de asemenea, mai mult de 20 de gropi de piloni. Acestea erau situate pe It is very difficult to assess how the walls and roofs of the toate cele patru laturi ale structurii, dar şi pe peretele surface houses were built. They were likely placed on the 146 Cu privire la spaţiul de locuit în cadrul culturii Poieneşti-Lucaşeuca median ce practic împărţea locuinţa în două încăperi ground, supported by a timber frame stuck in the ground cu o suprafaţă egală (Тимощук, Винокур 1962, 72, over which was applied a layer of clay coating mixed Babeş 1993, Abb. 5/2). În centrul L. 3 din cadrul with straws or other perishable materials (Babeş 1993, aceluiaşi sit (fig. 5/2), a fost descoperit conturul unei 24; Teodor 1999, 29). Traces of postholes, representing gropi de pilon, cu diametrul de 0,2 m şi adâncimea de the timber frame of the house were identified in H. 1-3 0,35 m (Пачкова 1977, 26, рис. 1), menit să sprijine from the settlement at Kruglik and in H. 3 in the site at acoperişul. Cât priveşte L. 3 de la Lucaşeuca II (fig. Lucaşeuca II. In the case of H. 1 from Kruglik (fig. 6), were 4), precizăm că aici au fost identificate şapte urme reported more than 20 pits, which were located on the long de la gropi de stâlpi, cu diametrele de 0,2-0,28 m şi sides of the house (Тимощук, Винокур 1962, 72; Babeş adâncimea ce varia de la 0,12 la 0,3 m. Trei gropi 1993, Abb. 5/1). Within H. 2 from Kruglik (fig. 5/1) were also au fost descoperite pe latura sudică a locuinţei, discovered more than 20 post-holes. They were located on iar celelalte patru – pe axa centrală a construcţiei all four sides of the feature, but also on the median wall (Федоров 1960, 244; Babeş 1993, 224, Abb. 5/3). that divided the dwelling, practically, into two rooms with an equal area (Тимощук, Винокур 1962, 72, Babeş 1993, Referitor la acoperişul unor asemenea construcţii, Abb. 5/2). In the center of H. 3, from the same site (fig. 5/2), ne alăturăm opiniei exprimate de T. Arnăut (Arnăut the outline of a post-hole with a diameter of 0.2 m and a 2003, 37), potrivit căreia locuinţele de suprafaţă aveau depth of 0.35 m was discovered, most probably for a pillar acoperişul în două ape. Acesta era susţinut lateral de which supported the roof (Пачкова 1977, 26, рис. 1). As for cosoroabe aşezate în partea superioară a pereţilor, iar H. 3 from Lucaşeuca II (fig. 4), we mention that here were mediana se sprijinea pe o grindă susţinută de şirul identified 7 traces from post-holes, with diameters of 0.2- stâlpilor centrali. Versanţii şarpantei erau construiţi 0.28 m and depth ranging from 0.12 to 0.3 m. Three pits din trunchiuri sprijinite pe coamă şi pe cosoroabe were discovered on the southern side of the dwelling, and dispuse una lângă alta. Peste această construcţie se the other four – on the central axis of the feature (Федоров aşezau paie, stuf sau alte materiale perisabile şi se 1960, 244; Babeş 1993, 224, Abb. 5/3). prindeau de scheletul lemnos al acoperişului. Regarding the roof of such features, we agree with T. O problemă importantă legată de acest tip de Arnăut’s views (Arnăut 2003, 37), according to which surface amenajări o constituie aprecierea destinaţiei lor – houses had a gabled roof. It was supported on the sides by spaţii de locuit sau cu menire gospodărească. În wall plates set in the upper side of the walls, while the rafter literatura de specialitate este încetăţenită ideea că tie was bolstered by a girder supported at its turn by the row lipsa instalaţiilor de încălzire în interiorul majorităţii of central posts. The rafters were made of beams bolstered construcţiilor de suprafaţă este un indiciu că acestea on a ridge and wall plates set one beside the other. Over au fost utilizate pentru nevoile gospodăreşti. După this structure were placed thatches, reed or other perishable cum se ştie însă, pentru perioadă dată de timp sunt materials attached to the roof’s timber framework. Regarding the living space within the Poieneşti-Lucaşeuca culture 147 cunoscute vetrele portabile. Prin urmare, în cazul An important issue of such feature types is the appreciation nostru, absenţa instalaţiilor de foc nu ar reprezenta un of their purpose – habitation/dwelling features or buildings indiciu relevant şi sigur în departajarea complexelor de designed for household activities. In the scholarly literature, locuire de anexele gospodăreşti (Iarmulschi 2010, 165). the view according to which the lack of heating installations Mai mult, cercetările etnografice au arătat că multe inside most surface houses indicates they were used for dintre aceste amenajări, în care lipsesc instalaţii de household needs is well-established. However, for the given încălzire, puteau fi utilizate ca adăpost temporar până period, portable hearths are well known. Therefore, the la construirea locuinţei propriu-zise sau erau locuite absence of the hearths is no relevant indication for the numai pe timp de vară (Vuia 1973, 133-137). Numărul separation between the dwelling/habitation features and deocamdată redus de complexe de acest tip nu ne household appendages (Iarmulschi 2010, 165). Furthermore, permite să generalizăm referitor la destinaţia lor. the ethnographic research has shown that many of these features, lacking the heating installation, might have been used as temporary shelter until the proper house was built, Locuinţe adâncite în sol or that they were inhabited only during the summer (Vuia 1973, 133-137). The insofar small number of such feature Criteriul de bază ce delimitează acest tip de locuinţe, types impedes any generalization on their purpose. este adâncimea podelei lor în raport cu nivelul de călcare. Astfel, din punct de vedere etnografic, pot fi delimitate două variante de locuinţe adâncite: bordeie Sunken houses şi semibordeie. Având în vedere faptul că arheologic este complicat de a face o separare exactă între The basic criterion delimiting this house type is the aceste două variante (Babeş 1993, 22; Iarmulschi depth of their floors. Thus, ethnographically, two sunken 2010, 159; Iarmulschi 2017, 32), vom utiliza în variants may be delimited: huts and half-huts. Since continuare termenul de locuinţe adâncite. De regulă, archaeologically it is difficult to accurately separate adâncimea podelei lor variază între 0,5 şi 0,8 m de among these two variants (Babeş 1993, 22; Iarmulschi la nivelul antic de călcare – locuinţa 1 de la Orheiul 2010, 159; Iarmulschi 2017, 32), we shall further use the Vechi (Postică, Munteanu 1999, 459), semibordeiul term of sunken houses. Usually, the depth of their floors 4 de la Gorošovo (Пачкова 1983, 12) (fig. 7) – iar în varies between 0.5 and 0.8 m from the ancient surface unele cazuri adâncimile sunt cuprinse între 0,2 şi level – feature 1 at Orheiul Vechi (Postică, Munteanu 0,45 m – locuinţa D de la Ghelăieşti (Babeş 1993, 1999, 459), the half-hut 2 at Gorošovo (fig. 7; Пачкова 199), L. 11 de la Lozna-Hlibicioc (Teodor 1992, 49, 1983, 12) – and in some cases between 0.2 and 0.45 m – fig. 3) (fig. 8). Luând în consideraţie necesitatea unei feature D at Ghelăieşti (Babeş 1993, 199), H. 11 at Lozna- fundaţii, nu putem exclude posibilitatea că, în cel din Hlibicioc (fig. 8; Teodor 1992, 49, fig. 3). Since foundations urmă caz, asemenea construcţii să fi reprezentat, de were required, we may not exclude the possibility that 148 Cu privire la spaţiul de locuit în cadrul culturii Poieneşti-Lucaşeuca Fig. 7. Locuinţe descoperite în aşezările culturii Poieneşti- Fig. 8. Locuinţe descoperite în aşezările culturii Poieneşti- Lucaşeuca. L. 4 de la Gorošovo (după Пачкова 1983). Lucaşeuca. L. 11 de la Lozna-Hlibicioc (după Teodor 1992). Fig. 7. Dwellings discovered in the settlements of the Poieneşti- Fig. 8. Dwellings discovered in the settlements of the Poieneşti- Lucaşeuca culture. H. 1 from Gorošovo (after Пачкова 1983). Lucaşeuca culture. H. 1 from H. 11 from Lozna-Hlibicioc (after Teodor 1992). fapt, locuinţe de suprafaţă (Leube 2009, 154). Potrivit in the latter case, such features were in fact surface cercetătorului german L. Leineweber, în asemenea houses (Leube 2009, 154). According to some scholars, cazuri ar fi mai potrivită utilizarea termenului „sunken these are the cases when the use of the term “sunken featured buildings” (Leineweber 1997, 30). În cazurile featured buildings” (Leineweber 1997, 30) is much more unui teren în pantă, pentru a da o poziţie orizontală appropriate. When the land was sloping, for horizontal podelei, adâncimea locuinţelor poate varia mult de la floors, the depth of the house varied much from one edge o margine la alta. Este cazul, spre exemplu, a L. 1 de la to another. This is the case for instance of H. 1 at Lunca Lunca Ciurei, a cărei adâncime variază de la 0,3 până Ciurei, whose depth varies between 0.3 to 0.75 m from the la 0,75 m de la nivelul antic de călcare (Teodor 1987, ancient surface level (fig. 9; Teodor 1987, 69, fig. 3). We 69, fig. 3) (fig. 9) Amintim şi L. 4 de la Rudi, care avea also mention H. 4 at Rudi, whose floor on the southern side podeaua pe latura sudică la adâncimea de 0,5 m, iar lay at 0.5 m deep, while the northern at 0.24 m from the pe cea nordică la 0,24 m de la nivelul vechi de călcare ancient surface level (Романовская 1972, 11). (Романовская 1972, 11). Based on the observations made until now, it was Din observaţiile făcute până în prezent s-a stabilit established that sunken houses had, from the point of că locuinţele adâncite în sol, din punctul de vedere view of their layout, a large variety of forms. Thus, H. 1 Regarding the living space within the Poieneşti-Lucaşeuca culture 149 al planului, puteau avea o varietate mare de forme. Astfel, L. 1 de la Lunca Ciurei (fig. 9) era de formă dreptunghiulară cu colţurile bine conturate, având laturile de 5,0×3,75 m (Teodor 1987,69). Locuinţa nr. 3 de la Dolheştii Mari (fig. 10/1) avea şi ea forma dreptunghiulară cu laturile de 2,9×2,0 m (Andronic 1994, 235, fig. 2). Se întâlnesc în mediul culturii Poieneşti-Lucaşeuca şi locuinţe adâncite în sol de formă patrulateră cu marginile rotunjite. Drept exemplu amintim de bordeiul nr. 4 de la Orheiul Vechi. Acesta era de formă rectangulară cu colţurile rotunjite, iar dimensiunile laturilor erau de 4,4×3,6 m (Postică, Munteanu 1999, 459, fig. 3). Cunoaştem şi locuinţe Fig. 9. Locuinţe descoperite în aşezările culturii Poieneşti- de formă ovală în plan. Astfel, L.2 de la Lucaşeuca II Lucaşeuca. L. 1 de la Lunca Ciurei (după Teodor 1987). (fig.11/1) avea formă ovală cu dimensiunile de Fig. 9. Dwellings discovered in the settlements of the Poieneşti- Lucaşeuca culture. H. 1 from Lunca Ciurei (after Teodor 1987). 4,4×3,1 m (Федоров 1960, 240) . După cum s-a putut observa, dimensiunile unor asemenea structuri locative nu erau mari, variind, de at Lunca Ciurei (fig. 9) was rectangular with well outlined regulă, de la 12 la 24 m2. Există, totodată, cazuri când corners and sides of 5.0×3.75 m (Teodor 1987, 69). House acestea ocupau o suprafaţă mai mică. Astfel, locuinţa A no. 3 at Dolheştii Mari (fig. 10/1) was also rectangular din aşezarea de la Ghelăieşti avea laturile de 3,0×2,5 m with the sides of 2.9×2.0 m (Andronic 1994, 235, fig. 2). (Babeş 1993, 24), iar semibordeiul 1 de la Botoşana (fig. In the Poieneşti-Lucaşeuca culture environment there are 10/2) ocupa o suprafaţă de cca 9 m2 (Teodor 1980, 183). also rectangular sunken houses with rounded corners. For instance, we mention feature no. 4 at Orheiul Vechi. În 35 de locuinţe adâncite în sol (dintre cele 82 It was rectangular with rounded corners, while the sides descoperite şi cercetate) au fost delimitate în mod sigur were sized 4.4×3.6 m (Postică, Munteanu 1999, 459, fig. instalaţii de foc – vatră sau cuptor. De regulă, acestea 3). There are also flat oval houses too. For instance H. 2 erau reprezentate prin vetre. Numai locuinţele nr. 2, 4 at Lucaşeuca II (fig. 11/1) was oval with 4.4×3.1 m sides (fig. 11/1) şi 6 din aşezarea de la Lucaşeuca II (Федоров (Федоров 1960, 240). 1960, 241-248) şi L. 5 de la Româneşti (Mareş 1995) erau prevăzute cu câte un cuptor. În majoritatea Notably, the sizes of such features were not large, usually cazurilor, instalaţiile de foc au fost amplasate în unul varying from 12 to 24 m2. There are though also cases dintre colţurile locuinţei – şase în colţul vestic, patru when they were even smaller in surface. Thus, house A in 150 Cu privire la spaţiul de locuit în cadrul culturii Poieneşti-Lucaşeuca Fig. 10. Locuinţe descoperite în aşezările culturii Poieneşti- Lucaşeuca: 1 - L. 3 de la Dolheştii Mari (după Andronic 1994); 2 - L. 1 de la Botoşana (după Teodor 1980). Fig. 10. Dwellings discovered in the settlements of the Poieneşti- Lucaşeuca culture: 1 - H. 3 from Dolhestii Mari (after Andronic 1994); 2 - H. 1 Botosana (after Teodor 1980). în cel nord-vestic, câte două în colţul nordic şi în cel the settlement at Ghelăieşti was sided 3.0×2.5 m (Babeş nord-estic, şi câte o singură dată, în colţul sudic şi 1993, 24), and the half-hut 1 at Botoşana (fig. 10/2) sud-estic. În 12 situaţii acestea au fost amenajate pe occupied a surface of ca. 9 m2 (Teodor 1980, 183). una dintre laturile locuinţei – patru pe latura vestică, două pe cea sud-vestică şi nordică şi câte un singur caz In 35 of the sunken houses the fire installations were clearly pe latura sudică, sud-estică, estică şi nord-estică. În delimited – either hearths or kilns. Regularly, they were acelaşi context, precizăm că în şapte cazuri instalaţiile represented by hearths. In most cases, the fire installations de încălzire au fost descoperite în centrul locuinţelor. were placed in one of the corners of the house – six in the Astfel, ca şi în cazul construcţiilor de suprafaţă, western corner, four in the north-western corner, two in remarcăm că instalaţiile de foc, de regulă, ocupau either the north corner or the north-eastern corner and zona periferică a amenajărilor adâncite în sol. Situaţie once in the southern and south-eastern corner. In 12 cases oarecum firească, deoarece o asemenea planificare they were placed on one of the sides – four on the western permitea utilizarea la maxim a suprafeţei locuinţei. În side, two on the south-western and northern side and once şase cazuri – semibordeiele de la Gorošovo (Пачкова on the southern, south-eastern, eastern and north-eastern 1983, 7-12, 14-24), L. 6 de la Lucaşeuca II (Федоров side. Within the same context, we specify that in seven 1960, 246) şi L 1 de la Roşiori-Dulceşti (Hânceanu cases the fire installations were discovered in the middle of 2016, 41) – în apropierea instalaţiilor de foc s-au the houses. Thus, alike in surface houses, fire installations descoperit gropi. Unele dintre ele, probabil, au servit la commonly occupied the peripheral area of the sunken depozitarea cenuşii. buildings, which was somewhat natural as such planning allowed the maximum use of the house surface. In six cases – half-huts at Gorošovo (Пачкова 1983, 7-12, 14-24), H. 6 Regarding the living space within the Poieneşti-Lucaşeuca culture 151 Identificarea intrării în locuinţe este foarte dificilă, întrucât în majoritatea cazurilor ele nu pot fi surprinse. Cu toate acestea, în prezent dispunem de unele date care pot servi la rezolvarea parţială a acestei probleme. Astfel, pe latura de sud şi est a structurii nr. 53 de la Orheiul Vechi (fig. 11/2) a fost surprinsă o treaptă de intrare ce avea înălţimea maximă de 0,25 m (Ткачук 1991, 47). O situaţie asemănătoare a fost atestată în cazul semibordeiului nr. 4 de la Botoşana, unde nişa de intrare era amplasată pe latura estică a construcţiei (Teodor 1980, 185). Semibordeiul nr. 3 din aşezarea de la Gorošovo dispunea pe latura vestică de un prag de Fig. 11. Locuinţe descoperite în aşezările culturii Poieneşti- Lucaşeuca: 1 - L. 2 de la Lucaşeuca II (după Федоров 1960); 2 - intrare cu dimensiunile de 1,4×1,2 m (Пачкова 1983, compl. 53 de la Orheiul Vechi (după Ткачук 1991). 12). Un caz deosebit îl constituie L. 3 de la Rudi. În Fig. 11. Dwellings discovered in the settlements of the Poieneşti- partea de sud-vest a acesteia s-au observat urmele a Lucaşeuca culture: 1 - H. 2 from Lucaşeuca II (after Федоров 1960); 2 – compl. 53 from Orheiul Vechi (after Ткачук 1991). două gropiţe de pari (Романовская 1972, 10). După toate probabilităţile, aici era o construcţie de tip şopron, acoperişul căreia se sprijinea pe aceşti pari, care marca locul de intrare în locuinţă. at Lucaşeuca II (Федоров 1960, 246) and H. 1 at Roşiori- Dulceşti (Hânceanu 2016, 41) – nearby the fire installations Foarte rar în cadrul locuinţelor adâncite s-au were identified pits. Some, likely, served to deposit the ash. descoperit gropi, a căror funcţionalitate, probabil, a fost cea de păstrare a proviziilor. Până la momentul The identification of the access inside the houses is de faţă, asemenea amenajări au fost semnalate în 10 very difficult, since in most cases any such traces are locuinţe din aşezările de la Borniş, Botoşana, Gorošovo, impossible to identify. Nevertheless, in the present, there Lucaşeuca II, Orheiul Vechi, Roşiori-Dulceşti şi Sokol. are certain data which partially resolve this issue. Thus, În general, nu au putut fi atestate urmele pieselor on the southern and eastern side of feature no. 53 at de mobilier care au jucat rolul de pat sau masă. Orheiul Vechi (fig. 11/2) an entry step with a maximum Uneori însă, în cadrul unor structuri de locuit au fost height of 0.25 m (Ткачук 1991, 47) was identified. Similar semnalate trepte de mărimi mari, care, posibil, au fost circumstances were recorded in the case of the half-hut no. utilizate în calitate de mobilier. Astfel, semibordeiul 4 at Botoşana, where the access niche lay on the eastern nr. 7 de la Gorošovo dispunea pe latura sudică şi side of the structure (Teodor 1980, 185). The half-hut no. 3 sud-vestică de o laviţă cu dimensiunile de 2,6×1,3 m in the settlement at Gorošovo was provided on the western (Пачкова 1983, 19). O situaţie asemănătoare a fost side with an access threshold sized 1.4×1.2 m (Пачкова 152 Cu privire la spaţiul de locuit în cadrul culturii Poieneşti-Lucaşeuca urmărită în semibordeiul nr. 1 din acelaşi sit. În acest 1983, 12). A special case is H. 3 from Rudi. In the south- caz, amenajarea de formă semiovală cu dimensiunile western part of it were observed traces of two post-holes de 1,6×0,8 m a fost surprinsă pe latura sud-vestică a (Романовская 1972, 10). In all likelihood, here was a shed- locuinţei (Пачкова 1983, 6). Aceasta a servit, probabil, type construction, the roof of which rested on these stakes, în calitate de pat sau masă (Пачкова 1983, 6). which marked the place of entry into the dwelling. De obicei, podeaua locuinţelor adâncite în sol era Very rarely within the sunken houses were identified pits, simplă, fiind realizată din lut bătătorit. Până în whose functionality, likely, was that of food storages. So prezent, cunoaştem doar un singur caz, structura D/ far, such facilities have been reported in 10 dwellings in SIV din situl de la Boroseşti, când podeaua era uşor the settlements of Bornis, Botosana, Gorosovo, Lucaseuca arsă (Babeş 1993, 184). Nu excludem faptul că, în II, Orheiul Vechi, Rosiori Dulcesti and Sokol. In general, timpul folosirii locuinţelor, pe podea au fost aşternute traces of the furniture playing the role of beds or tables scânduri sau piei de animale (Teodor 1999, 28). Ca şi could not be identified. Sometimes though, within some în cazul locuinţelor de suprafaţă, este greu de observat dwelling/habitation features were reported larger steps, modul de construcţie a pereţilor şi a acoperişului unor which possibly were used as furniture. Thus, the half-hut asemenea complexe. Având în vedere acest aspect, no. 7 at Gorošovo was provided on the southern and south- am putea evidenţia, în mod ipotetic, trei categorii western side with a bench sized 2.6×1.3 m (Пачкова 1983, de locuinţe adâncite în sol: 1) amenajări în care s-au 19). Similar circumstances were identified in half-hut no. 1 descoperit câte un şir de gropi în care erau fixaţi pilonii from the same site. In this case, the half-oval feature sized ce sprijineau pereţii şi acoperişul; 2) structuri în care 1.6×0.8 m was identified on the south-western side of the au fost identificate doar câte o singură groapă – cea de house. It likely served as bed or table (Пачкова 1983, 6) la stâlpul pentru sprijinirea acoperişului; 3) locuinţe unde asemenea gropi nu au fost descoperite. Usually, the floor of the sunken-featured buildings was simple, made of battered clay. There is only one case, to Prima categorie se caracterizează prin faptul că pereţii date, namely feature D/SIV in the site at Boroseşti, where locuinţelor erau sprijiniţi pe pari de lemn ale căror urme the floor was slightly burnt (Babeş 1993, 184). We do s-au delimitat pe perimetrul gropii. Drept exemplu not exclude the possibility that when used, the floor was aducem L. 2 din aşezarea de Lucaşeuca II (fig. 11/1). Aici covered with planks or hides (Teodor 1999, 28). Similarly to au fost descoperite şase gropi de stâlpi, cu diametrul ce the surface houses, it is difficult to identify how walls and varia de la 0,2 la 0,5 m, grupate câte trei pe latura estică roofs were built. Hence, we may hypothetically outline three şi vestică a locuinţei (Федоров 1960, 241-242). Un caz categories of sunken houses: 1) features where within the oarecum identic a fost atestat în L. 3 din situl de la Rudi. pit perimeter, post prints were identified, supporting the Complexul dispunea de trei gropi de pari, cu diametrul walls and roof; 2) buildings with a single post supporting de cca 0,2 m, situate la distanţa de 0,9 m una de alta the roof; 3) houses without such pits. Regarding the living space within the Poieneşti-Lucaşeuca culture 153 pe latura sudică, şi de o gropiţă, cu diametrul de 0,24 The first category is characterised by the fact that the m, pe latura nordică a locuinţei (Романовская 1972, 8). walls were supported by timber posts whose traces were Cea de a doua categorie de construcţii se caracterizează delimited within the pit perimeter. For instance, H. 2 in the prin prezenţa unei singure gropi de pilon. Drept exemplu settlement at Lucaşeuca II (fig. 11/1). There were uncovered amintim amenajarea nr. 53 de la Orheiul Vechi (fig. 11/2), six postholes, with a diameter varying from 0.2 to 0.5 m, în centrul căruia a fost descoperită o groapă de par cu grouped as three on the eastern and western sides of the diametrul de 0,2 m şi adâncimea de 0,15 m (Ткачук 1991, house (Федоров 1960, 241-242). A somewhat identical case 45). În sfârşit, ultima categorie de construcţii, care este was attested in H. 3 of the Rudi site. The complex had three cea mai numeroasă1, se caracterizează prin lipsa gropilor holes of poles, with a diameter of about 0.2 m, located at de stâlpi. Dacă ipoteza noastră privind nesurprinderea a distance of 0.9 m from one another on the southern side gropilor este valabilă, am putea exclude această categorie and a dimple with a diameter of 0.24 m, on the northern de construcţii. Fiind, însă, doar o ipoteză, care ar putea side of the dwelling (Романовская 1972, 8).The second să nu fie validă, atunci admitem că pereţii şi acoperişul category of features is characterised by the presence of respectivelor construcţii ar putea să se fi sprijinit pe tălpi a single posthole. For instance, feature no. 53 in the site de lemn dispuse pe marginea gropii locuinţei. at Orheiul Vechi (fig. 11/2), in the middle of which was discovered a pillar pit with a depth of 0.1 m from floor level Având în vedere faptul că astfel de locuinţe erau (Ткачук 1991, 45). Lastly, the last category of buildings, adâncite, de regulă, cu cel mult 1 m de la nivelul antic which is most numerous1, is characterised by the lack of de călcare, presupunem că ele aveau pereţii ce se pillar pits. If our hypothesis regarding the surprise of the ridicau deasupra nivelului de călcare, fiind realizaţi, ca pits is valid, we could exclude this category of construction. şi în cazul locuinţelor de suprafaţă, dintr-un schelet Being, however, only a hypothesis, which may not be valid, lemnos, uns cu un strat de lipitură de lut. Acoperişul, then we admit that the walls and roofs being supported, detalii referitoare la construcţia căruia nu ne stau likely, on timber skids set on the edge of the house pit. la dispoziţie, era, probabil (ca şi a construcţiilor de suprafaţă), în două ape, fiind realizat din lemn, paie, Since such buildings were sunken, usually, by at most stuf şi alte materiale perisabile. 1 m from the ancient surface level, we may assume their walls were built, like the surface houses, on a timber Ca şi în cazul locuinţelor de suprafaţă, o problemă frame, coated with a clay layer. The roof, of which details ce încă se mai discută în literatura de specialitate o regarding its construction are unknown, was likely, gabled reprezintă funcţionalitatea structurilor adâncite în and made of timber, thatch, reed and other perishable sol. Ne alăturăm opiniei exprimate de unii cercetători materials. 1 Considerăm că numărul unor asemenea locuinţe este, de fapt, mult mai mic. Nesurprinderea gropilor de pari, potrivit opiniei noastre, ar putea 1 We consider that the number of such houses is much smaller. The să se datoreze structurii solului, care de multe ori nu permite identificarea fact that the pit graves were not surprised, in our opinion, may be due to acestora. the hue of the soil, which often does not allow their identification. 154 Cu privire la spaţiul de locuit în cadrul culturii Poieneşti-Lucaşeuca germani şi polonezi, potrivit căreia majoritatea din ele Similarly to the surface houses, an issue still debated in the ar fi avut o funcţionalitate multiplă – de locuire, gătitul scholarly literature, is represented by the function of the bucatelor, depozit, spaţiu de ţesut etc. (Leube 2009, 157; sunken buildings. We join the view expressed by some of the Michałowski 2010, 189). Pentru o asemenea abordare German and Polish scholars arguing that they might have ne conduc mai multe descoperiri. Spre exemplu, L. 3 fulfilled multiple functions – that of a dwelling, for cooking, de la Sokol dispunea, lângă latura estică, de o groapă storage purposes, as weaving space etc (Leube 2009, 157; cu dimensiunile de 1,8×1,2 m de formă ovală în plan. Michałowski 2010, 189). Several finds support such an Aceasta reprezenta, de fapt, intrarea într-o amenajare approach. For instance, H. 3 at Sokol was provided, near the de tip pivniţă, cu dimensiunile de 2,8×2,25 m şi eastern side, with a 1.8×1.2 m sized flat oval pit. It was in adâncimea de 1,25 m (Вакуленко, Пачкова 1979, 5). fact, the entrance to a cellar-type structure, sized 2.8×2.25 m and 1.25 m deep (Вакуленко, Пачкова 1979, 5). Practicarea ţesutului în construcţiile adâncite în sol poate fi sugerată, în unele cazuri, de descoperirea That in some cases weaving was performed in the sunken concentraţiilor de fusaiole, așa cum este cazul L. 4 buildings is suggested by the find of precisely 24 spindle de la Lucașeuca II, unde au fost identificate tocmai weights in H. 4 at Lucaşeuca II (Федоров 1960, 246). It is 24 astfel de exemplare (Федоров 1960, 246). De worth mentioning that some ancient authors, namely Pliny, menţionat că şi unii autorii antici, avem în vedere report that the Germans practiced weaving “…in pits and pe Plinius, menţionează faptul că germanii practicau below the ground” (Plinius, Naturae historiarum libri XIX, 8-9). ţesutul “…în gropi şi sub pământ” (Plinius, Naturae historiarum libri XIX, 8-9). While several specialists have argued that the key resemblances extant between the settlements of the Deşi, mai mulţi specialişti au opinat că asemănările culture discussed herein and those of the Getae (6th - 3rd esenţiale ce există între locuinţele culturii de care centuries BC) are a substantial argument in favor of a ne preocupăm şi cele getice (sec. VI/V-III a. Chr.) genetic relation between these two cultures (Никулицэ reprezintă un argument solid în favoarea unei legături 1987, 203-205; Пачкова 1985), one must specify that genetice între aceste culturi (Никулицэ 1987, 203- the settlements of the Poieneşti-Lucaşeuca culture have 205; Пачкова 1985), trebuie să precizăm că structurile also perfect parallels with the habitat sites ascribed to de locuit din cadrul aşezărilor culturii Poieneşti- the Jastorf and Przeworsk cultures in the north of Central Lucaşeuca comportă perfecte analogii şi cu locuinţele Europe. To this effect, and in order to avoid declarative de tip Jastorf şi Przeworsk din nordul Europei Centrale. statements, we mention a few – Datyń 10 (Domański 2010, Pentru a nu rămâne doar la nivel declarativ amintim 159-160), Kölln (Brandt 2005, 53-54) and Więckowice 20 descoperirile de la Datyń 10 (Domański 2010, 159- (Micahłowski 2010, Abb. 20). The emergence and origin of 160), Kölln (Brandt 2005, 53-54) şi Więckowice 20 the Poieneşti-Lucaşeuca culture shall be discussed though (Michałowski 2010, Abb. 20). Acest subiect însă, in another article. urmează să-l discutăm într-un alt studiu. Regarding the living space within the Poieneşti-Lucaşeuca culture 155 Bibliografie/Bibliography Andronic 1994: M. Andronic, Aşezarea din sec. II-I î. H. de Leineweber 1997: R. Leineweber, Kaiserzeitliche la Dolheştii Mari-Suceava. Memoria Antiquitatis XIX, 1994, Hausmodelle nach Befundem aus dem Altmarkreis 235-242. Salzwedel (Oldenburg 1997). Arnăut 2003: T. Arnăut, Vestigii ale sec. VII-III a.Chr. în Leube 2009: A. Leube, Studien zu Wirtschaft und Siedlung spaţiul de la est de Carpaţi (Chişinău 2003). der germanischen Stämmen im nördlichen Mitteleuropa während des 1 bis 5/6 Jahrhunderts n. Chr. (Mainz 2009). Babeş 1993: M. Babeş, Die Poieneşti-Lukaševka-Kultur. Ein Beitrag zur kulturgeschichte in Raum östlich der Karpaten in Meyer et al. 2016: M. Meyer, O. Munteanu, V. Iarmulschi, B. der letzten Jahrhunderten vor Christi Geburt (Bonn 1993). Rauchfuß, F. Höppner, Aşezarea de tip Poieneşti-Lucaşeuca de la Brăneşti-Marginea de Vest (r. Orhei, R. Moldova) Babeş 2003: M. Babeş, Die Poieneşti-Lukaševka-Kultur. In: (cercetările din anii 2014-2015). In: (Eds. L. Sîrbu, N. Telnov, (Hrsg. R. Müller) RGA 23 (Berlin - New-York 2003), 230-239. L. Ciobanu, Gh. Sîrbu, M. Kaşuba) Culturi, procese şi contexte Brandt 2005: J. Brandt, Eine Siedlungen der vorrömischen în Arheologie. Volum omagial – Oleg Leviţki la 60 de ani Eisenzeit in der Gemarkung Kölln, Lkr. Demmin. Jahrbuch (Chişinău 2016), 310-330. Bodedenkml. im Meckl.-Vorpomm. 53, 2005, 47-74. Meyer et al. 2018: M. Meyer, O. Munteanu, V. Iarmulschi, T. Domański 2010: G. Domański, Siedlungen der Gubener Schatte, Geomagnetic prospects and archaeological surveys Gruppe. In: (Hrsg. M. Meyer) Haus-Gehöft-Weiler-Dorf. on the Poieneşti-Lucaşeuca type settlement Ivancea-Sub Siedlungen der Vorrömischen Eisenzeit in nördlichen Pădure (district Orhei, R. Moldova). In: (Eds. A. Zanoci, M. Băţ, Mitteleuropa (Berlin 2010), 157-168. S.-C. Ailincăi, A. Ţârlea) Interdisciplinary research in Iron Age sites from the Tisa-Dniester area. Proceedings of Saharna Hânceanu 2016: G.D. Hânceanu, Vestigii dacice şi bastarne Summer Colloquim, July 13th-16th, 2017 (Tulcea-Chişinău dintr-o locuinţă a sitului de la Roşiori-Dulceşti. Acta Musei 2018), 146-179. Tutovensis XII/2. Historica et archaelogica in honorem Ion Ioniţă octogenri, 2016, 40-71. Michałowski 2010: A. Michałowski, Die Siedlungen der Jastorf-Kultur in Großpolen. In: (Hrsg. M. Meyer) Haus- Iarmulschi 2010: V. Iarmulschi, Observaţii privind aşezările Gehöft-Weiler-Dorf. Siedlungen der Vorrömischen Eisenzeit de tip Poieneşti-Lucaşeuca. Revista arheologică s.n. V/2, in nördlichen Mitteleuropa (Berlin 2010), 169-198. 2010, 159-168. Munteanu 2004: O. Munteanu, Lanţul slăbiciunilor sau Iarmulschi 2017: V. Iarmulschi, Reflection on the unde au dispărut geţii. In: (Eds. T. Arnăut, O. Munteanu, settlements attributed to the Poieneşti-Lucaşeuca Culture. S. Musteaţă) Studii de Istorie Veche şi Medievală: Omagiu Journal of Ancient History and Archaeology 4/1, 2017, 29-46. profesorului Gheorghe Postică  (Chişinău 2004), 141-152. Iarmulschi 2018: V. Iarmulschi, Consideraţii privind Teodor 1969: S. Teodor, Unele date cu privire la cultura cronologia şi periodizarea aşezărilor culturii Poieneşti- geto-dacică din nordul Moldovei în lumina săpăturilor de la Lucaşeuca. Tyragetia s.n. XI/1, 2018, 29-39. Botoşana. SCIVA 20/1, 1969, 33-42. 156 Cu privire la spaţiul de locuit în cadrul culturii Poieneşti-Lucaşeuca Teodor 1975: S. Teodor, Săpăturile de la Cucorăni. ArhMold Пачкова 1977: С.П. Пачкова, Поселение по близу села VIII, 1975, 121-145. Круглик на Буковине. Ареологiя 23, 1977, 24-34. Teodor 1980: S. Teodor, Aşezarea din epoca Latène de la Пачкова 1983: С.П. Пачкова, Археологические Botoşana. SCIVA 31/2, 1980, 181-227. исследования многослойного поселения у с. Горошова Тернопольской области. В сб.: (ред. А.Т. Смиленко) Teodor 1987: S. Teodor, Cercetările arheologice de la Ciurea. Археологические памятники Среднего Поднестровья (Киев ArhMold XI, 1987, 65-102. 1983), 4-55. Teodor 1992: S. Teodor, Cercetările arheologice de la Lozna- Пачкова 1985: С.П. Пачкова, Культура Поянешть- Hlibicioc, jud. Botoşani. ArhMold XV, 1992, 45-69. Лукашевка. В сб.: (ред. В.Д. Баран) Этнокультурная карта Teodor 1999: S. Teodor, Regiunile est-carpatice ale территории Украинской ССР в I тыс. н.э. (Киев 1985), 17-25. României în secolele V-II a. Chr. Consideraţii generale şi Романовская 1972: M.А. Романовская, Отчет о раскопках repertoriul arheologic (Bucureşti 1999). проведенных на городище Рудь в 1972 году. Arhiva MNIM. Teodor, Şadurschi 1980: S. Teodor, P. Şadurschi, Aşezarea Tимощук, Винокур 1962: Б.A. Tимощук, И.С. Винокур, din cea de a doua epocă de la Lozna, jud. Botoşani. MCA XV, Памятники эпохи полей погребений на Буковине. KCИA 1980, 225-237. 90, 1962, 73-76. Vuia 1973: R. Vuia, Locuinţa. Etnografia văii Bistriţei (Piatra Ткачук 1991: М.Е. Ткачук, Новые данные к исследованию Neamţ 1973). памятников типа Поянешть-Лукашевка по материалам Вакуленко, Пачкова 1979: Л.В. Вакуленко, С.П. Пачкова, Старого Орхея. В сб.: Археологические исследования в O культуной принaдлежности поселения у села Сокол. В Старом Орхее (Кишинев 1991), 44-53. сб.: (ред. В.Д. Баран) Славяне и Русь (Киев 1979), 5-21. Федоров 1960: Г.Б. Федоров, Население Пруто- Никулицэ 1987: И.Т. Никулицэ, Северные фракийцы в Дневстровского междуречья в I т. н.э. MИA 89, 1960. VI-I д. н. е. (Кишинев 1987). Пачкова 1974: С.П. Пачкова, Господарство східно- слов’янських племен на рубежі нашої ери (Київ 1974). Dr. Vasile Iarmulschi Dr. Octavian Munteanu Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Chișinău, Republica Moldova Chişinău, Republica Moldova, e-mail: 

e-mail: 

Despre o locuinţă dacică mai neobişnuită de la Şimleu Silvaniei, Sălaj-România About an unusual Dacian dwelling from Şimleu Silvaniei, Sălaj-România Horea Pop 158 Despre o locuinţă dacică mai neobişnuită de la Şimleu Silvaniei, Sălaj-România Cuvinte-cheie: Depresiunea Şimleului, Şimleu Silvaniei, aşezare dacică, casă dacică, statuetă din lut. Rezumat: Importanţa cercetării rezidă mai ales în abordarea, aproape exhaustivă, pentru întâia oară, a unei terase dacice din cadrul aşezării civile dacice de la poalele Dealului Cetate de la Şimleu Silvaniei. Cunoscută doar din numeroase cercetări perieghetice şi sondaje de mică anvergură, urmele acesteia se întind semicircular, pe 1,5 km lungime, la baza Dealului Cetate, unde exista centrul militar-politic şi poate şi religios al aşezării. Prezenţa unei astfel de construcţii în aşezare, pe o terasă dominantă ca altitudine, poate sugera existenţa unei aristocraţii civile. Procentul mare de oase provenind de la animale sălbatice (peste 30%) este un argument în acest sens. În apropiere au fost descoperite şi urme care presupun existenţa unui atelier metalurgic (fragmente de creuzete şi zguri). Abundenţa materialelor arheologice ceramice doar în încăperea 3 şi raritatea în nr. 1 şi 2 sunt indicii privind exploatarea spaţiului locuit. Prezenţa „fusaiolelor” şi a micii statuete din ceramică, în încăperea nr. 4, amenajată la nordul construcţiei, poate fi un indiciu privind existenţa unui loc sacru special amenajat în cadrul construcţiei. Principalele analogii morfologice apropiate pot fi căutate tot la Şimleu Silvaniei în cercetările din punctele Cetate şi Observator, chiar dacă numărul încăperilor e mai mic în aceste cazuri. Cea mai bună analogie este cea a construcţiei cu 4 încăperi cercetată la Luncani/Piatra Roşie, care avea dimensiuni totale de 25×5 m. Keywords: Depression of Şimleu, Şimleu Silvaniei, Dacian Settlement, Dacian House, Dacian burnt clay figurines. Abstract: The importance of the research lies in that for the first time it approaches almost exhaustively a Dacian terrace within the Dacian civil settlement at the foot of the Cetate (Citadel) Hill in Şimleu Silvaniei. Known only from numerous small-scale fieldwork and surveys, its traces extend semi-circularly, on a 1.5 km length, at the foot of the Cetate Hill, where the military-political and perhaps religious centre of the settlement lay. The presence of such a construction in a settlement on a dominant, high-altitude terrace can suggest the existence of a civil aristocracy. The large percentage of bones coming from wild animals (above 30%) could substantiate this argument. Nearby, traces were discovered that also suggest the existence of a metallurgical workshop (fragments of crucibles and slags). The abundance of ceramic archaeological materials only in room 3 and the rarity of it in rooms 1 and 2 are indications of the use of living space. The presence of “spindle whorls” and the small ceramic statuette in room no. 4, located at the north of the construction, may be an indication of the existence of a sacred place specially built within it. Close analogies are known at Şimleu Silvaniei as a result of the archaeological research done at the points of Cetate (Citadel) and Observator (Observatory), even if the number of rooms is smaller in these cases. The best analogy is the construction with four rooms investigated at Luncani/Piatra Roşie, which had a total size of 25×5 m. About an unusual Dacian dwelling from Şimleu Silvaniei, Sălaj-România 159 Contextul descoperirii Perieghezele anterioare, 1989-1992, 1995-1999 (Pop 1999a; Pop 1999b), 2001-2007, au relevat existenţa unor amenajări antice de anvergură în pantele dealurilor (terase antropogene) ce mărginesc strada Andrei Mureşanu propriu-zisă (Pop et al. 2006). Începând cu data de 17 iulie 2007 au fost efectuate lucrări de supraveghere arheologică la obiectivul proiectat, în baza autorizaţiei de supraveghere arheologică nr. 254/2007 emisă de Ministerul Culturii. Lucrările efectuate pentru amenajarea zonei construibile au constat în excavări mecanice pentru degajarea solului pietros din panta dealului care Fig. 1. Amplasarea oraşului Şimleu Silvaniei pe harta României. coboară până la strada A. Mureşanu. Fig. 1. Location of Şimleu Silvaniei on the map of Romania. În momentul apariţiei vestigiilor arheologice excavările mecanice au fost stopate şi au fost facute demersuri pentru continuarea lucrărilor The context of the discovery sub forma unei săpături arheologice preventive în baza autorizaţiei nr. 288/2007 emisă de Ministerul Previous field research, 1989-1992, 1995-1999 (Pop Culturii. 1999a; Pop 1999b), 2001-2007, revealed the existence of extensive ancient human presence on the slopes of the hills (anthropogenic terraces) that border the present-day Andrei Cadrul fizico-geografic Mureşanu Street (Pop et al. 2006). Masivul Măgura Şimleului domină zona nord-vestică a Starting with the 17th of July, 2007 archaeological Depresiunii Şimleului (Pop 2001; Pop 2008), iar oraşul surveillance works were carried out at the site, based on Şimleu Silvaniei (fig. 1) se întinde la poalele Măgurii, the Archaeological Surveillance Authorization no. 254/2007 spre sud, pe malul râului Crasna. Strada A. Mureşanu, issued by the Ministery of Culture. The works were done in amplasată la baza Măgurii, mai precis la baza unui order to prepare a construction site through the mechanical deal din componenţa acesteia, Dealul Cetate, la vest de excavation of the rocky soil from the hill slope that acesta, suprapune un segment din mai vechea aşezare descends to the A. Mureşanu Street. 160 Despre o locuinţă dacică mai neobişnuită de la Şimleu Silvaniei, Sălaj-România As soon as the archaeological vestiges turned up, the mechanical excavations were stopped, and steps were taken to continue the works in the form of a preventive archaeological excavation under the authorisation no. 288/2007 issued by Ministry of Culture. The physical geographic framework The Măgura Şimleului Hill Range dominates the north-western area of the Şimleului Depression (Pop 2001; Pop 2008), with the town of Şimleu Silvaniei (fig. 1) lying at the foot of the Fig. 2. Şimleu Silvaniei (captură Google). Nr. 1 - locul descoperirii; nr. 2 - Măgura, towards the south, on the bank of the Crasna river. Dealul Cetate. Fig. 2. Şimleu Silvaniei (Google capture). No. 1 - place of discovery; no. 2 - The A. Mureşanu Street is located at the base of the Măgura, Cetate Hill. more precisely at the base of one hill that is part of the range, the Cetate (Fortress) Hill. To the west, the street overlaps with a segment of an older Dacian civilian settlement that civilă dacică ce se dezvolta pe firele de apă care developed on the water springs of the hilly range (fig. 2). izvorau din masivul deluros (fig. 2). The history of the research Istoricul cercetării The first clues about Dacian civilian habitation on the A. Despre locuirea civilă dacică de pe strada A. Mureşanu Mureşanu Street appeared in 1976 (Matei 1979, 19), but primele indicii au apărut în anul 1976 (Matei 1979, as far as the area investigated by us is concerned, field 19), dar în ceea ce priveşte zona învestigată de noi research from 1989-1992, 1995-1999 (Pop, Bejinariu cercetările de teren din anii 1989-1992, 1995-1999 1997), 2001-2008 (Marcu-Istrate et al. 2008; Pop, Culic (Pop, Bejinariu 1997), 2001-2008 (Marcu-Istrate et 2008; Marcu-Istrate et al. 2009; Pop 2009b; Pop 2009c) al. 2008; Pop, Culic 2008; Marcu-Istrate et al. 2009; revealed the existence of extensive ancient human presence Pop 2009b; Pop 2009c) au relevat existenţa unor on the slopes of the hills, anthropogenic terraces, which amenajări antice de anvergură în pantele dealurilor, border the present day street. Some terraces reach a length terase antropogene, ce mărginesc strada propriu-zisă. of 100 m and a current width of at least 20 m. These Unele terase ating şi lungimea de 100 m şi lăţimea terraces later have been prepared for the construction of actuală de cel puţin 20 m. În aceste terase, de altfel, current households; however, this only partially affected About an unusual Dacian dwelling from Şimleu Silvaniei, Sălaj-România 161 au fost amenajate ulterior şi gospodăriile actuale, afectând însă parţial amenajările şi locuirea antică. Atât la gospodăria cu nr. 33 cât şi la cea cu nr. 35 au fost identificate nivele de locuire dacică încadrate cronologic între sec. I a. Chr. - I p. Chr. Stratigrafia sectorului Terasa dacică identificată cu această ocazie are trei faze de amenajare (fig. 3). Primei faze îi aparţin complexele C 3-6 peste care a fost nivelat un strat de rocă locală mărunţită (fig. 4). A fost apoi amenajat complexul C 11 (locuinţa compartimentată) cu celelalte complexe aparţinătoare (C 7-10, 11/1, 12). În cea de a treia fază a fost amenajat complexul C 13 (cuptorul de mari dimensiuni) Complexe arheologice descoperite Complexele arheologice au fost numerotate începând cu 1 până la 13. Cercetarea preventivă a identificat 14 complexe arheologice dacice (sec. I a. Chr. - prima jum. a sec. I p. Chr.): gropi menajere (3), locuinţe (2), vetre de foc (3), cuptoare menajere (3), pereţi arşi de locuinţă (2), depunere de vas (1). Dintre acestea se detaşează clar complexul C11 (locuinţă? compartimentată, 4 încăperi numerotate de la Sud la Nord) în care a fost descoperit un destul de bogat material arheologic Fig. 3. Vedere de ansamblu cu zona cercetată. exclusiv ceramic, dar şi trei fusaiole din lut dintre care Fig. 3. Overview of the researched area. una bogat ornamentată şi o statuetă feminină din lut ars. 162 Despre o locuinţă dacică mai neobişnuită de la Şimleu Silvaniei, Sălaj-România Complexul C 1: complex de locuire, adâncire de 0,4 m the ancient arrangements and habitations. Both within the în interiorul C 11, în zona m 16,5-20, spre profilul estic households under no. 33 and 35 Dacian habitation levels al S 1. Umplutură sol maroniu cu pigmenţi ceramici were identified, chronologically set between 1st century BC (fig. 4). and 1st century AD. Complexul C 2: vatră de foc cu diametrul de 1,1 m, surprinsă între m 16-17 la -2,5 m. Are crusta The stratigraphy of the sector arsă până la 10-12 cm grosime. În zona vetrei a fost descoperită ceramică dacică lucrată cu mâna. The Dacian terrace identified on this occasion has three Complexul aparţine de fapt de C 11, fiind instalaţia de phases of levelling (fig. 3). The first phase belongs to the foc din încăperea 3 (fig. 4). C 3-6 features over which a layer of shredded rock was poured for levelling (fig. 4). The C 11 feature (a partitioned Complexul C 3: groapă de provizii cu diametrul de dwelling) was then prepared with other features belonging 1,2 m, surprinsă între m 13,5-14,7 la -2,65 m înspre to it (C 7-10, 11/1, 12). In the third phase, the C 13 feature profilul estic. Are fundul la -4,05 m, deci adâncimea (a large oven) was levelled. de 1,2 m. În complexul C 3 a fost descoperită ceramică dacică lucrată cu mâna şi la roată, dar şi oase de animale nearse. Complexul pare anterior faţă de C The discovered archaeological complexes 11, fiind o groapă cu umplutură de sol maroniu cu pigmenţi, dar spre bază având un strat subţite de The archaeological features were numbered from 1 to 13. cenuşă care suprapune un nivel de arsură roşie gros de Preventive research identified 14 Dacian archaeological 0,25 m (fig. 4). features (1st century BC - first part of 1st century AD): landfills (3), dwellings (2), hearths (3), domestic ovens Complexul C 4: cuptor cu diametrul de 0,8 m, surprins (3), burnt walls of dwellings (2), vessel deposits (1). Of între m 12-13 la -2,65-2,95 m înspre profilul estic. Are these, the C11 feature (divided dwelling, four rooms, crusta arsă până la 10-15 cm grosime. În zona vetrei numbered from South to North) stands out clearly. Here, a fost descoperită ceramică dacică lucrată cu mâna. a rich archaeological, exclusively ceramic, material was Complexul pare de fapt anterior faţă de C 11, fiind o discovered, with three clay spindle whorls, one of which is instalaţie de foc amenajată într-o groapă cu diametrul richly ornamented, and a burnt clay female statuette. de 1,75 m şi adâncimea de 0,45 m cu umplutură de sol negru cu pigmenţi (fig. 4). Feature C 1: dwelling feature, 0.4 m deep inside C 11, in the m 16.5-20 area, towards the eastern profile of S 1. It was Complexul C 5: groapă de provizii cu diametrul de 1,25 filled with brown soil with ceramic pigments (fig. 4). m, dar profil neregulat, surprinsă între m 8,5-10,2 la About an unusual Dacian dwelling from Şimleu Silvaniei, Sălaj-România 163 Fig. 4. Planul general al cercetării. Legenda: 1 - umplutură cu piatră sfărmată, nisip, alunecare de pe pantă; 2 - nivel de cultură, sol cenuşiu tasat cu puţini pigmenţi; 3 - cenuşă cu nisip, lemn ars, oase, ceramică, lentile de sol negru; 4 - arsură roşie, chirpici; 5 - arsură roşie, oase de animale, ceramică în cenuşă; 6 - sol maroniu argilos cu pigmenţi (boltă cuptor); 7 - sol negru cu pigmenţi; 8 - arsură roşie de vatră de cuptor; 9 - sol maroniu cu materiale arheologice (C11) şi sol cărămiziu cu lemn ars, chirpici, arsură; 10 - nisip maroniu; 11 - cenuşă; 12 - arsură roşie; 12 - sol maroniu cu pigmenţi ceramici; 13 - piatră sfărmată şi nisipuri nivelate; 15 - perete din lut ars la negru; 16 - lut galben; 17 - perete din lut ars la roşu; 18 - fragmente ceramice; 19 - vatră de foc; 20 - vatră de cuptor. Fig. 4. General research plan. Legend: 1 - filling with crushed rock sand, landslide; 2 - he level of the archaeological culture, gray soil with few pigments; 3 - ash with sand, burnt wood, bones, ceramics, black soil lenses; 4 - red burn mark, adobe; 5 - red burn mark, animal bones, ceramics in ash; 6 - clayed brown soil with pigments (oven roof); 7 - black soil with pigments; 8 - red burn mark of an oven hearth; 9 - brown soil with archaeological materials (C11) reddish soil with burnt wood, adobe, burn mark; 10 - brown sand; 11 - ash; 12 - red burn mark; 13 - brown soil with ceramic pigments; 14 - crushed rock, levelled sands; 15 - clay wall burnt black; 16 - yellow clay; 17 - wall made of clay burnt red; 18 - ceramic fragments; 19 - hearth; 20 - oven hearth. 164 Despre o locuinţă dacică mai neobişnuită de la Şimleu Silvaniei, Sălaj-România -2,65 m înspre profilul estic. Are fundul la -4,65 m, Feature C 2: hearth with a 1.1 m diameter, caught between deci adâncimea de 1,55 m. În complexul C 5 a fost m 16-17 at -2.5 m. It has a burnt crust of 10-12 cm descoperită ceramică dacică lucrată cu mâna, dar şi thickness. Dacian hand-made ceramics were discovered in oase de animale nearse. Complexul pare anterior faţă the area of the hearth. The complex belongs to C 11, being de C 11, fiind o groapă cu umplutură de sol cu cenuşă, the hearth of room 3 (fig. 4). cu pigmenţi, dar spre buză având un strat de arsură roşie gros de 0,25-0,30 m (fig. 4). Feature C 3: a 1.2 m diameter supply pit, caught between m 13.5-14.7 at -2.65 m towards the eastern profile. It Complexul C 6: groapă de provizii cu diametrul la has a bottom at -4.05 m, thus a depth of 1.2 m. In the gură de 1,5 m şi apoi de 1,2 m, dar profil neregulat, C 3 feature, Dacian hand- and wheel-made pottery and surprinsă între m 5,4-7 la -2,65 m înspre profilul estic. unburnt animal bones were discovered. The feature seems Are fundul la -4,55 m, deci adâncimea de 1,45 m. to precede C 11, being a pit filled with brown soil with În complexul C 6 a fost descoperită ceramică dacică pigments, but to the base, it has a thin layer of ash that lucrată cu mâna, dar şi oase de animale mari nearse. overlaps with a red, burnt level of 0.25 m thickness (fig. 4). Complexul pare anterior faţă de C 11, fiind o groapă cu umplutură de sol cu cenuşă şi nisip, cu pigmenţi Feature C 4: a 0.8 m diameter oven, caught between m 12- ceramici, de lemn ars, dar şi lentile de sol negru 13 at -2.65-2.95 m towards the eastern profile. The crust (fig. 4). burnt to a 10-15 cm thickness. Dacian hand-made ceramics were discovered in the area. The feature seems to precede Complexul C 7: cuptor cu diametrul de 0,8 m, surprins C 11, being an oven arranged in a pit of 1.75 m in diameter între m 18,7-19,5 la -2,3 m în profilul vestic. Are and 0.45 m in depth, filled with black soil with pigments crusta arsă până la 5 cm grosime şi pereţii păstraţi (fig. 4). pe înălţimea de 0,3 m. În zona complexului a fost descoperită ceramică dacică lucrată cu mâna şi la Feature C 5: a stock pit with a diameter of 1.25 m, of an roată, dar puţină. Complexul pare contemporan cu C irregular profile, caught between m 8.5-10.2 at -2.65 m 11, fiind o instalaţie de foc amenajată în exteriorul towards the eastern profile. It has a bottom at -4.65 m, acestuia cu umplutura din rocă sterilă sfărmată şi thus a depth of 1.55 m. Within feature C 5, Dacian hand- boltă arsă de cuptor prăbuşită (fig. 4). made pottery and unburnt animal bones were discovered. The feature seems to precede C 11, being a pit filled with Complexul C 8: vatră de foc cu diametrul de 1,3 m, ash-filled soil with pigments, but to the opening with a red, surprinsă între m 6,9-8,4 la -2,6 m în profilul vestic al burnt layer of 0,25-0,30 m thickness (fig. 4). S 1. Are crusta arsă până la 10 cm grosime, vatra fiind amenajată pe pietre locale de micaşist. În zona vetrei Feature C 6: a stock pit with a diameter at the opening of a fost descoperită ceramică dacică lucrată cu mâna şi 1.5 m then a diameter of 1.2 m, but an irregular profile, About an unusual Dacian dwelling from Şimleu Silvaniei, Sălaj-România 165 la roată, oase de animale. Complexul aparţine de C 11, caught between m 5,4-7 at -2.65 m towards the eastern fiind instalaţia de foc din încăperea 1(fig. 4). profile. It has a bottom at -4.55 m, thus a depth of 1.45 m. In feature C 6 Dacian hand-made ceramics and large bones Complexul C 9: perete ars (chirpici şi lemn ars mărunt) of unburnt animals were discovered. The feature seems to despărţind încăperile 1 şi 2 ale complexului C 11. precede C 11, being a hole filled with ash and sand, with Lăţimea arsurii este de până la 0,2 m şi grosimea de ceramic pigments, burnt wood, and black soil lenses (fig. 4). 0,1-0,2 m. A fost surprins între m 9-10 ai S 1 (fig. 4). Feature C 7: a 0.8 m diameter oven, caught between 18.7- Complexul C 10: vatră de foc cu diametrul de 1,1 19.5 m at -2.3 m in the western profile. The crust has been m, surprinsă între m 10,65-11,85 la -2,6 m înspre burned to a 5 cm thickness and the walls were preserved profilul vestic al S 1. Are crusta arsă până la 10-12 at a height of 0.3 m. In the area of the feature, hand- and cm grosime, vatra fiind amenajată pe pietre locale de wheel-made Dacian ceramics were discovered, but few in micaşist. În zona vetrei a fost descoperită ceramică number. The feature seems contemporary to C 11, the oven dacică lucrată cu mâna şi la roată şi o cute masivă din having been arranged outside of it with a filler of sterile piatră. Complexul aparţine de C 11, fiind instalaţia de crushed rock and a burnt vault (fig. 4). foc din încăperea 2 (fig. 4). Feature C 8: a hearth with a 1.3 m diameter, caught Complexul C 11: locuinţă de suprafaţă between m 6.9-8.4 at -2.6 in the western profile at S 1. It compartimentată amenajată pe terasa antropogenă has a burnt crust up to 10 cm thickness, the hearth having cu lungimea orientată aprox. S-N surprinsă între been built on local mica schist. In the area of the hearth m 6-21,8 cu nivelul de călcare la -2,6 m. Lungimea hand- and wheel-made Dacian ceramics and animal bones vestică surprinsă este de 10 m, iar cea estică de were discovered. The feature belongs to C 11, being the 9 m. Construcţia avea cel puţin patru încăperi şi hearth of room 1 (fig. 4). dimensiunile probabile de 16×3,5 m. Încăperea 1: 4? × 3,5? m; încăperea 2: 4×3,5 m; încăperea 3: 3,4×3,5 m; Feature C 9: a burnt wall (adobe and small burnt wood) that încăperea 4: 4×3,5 m. Primele trei încăperi erau dotate divides rooms 1 and 2 of feature C 11. The width of the cu instalaţii de foc, iar pentru cea de-a patra nu putem burning is up to 0.2 m and its thickness is 0.1-0.2 m. It is face precizări în acest sens deoarece panta accentuată caught between m 9-10 of S 1 (fig. 4). a terenului a dus la degradarea în timp a terasei dacice afectând nu doar complexul C 11. Feature C 10: hearth with a diameter of 1.1 m, caught between m 10.65-11.85 at -2.6 m towards the western Limita vestică a locuinţei C 11 este dată foarte profile of S 1. It has a burnt crust up to 10-12 cm thickness, clar de peretele ars surprins pe lungimea de 10 m. the hearth having been built on local mica schist. Around Acesta are o lăţime medie de 0,25-0,3 m, păstrat the hearth Dacian hand- and wheel-made ceramics, and a 166 Despre o locuinţă dacică mai neobişnuită de la Şimleu Silvaniei, Sălaj-România pe 0,1 m înălţime, iar între m 13-14,2 s-a păstrat large stone chest was discovered. The feature belongs to C chiar talpa carbonizată a peretelui din care „pleca” 11, being the hearth of room 2 (fig. 4). şi compartimentarea (tot pe talpă din lemn) dintre încăperea 2 şi 3. Feature C 11: a partitioned surface dwelling built on the anthropogenic terrace with a length, oriented approximately Inventarul construcţiei constă în sol negru-maroniu towards south-north, caught between m 6-21.8 with a cu multă cenuşă, chirpici şi ceramică dacică lucrată treading level at -2.6 m. The measured western length is cu mâna (oale, ceşti-opaiţ, străchini, fructiere) şi la of 10 m, and that of the east of 9 m. The construction had roată (fructiere, kantharoi, boluri, străchini), dar şi at least four rooms and the probable dimension of 16×3.5 fragmente ceramice pictate celtice specifice sec. I a. m. Room 1: 4×3.5 m; room 2: 4×3.5 m; room 3: 3.4×3.5 Chr. (fig. 4, 5, 6). m; room 4: 4×3.5 m. The first three rooms were equipped with hearths, for the 4th room we cannot make any guesses Complexul C 11/1: perete ars (chirpici compact căzut regarding the hearth as the large slope of the terrain has şi lemn ars mărunt) în zona peretelui încăperii 2 al led to the degradation of the Dacian terrace over time, complexului C 11, între m 12-13 spre profilul vestic al affecting not only feature C 11. secţiunii. Dimensiunile arsurii sunt de până la 0,7 m şi grosimea de 0,1-0,2 m (fig. 4). The western boundary of the C 11 dwelling is obvious given the 10 m long burnt wall. This has an average width of Complexul C 12: este de fapt un vas spart pe loc, 0.25-0.3 m preserved at the 0.1 m height. Between m 13- în exteriorul complexului C 11, la vest de acesta la 14.2 even the carbonised sole of the wall from which the m 15-16,15. Vasul este un chiup modelat cu mâna partitioning of rooms 2 and 3‘leaves’ was preserved. The descoperit la -2,5 m (fig. 4). inventory of the building consists of black-brown soil with a lot of ash, adobe, hand-made (pots, cups-oil lamps, bowls, Complexul C 13: cuptor de mari dimensiuni, cu fruit bowls) and wheel-made (fruit bowls, kantharoi, bowls) diametrul exterior de 2 m şi cel interior al crustei pottery, but also painted Celtic ceramic fragments specific arse de 1,3 m. A fost surprins între m 17,7-19,8 la of the 1st century BC (fig. 4). -2,4 m pe mijlocul secţiunii. Are crusta arsă până la 10 cm grosime şi pereţii şi bolta prăbuşite pe crustă. Feature C 11/1: a burnt wall (solid fallen adobe and small Pereţii se pare că au fost realizaţi din lut galben care burnt wood) in the area of the wall of room 2 of feature C s-a păstrat la baza conservată a cuptorului. În zona 11, between m 12-13 towards the western profile of the complexului a fost descoperită puţină ceramică dacică section. The dimensions of the burning are up to 0.7 m with lucrată cu mâna şi oase mici de animale. Complexul a thickness of 0.1-0.2 m (fig. 4, 5, 6). nu este contemporan cu C 11, fiind o instalaţie de foc amenajată în peste peretele vestic al acestuia. About an unusual Dacian dwelling from Şimleu Silvaniei, Sălaj-România 167 Fig. 5. Detalii din cadrul complexului 11. Fig. 6. Detalii din cadrul complexului 11. Fig. 5. Details within feature 11. Fig. 6. Details within feature 11. Umplutura complexului este din rocă sterilă sfărmată Feature C 12: is a vessel broken on the spot within feature şi boltă arsă masivă de cuptor prăbuşită (fig. 4). C 11 to the west from this at m 15-16.15. The vessel is a sizeable hand-made amphora at -2.5 m (fig. 4). Materiale arheologice descoperite Feature C 13: is a large oven with an outer diameter of 2 m and an interior diameter of the burnt crust of 1.3 m. It Materialul constă cantitativ preponderent în is caught between m 17.7-19.8 at -2.4 m on the middle of ceramică, specifică epocii dacice clasice, dar mai the section. It has a burnt crust of 10 cm thickness with ales secolului I a. Chr. Ceramica descoperită este în the walls and vault collapsed on the crust. It seems that general fragmentată şi doar în complexul C 11 au the walls were made of yellow clay that was preserved at fost descoperite recipiente întregibile. În general the preserved base of the oven. In the area of the feature majoritatea ceramicii este confecţionată cu mâna, Dacian hand-made pottery and small animal bones were doar cca 15% la roata olarului. Formele lucrate cu found. The feature is not contemporary with C 11, the mâna sunt reprezentate de oale (majoritare) străchini, oven having been built on top of the western wall of it. The vase cu picior, ceşti-opaiţ şi căni. Ceramica modelată feature is filled with sterile crushed rock and the collapsed la roată cuprinde, la rândul său, o anume varietate: massive roof of the oven (fig. 4). 168 Despre o locuinţă dacică mai neobişnuită de la Şimleu Silvaniei, Sălaj-România fructiere, kantharoi, căni, urcioare, boluri, cupe. A mai Uncovered archaeological materials fost descoperită şi ceramică celtică pictată cu alb şi roşu, de import (două fragmente). Materials from a quantitative point of view it predominantly consists of pottery, especially from the 1st Dintre complexele descoperite se detaşează clar century BC. The discovered pottery is generally fragmented, complexul C11 (locuinţă compartimentată) în care a only in feature C 11 were whole vessels found. Most found fost descoperit un destul de bogat material arheologic pottery was hand-made only approximately 15% having exclusiv ceramic, dar şi trei fusaiole din lut, dintre care been made at the potter’s wheel. The hand-made forms una bogat ornamentată. are represented by pots (majority), bowls, vessels with legs, mugs, oil-lamps, and cups. Pottery made at the potter’s O prezenţă insolită şi extrem de interesantă şi wheel consists of a variety of vessels: fruit bowls, kantharoi, importantă o constituie descoperirea, în încăperea mugs, urns, bowls, and cups. There was also imported Celtic nr. 4, a unui statuete feminine dacice din lut ars, pottery found, painted with white and red (two fragments). reprezentată stângaci precum majoritatea celor Of the discovered features, C 11 clearly stands out descoperite până acum în Dacia preromană (fig. 7). (partitioned dwelling) where a fairly rich exclusively ceramic Piesa este cea de-a doua descoperită până acum în archaeological material was found, with three clay spindle nord-vestul României, un prim exemplar (masculin) whorls, one being richly ornamented. fiind găsit la Marca-Cetate în campania de săpături din anul 1972 (Dumitraşcu, Lucăcel 1974). Statueta de la An unusual, fascinating, and important discovery, in room Şimleu are înălţimea de 72 mm şi lăţimea maximă, no. 4, was the Dacian feminine statuette of burnt clay, în zona braţelor deschise, de 42 mm. Grosimea piesei represented in a clumsy way, as were most statuettes este de 16 mm în zona bazinului şi a gâtului. Capul previously discovered in pre-Roman Dacia. The item is the personajului a fost reprezentat rotund în care au fost second of its kind discovered till date in north-western „ştampilate” stângaci ochii, nasul şi gura. Gâtul estte Romania (fig. 7), a first statuette (male) having been found aproape inexistent. Braţele au fost modelate ca nişte at Marca-Cetate during the 1972 excavation campaign extremităţi conice lungi de max. 15 mm. Sânii nu au (Dumitraşcu, Lucăcel 1974). The statuette from Şimleu fost reprezentaţi deloc. Picioarele scurte, comparativ has a height of 72 mm and a maximum width, in the area cu restul corpului, de doar 20 mm lungime au fost of its open arms, of 42 mm. The thickness of the piece reprezentate despărţite, iar labele acestora excesiv is 16 mm in the area of its pelvis and neck. The head of de mari şi grosolan realizate. Sexul personajului este the character is rounded with the eyes, nose and mouth dat de reprezentarea triunghiului pubian, realizat de clumsily “stamped” on. The neck is almost non-existent. The asemenea stângaci, prin câteva împunsături. Lutul din arms are modelled as conical extremities of max. 15 mm care este modelată piesa este specific locului, cu paiete in length. The breasts are not represented at all. The legs de mică, nisip şi pietricele (Pop 2010). are short, compared to the rest of the body, of only 20 mm About an unusual Dacian dwelling from Şimleu Silvaniei, Sălaj-România 169 Materiale osteologice descoperite in length, split apart, with excessively large and rough feet. The sex of the character is given by the representation of S-a urmărit identificarea speciilor de animale cu care the pubic triangle, also done clumsily, through a few pricks. locuitorii aşezării au venit în contact. Metodologia de The clay from which the item is moulded is specific to the cercetare arheozoologică pentru acest studiu a cuprins: area with adjustments made with mica, sand, and pebbles identificarea anatomică, identificarea taxonomică, (Pop 2010). analiza tafonomică, osteometria, estimarea vârstei de sacrificare, cuantificarea datelor1. Uncovered osteological materials Resturile faunistice adunate în anul 2007 sunt în număr redus. Din cuprinsul a patru complexe au fost The identification of animal species with which the adunate 39 fragmente osoase şi dentare aparţinând inhabitants of the settlement came into contact was mamiferelor, şi reprezintă resturi menajere. Unul sought. The archaeozoological research methodology for dintre fragmente are urme lăsate de foc, şapte au this study included: anatomical identification, taxonomic urme de tranşare şi trei au fost roase (au urme lăsate identification, taphonomic analysis, osteometry, estimation de colţii câinilor). Nu au fost identificate oase în of age at the time of slaughter, quantification of data1. conexiune anatomică. Oasele sunt fragmentate, motiv pentru care s-au făcut măsurători numai pe trei dintre The remains of the fauna collected in the year 2007 are low ele. Oasele lungi şi întregi lipsesc şi nu a fost posibilă in number. From the contents of two features, 39 bone and estimarea taliei la greabăn pentru niciuna dintre dental fragments belonging to mammals, being household speciile identificate. waste, were collected. One of the fragments has traces left by fire, seven have traces of cutting, and three have Nu au fost identificate resturi provenind de la animale been gnawed (traces left by dog fangs. No anatomically nevertebrate şi nici oase de la peşti şi păsări. Cele connected bones were found. The bones are fragmented, 39 resturi care compun eşantionul provin de la şase which is the reason why measurements were done only on specii de mamifere domestice şi două specii sălbatice: three of them. Long and whole bones are missing, and it bovina domestică (Bos taurus), oaia (Ovis aries), capra was not possible to estimate the size at the withers for any (Capra hircus), porcul (Sus domesticus), calul (Equus of the identified species. caballus), câinele (Canis familiaris), cerbul (Cervus elaphus) şi mistreţul (Sus scrofa). Distribuţia resturilor No remains from invertebrate animals or fish and bird pe complexe arheologice şi specii de mamifere bones have been identified. The 39 pieces constituting the sample come from six domestic mammals and two wild 1 Analiza osteologică a fost realizată de lector dr. Simina Margareta Stanc din cadrul Universităţii „A.I. Cuza” din Iaşi, căreia îi mulţumim pe 1 The osteological analysis was done by Lecturer Simina Margareta această cale. Stanc, PhD from “A.I.Cuza” Unversity of Iaşi to whom I we are very grateful. 170 Despre o locuinţă dacică mai neobişnuită de la Şimleu Silvaniei, Sălaj-România Tabelul 1. Distribuţia resturilor de mamifere identificate, pe complexe arheologice. Table 1. Distribution of identified mammalian remains on archaeological features. Specie / Species Complex/ Feature 3 Complex/ Feature 5 Complex/ Feature 6 Complex/ Feature 11 Bos taurus 1 1 4 2 Ovis aries/Capra hircus 0 3 5 1 Sus domesticus 1 0 2 0 Equus caballus 0 2 1 2 Canis familiaris 1 0 0 0 Cervus elaphus 0 0 1 4 Sus scrofa 0 5 1 2 Total resturi / total remains 3 11 14 11 Tabelul 2. Cuantificarea resturilor de mamifere identificate în eşantion (NR-număr resturi identificate; NMI-număr minim indivizi estimaţi). Table 2. Quantification of mammalian remains identified in the sample (NR-number of identified remains; NMI-estimated minimum number of individuals). Specie / Species NR % NMI % Bos taurus 8 20,51 2 15,38 Ovis aries/Capra hircus 9 23,08 2 15,38 Sus domesticus 3 7,69 2 15,38 Equus caballus 5 12,82 2 15,38 Canis familiaris 1 2,56 1 7,69 Cervus elaphus 5 12,82 2 15,38 Sus scrofa 8 20,51 2 15,38 Total resturi / Total remains 39 100 13 100 About an unusual Dacian dwelling from Şimleu Silvaniei, Sălaj-România 171 identificate apare în tabelul 1. Cele mai multe resturi, species: cattle (Bos Taurus), domestic sheep (Ovis aries), cât şi cea mai mare diversitate de specii, se observă domestic goat (Capra hircus), domestic pig (Sus domesticus), pentru complexul 6. Cele mai puţine resturi provin din horse (Equus caballus), dog (Canis familiaris), deer (Cervus complexul 3. elaphus) and boar (Sus scrofa). The distribution of the remains within archaeological features and mammalian Distribuţia procentuală a resturilor pe specii animale species appears in Table 1. The most remains and the nu a fost realizată pe complexe, ci pentru întregul greatest diversity of species were observed within eşantion. Cele mai multe resturi provin de la bovina feature 6 – the least of the remains within feature 3. The domestică şi ovicaprine (pentru grupul mamiferelor percentage distribution of the remains based on animal domestice), respectiv, mistreţ (pentru grupul species was not done on features, but the whole sample. mamiferelor sălbatice) (tabelul 2). Most remains come from cattle and ovicaprine (within the domestic mammal sample) and boar (within the wild Bos taurus. Pentru vita domestică au fost identificate mammal sample) (Table 2). opt resturi osoase, care au fost atribuite la doi indivizi, unul imatur (de circa 1 an) şi altul matur (mai mare de Bos taurus. Eight cattle bone remains were identified, which 2,5 ani). A fost măsurată numai o falangă proximală were attributed to two individuals, one immature (of about (lungime 67 mm, lăţime capăt proximal 30 mm, 1 years old) and a mature one (older than 2.5 years). Only a lăţime capăt distal 28 mm şi lăţime minimă diafiză 24 proximal phalange was measured (67 mm in length, 30 mm mm). proximal end width, 28 mm distal end width and 24 mm minimum diaphysis width). Ovis aries/Capra hircus. De la ovicaprine provin nouă fragmente, de la două exemplare mature; pe baza unui Ovis aries/Capra hircus. Nine fragments come from fragment de maxilar care poartă dentiţie s-a estimat ovicaprines, from two mature specimens; the age of one vârsta de 1-1,5 ani pentru unul dintre exemplare. A specimen, on the bases of its maxillary that has a dentition, fost măsurat un fragment de humerus pentru care was estimated to 1-1.5 years old. A humerus fragment was lăţimea capătului distal este 31 mm, iar lăţimea measured the distal end width of which was 31 mm and the articulară distală 29 mm. distal joint width 29 mm. Sus domesticus. Pentru porc au fost identificate trei Sus domesticus. Three fragments of domestic pig were fragmente, care au aparţinut la doi indivizi imaturi; found, which belong to two immature individuals; based on pe baza fragmentelor care poartă dentiţie s-a estimat fragments which have dentition the age of one individual vârsta de 6-9 luni pentru un exemplar, respectiv 13-14 was estimated to 6-9 months, respectively 13-14 months luni pentru al doilea. of the other. 172 Despre o locuinţă dacică mai neobişnuită de la Şimleu Silvaniei, Sălaj-România Canis familiaris. De la câine provine un fragment de Canis familiaris. One skull fragment of a mature individual craniu de la un individ matur. comes from a dog. Equus caballus. Pentru cal au fost identificate cinci Equus caballus. Five horse fragments were identified, fragmente, de la doi indivizi, unul imatur (mai mic de belonging to two individuals, one immature (younger than 2 2 ani) şi altul matur (mai mare de 5 ani). years old) and a mature one (older than 5 years). Sus scrofa. Cele 8 fragmente osoase provin de la doi Sus scrofa. The eight bone fragments come from two indivizi, unul matur (individ mascul de 3-4 ani) şi altul individuals, a mature one (male, 3-4 years old) and an imatur (circa 2 ani). Pe un fragment de mandibulă a immature one (around 2 years old). The length of the molar fost măsurată lungimea seriei dinţilor molari (81 mm) teeth (81 mm) and the length and width of the molar tooth şi lungimea, respectiv lăţimea dintelui molar M3 (45 M3 (45 mm and 18 mm respectively) were measured on a mm, respectiv 18 mm). mandible fragment. Cervus elaphus. De la cerb au fost identificate 5 Cervus elaphus. Five deer fragments were identified as fragmente, care au aparţinut la doi indivizi (unul belonging to two individuals (an immature and a mature imatur şi altul matur). one). Elemente de cronologie relativă şi absolută Elements of relative and absolute chronology În general materialele ceramice descoperite se In general, the discovered ceramic material chronologically încadrează cronologic în secolul I a. Chr. (Matei, Pop falls within the 1st century BC (Matei, Pop 2001), with only 2001), doar detaliile tipologice şi ceramica celtică the typological details and the Celtic painted ceramics pictată fiind argumente în sprijinul datării oferite supporting the dating given (Florea 1998, 233-239). (Florea 1998, 233-239). De asemenea, statueta din lut Similarly, the clay statuette is also characteristic of the 1st este caracteristică secolului I a. Chr. century BC (Sîrbu 1993, 58-61). Cercetarea preventivă a identificat 14 complexe Preventive research identified 14 archaeological Dacian arheologice dacice (sec. I a. Chr. - prima jum. a sec. I features (1st century BC - first half of 1st century AD): p. Chr.): gropi menajere (3), locuinţe (2), vetre de foc landfills (3), dwellings (2), hearths (3), domestic ovens (3), (3), cuptoare menajere (3), pereţi arşi de locuinţă (2), burnt walls of dwellings (2), vessel deposits (1). Of the depunere de vas (1). Dintre acestea se detaşează clar discovered features, C 11 clearly stands out (partitioned complexul C11 (locuinţă compartimentată) în care a dwelling) where a relatively rich, exclusively ceramic About an unusual Dacian dwelling from Şimleu Silvaniei, Sălaj-România 173 1 2 3 Fig. 7. Figurine dacice din lut descoperite în judeţul Sălaj. 1 - Marca-Cetate; 2 - Şimleu Silvaniei - strada A. Mureşanu; 3 - Şimleu Silvaniei-Cetate. Fig. 7. Dacian clay figurines from county Sălaj. 1 - Marca-Cetate; 2 - Şimleu Silvaniei-strada A. Mureşanu; 3 - Şimleu Silvaniei-Cetate. 174 Despre o locuinţă dacică mai neobişnuită de la Şimleu Silvaniei, Sălaj-România fost descoperit un destul de bogat material arheologic archaeological material was found, with three clay spindle exclusiv ceramic, dar şi trei fusaiole din lut dintre care whorls, one being richly ornamented. The noteworthy piece una bogat ornamentată. Piesa care se remarcă este o is a whole, burnt-clay statuette schematically representing statuetă întreagă din lut ars reprezentând schematic a female character. There was also imported Celtic painted un personaj de sex feminin. A mai fost descoperită şi pottery discovered (two fragments). ceramică celtică pictată de import (două fragmente). Conclusions Concluzii  The importance of the research lies in that for the first Importanţa cercetării rezidă mai ales în abordarea, time it approaches almost exhaustively a Dacian terrace aproape exhaustivă, pentru întâia oară, a unei terase within the Dacian civil settlement at the foot of the dacice din cadrul aşezării civile dacice de la poalele Cetate (Citadel) Hill in Şimleu Silvaniei (Dumitraşcu, Căbuz Dealului Cetate de la Şimleu Silvaniei (Dumitraşcu, 1971). Known only from numerous small-scale fieldwork Căbuz 1971). Cunoscută doar din numeroase cercetări and surveys, its traces extend semi-circularly, on a 1.5 km perieghetice şi sondaje de mică anvergură, urmele length, at the foot of the Cetate Hill (Pop 2009, 16-26), acesteia se întind semicircular, pe 1,5 km lungime, la where the military-political and perhaps religious centre of baza Dealului Cetate (Pop 2009a, 16-26), unde exista the settlement lay (Pop 2006, 35-39). The presence of such centrul militar-politic şi poate şi religios al aşezării a construction in a settlement on a dominant, high-altitude (Pop 2006, 35-39). Prezenţa unei astfel de construcţii terrace can suggest the existence of a civil aristocracy. în aşezare, pe o terasă dominantă ca altitudine, poate The large percentage of bones coming from wild animals sugera existenţa unei aristocraţii civile. Procentul (above 30%) could substantiate this argument. Nearby, mare de oase provenind de la animale sălbatice (peste traces were discovered that also suggest the existence 30%) este un argument în acest sens. În apropiere of a metallurgical workshop (fragments of crucibles and au fost descoperite şi urme care presupun existenţa slags, Pop 2002). The abundance of ceramic archaeological unui atelier metalurgic (fragmente de creuzete şi materials only in room 3 and the rarity of it in rooms 1 and zguri, Pop 2002). Abundenţa materialelor arheologice 2 are indications of the use of living space. The presence ceramice doar în încăperea 3 şi raritatea în nr. 1 şi of ‘spindle whorls’ and the small ceramic statuette in room 2 sunt indicii privind exploatarea spaţiului locuit. no. 4, located at the north of the construction, may be an Prezenţa „fusaiolelor” şi a micii statuete din ceramică, indication of the existence of a sacred place specially built în încăperea nr. 4, amenajată la nordul construcţiei, within it. Main, close morphological analogies can also poate fi un indiciu privind existenţa unui loc sacru be searched for at Şimleu Silvaniei in research done at special amenajat în cadrul construcţiei. Principalele the points of Cetate (Citadel, Pop 1995, Pop 1999b) and analogii morfologice apropiate pot fi căutate tot la Observator (Observatory), even if the number of rooms is About an unusual Dacian dwelling from Şimleu Silvaniei, Sălaj-România 175 Şimleu Silvaniei în cercetările din punctele Cetate (Pop smaller in these cases. The best analogy is the construction 1995; Pop 1999c) şi Observator, chiar dacă numărul with four rooms investigated at Luncani/Piatra Roşie, which încăperilor e mai mic în aceste cazuri. Cea mai bună had a total size of 25×5 m (Glodariu 1983, fig. 5/1-2). analogie este cea a construcţiei cu patru încăperi, cercetată la Luncani/Piatra Roşie, care avea dimensiuni Known from many research, its traces extend semi- totale de 25×5 m (Glodariu 1983, fig. 5/1-2). circularly, on a 1.5 km length, at the foot of the Cetate Hill, where the military-political and perhaps religious centre Cunoscută din numeroase cercetări perieghetice, of the settlement lay, hypothetically identifiable with urmele acesteia se întind semicircular, pe 1,5 km Dacidava, mentioned by the ancient geographer Ptolemy lungime, la baza Dealului Cetate, unde exista (Dumitraşcu 1971). centrul militar-politic şi poate şi religios al aşezării, identificabilă ipotetic cu Dacidava, pomenită de geograful antic Ptolemeu (Dumitraşcu 1971). Bibliografie / Bibliography Dumitraşcu 1971: S. Dumitraşcu, Dacidava?. Crisia 1, 1971, Marcu-Istrate et al. 2009: D. Marcu-Istrate, A. Matiş, H. 39-46. Pop, E. Pripon, I. Marchiş, M. Ardeleanu, Şimleu Silvaniei, Jud. Sălaj. Punct Cetatea Báthory. In: Cronica Cercetărilor Dumitraşcu, Căbuz 1971: S. Dumitraşcu, I. Căbuz, Arheologice, campania 2008 (Târgovişte 2009), 351-352. Descoperiri arheologice la Şimleu Silvaniei, Lucrări Ştiinţifice (Oradea 1971), 25-30. Matei 1979: Al.V. Matei, Repertoriul de aşezări şi descoperiri dacice pe teritoriul judeţului Sălaj. ActaMP III, 1979, 11-40. Dumitraşcu, Lucăcel 1974: S. Dumitraşcu, V. Lucăcel, Cetatea dacică de la Marca (Zalău 1974). Matei, Pop 2001: Al. Matei, H. Pop, Măgura Moigradului- zonă sacră (sec. I î. Chr.) şi aşezare dacică fortificată (sec. I d. Florea 1998: G. Florea, Ceramica pictată. Artă, meşteşug şi Chr.). In: Studii de istorie antică. Omagiu profesorului Ioan societate în Dacia preromană (sec. I a. Chr. - I p. Chr.) (Cluj Glodariu (Cluj Napoca 2001), 253-278. Napoca 1998). Pop 1995: H. Pop, Civil architecture and habitat during Glodariu 1983: I. Glodariu, Arhitectura dacilor-civilă şi Latène D in the Depression of Şimleu. ActaMN XXXII, 1995, militară (sec. II î.e.n. - I e.n.) (Cluj Napoca 1983). 103-118. Marcu-Istrate et al. 2008: D. Marcu-Istrate, H. Pop, D. Pop 1999a: H. Pop, Şantierul arheologic Şimleu Silvaniei, str. Roman, D. Tănase, R. Lupescu, G. el Susi, C. Roman, D. Culic, A. Mureşanu 32. In: Cronica Cercetărilor Arheologice (Vaslui Şimleu Silvaniei, jud. Sălaj. Punct Cetatea Báthory. In: 1999), 117. Cronica Cercetărilor Arheologice, campania 2007 (Bucureşti 2008), 299-301. 176 Despre o locuinţă dacică mai neobişnuită de la Şimleu Silvaniei, Sălaj-România Pop 1999b: H. Pop, Şantierul arheologic Şimleu Silvaniei- Pop 2009c: H. Pop, Şantierul arheologic Şimleu Silvaniei- str A. Mureşanu 11. In: Cronica Cercetărilor Arheologice, str A. Mureşanu 11/b. In: Cronica Cercetărilor Arheologice, campania 1998 (Vaslui 1999), 117. campania 2008 (Târgovişte 2009), 350-351. Pop 1999c: H. Pop, Arhitectură civilă şi habitat în La Tène D Pop 2010: H. Pop, Figurine dacice din lut ars descoperite în în Depresiunea Şimleului. In: Studii de Istorie a Transilvaniei, Nord-Vestul Daciei. In: Studii de istorie şi arheologie. Omagiu Familie şi societate (Cluj Napoca 1999), 109-122. cercetătorului dr. Eugen Iaroslavschi la 60 de ani (Cluj Napoca: Ed. Argonaut 2010), 91-99. Pop 2001: H. Pop, Depresiunea Şimleului în antichitatea dacică. Alma Mater Porolissensis II/5, 2001, 14-18. Pop, Bejinariu 1997: H. Pop, I. Bejinariu, Şantierul arheologic Şimleu Silvaniei-Centru, Cronica Cercetărilor Pop 2002: H. Pop, Ateliere şi meşteşuguri în Depresiunea Arheologice, campania 1996 (Bucureşti 1997), 61. Şimleului (jud. Sălaj) în La Tène D. In: Ateliere şi tehnici meşteşugăreşti. Contribuţii arheologice / Ateliers at Pop, Culic 2008: H. Pop, D. Culic, Şantierul arheologic techniques artisanaux. Contributions archeologiques Şimleu Silvaniei-str A. Mureşanu 33-35. In: Cronica (Bistriţa: Ed. Accent 2002), 47-72. Cercetărilor Arheologice, campania 2007 (Bucureşti 2008), 297-299. Pop 2006: H. Pop, Fortificaţiile dacice din vestul şi nord- vestul României (Cluj Napoca: Ed. Mega 2006). Pop et al. 2006: H. Pop, I. Bejinariu, S. Băcueţ-Crişan, D. Băcueţ-Crişan, D. Sana, Zs. Csok, Şimleu Silvaniei. Monografie Pop 2008: H. Pop, Argintul dacic sălăjean (Cluj Napoca: Ed. Arheologică. Istoricul Cercetărilor (Cluj-Napoca 2006). Mega 2008). Sîrbu 1993: V. Sîrbu, Credinţe şi practice funerare religioase Pop 2009a: H. Pop, Aşezări dacice din vestul şi nord-vestul şi magice în lumea geto-dacilor (Galaţi 1993). României (sec. II î. Chr. - I d. Chr.) - cu specială privire la Depresiunea Şimleului (Cluj Napoca: Ed. Mega 2009). Pop 2009b: H. Pop, Şimleu Silvaniei, jud. Sălaj. Strada Cetăţii f.n. In: Cronica Cercetărilor Arheologice, campania 2008 (Târgovişte 2009), 352-353. Dr. Horea Pop Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău, România, e-mail: