Pulonie - Wikipedia
Zumbe a 'u condenute
Coordinate: 52°N 19°E
Da Uicchipèdie, 'a 'ngeclopedije lìbbere.
Repubbleche de Pulonie
Repubbleche de Pulonie - Localizzazione
Repubbleche de Pulonie - Localizzazione
Date amministrative
Nome combleteRepubbleche de Pulonie
Nome ufficialeRzeczpospolita Polska
Lènghe ufficialepulacche język polski
CapitaleVarsavie  (1 724 404 ab. / 2013)
Politiche
Forme de governeRepubbleche Parlamendare
PresidendeAndrzej Duda
Prime MinistreDonald Tusk
'Ndipendenze11 novèmmre 1918 da ll'Austrie, Russie e Germanie
Trasute jndr'à l'ONU24 ottommre 1945 3
Trasute jndr'à l'UE1º másce 2004
Superficie
Totale312.679 km² (70º)
% de le acque2,6%
Popolazzione
Totale38 422 346 ab. (2017) (34º)
Denzetà123 ab./km²
Nome de le javetandeTemplate:AggNaz/Repubbleche de Pulonie
Sciugrafije
ContinendeEurope
Fuse orarieUTC+1
UTC+2 jndr'à ore legale
Economie
ValuteZłoty
PIL (nominale)666,052 milione de $ (2008) (21º)
PIL pro capite (nominale)15,536 $ (2008) (51º)
ISU (2007)0,880 (alto) (41º)
Consume energetiche0,35 kWh/jav. anne
Varie
Codece ISO 3166PL, POL, 616
TLD.pl, .eu
Prefisse tel.+48
Sigle autom.PL
Late de guideDestre (↓↑)
Inne nazionaleMazurek Dąbrowskiego
Feste nazionale3 másce e 11 novèmmre
Repubbleche de Pulonie - Mappe
Repubbleche de Pulonie - Mappe
1 Vide pure Motte non ufficiale d'a Pulonie.
2 Bielorusse, Casciube, Tedesche e Ucraine sonde parlate re cinghe voivodate. Non ge sonde, comungue, conziderate lènghe ufficiali.
3 jè une de le 51 State membre ca jndr'ô 1945 honne date vite a ll'ONU.
 

'A Pulonie, ufficialmènde Repubbleche de Pulonie (jndr'ô pulacche Rzeczpospolita Polska) jè 'nu state membre de ll'Aunìone Europèe e acchiate jndr'à ll'Europe cendre-oriendale. Tène 'na popolazzione de 38.422.346 crestiáne e 'na grannèzze de 312.679 km². 'A capitaleVarsavie.

Confine a ovest cu 'a Germanie, a sud cu 'a Repubbleche Ceche ed 'a Slovacchie, ad est cu l'Ucraine ed 'a Russie Vianghe, a nordest cu 'a Lituanie e l'exclave russe de Kaliningrad e a nord jè vagnate da 'u Mar Baltiche.

'A Pulonie jè 'na repubbleche parlamendare; 'u presidende d' repubbleche de ôsce a die jè Andrzej Duda, mendre 'u prime ministre (2023) jè Donald Tusk.

Ô state pulacche tène 'na storie longhe cchiù de 'nu millennie; jndr'ô XVI sèchele, sutte 'a dinastie Jagellone, jève une de le cchiù ricche e potende pajèsere d'Europe. 'U 3 másce 1791, 'a Confederaziune Pulacche-Lituane ha definite 'a Costituziune Pulacche de Másce, 'a prime costituziune scritte d'Europe. Picche cchiù nnande, 'a Pulonie non g'ète cchiù esistite pe' 123 anne, pe' 'a raggione ca jè state scucchiáte 'mbrà Russie, Austrie e Prussie. Le 'ndependenze ha state pigghate arrète jndr'ô 1918, nnande ad 'a Prime uerre mondiale, cumme Seconne Repubbleche Pulacche. Dope 'a Seconne uerre mondiale, hé devendate 'nu state satellite de ll'Aunìone Sovieteche, canosciute cumme Repubbleche Populare Pulacche (Polska Rzeczpospolita Ludowa o PRL). Jndr'ô 1989, le prime eleziune parzialmènde franghe dope 'a Seconne uerre mondiale, se sonde congluse cu 'u movimènde pe' 'a franghezze ca vinse condre 'u partite comuniste. Jndr'ô 1999 'a Pulonie jè state ammesse ad 'a NATO. 'A trasùte jndrà ll'Aunìone europèe jè avvenute 'u 1º másce 2004.