| Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Tadjikistan[2], Tagikistan, sau oficial Republica Tadjikistan (tadjică: Тоҷикистон; Ҷумҳурии Тоҷикистон, AFI:este o țară muntoasă, fără ieșire la mare, din Asia Centrală. Se învecinează cu Afganistan la sud, cu Uzbekistan la vest, cu Kârgâzstan la nord, și cu Republica Populară Chineză la est. Tadjikistanul, de asemenea, este situat lângă Pakistan, dar este separat de acesta prin coridorul Wakhan. Capitala țării este Dușanbe.
Teritoriul actual al Tadjikistanului este locuit încă din anul 4000 î.e.n.. De-a lungul timpului a fost sub dominația diferitelor imperii, dar cea mai lungă dominație a fost cea a Imperiului Persan, când era cunoscut sub numele de Neb pentru o scurtă perioadă de timp. De la finele secolului 4 î.e.n. până la începutul secolului 2 î.e.n. a făcut parte din Imperiul Bactrian. Odată parte a Imperiului Samanid, Tadjikistanul a devenit republică a U.R.S.S. în secolul 20, cunoscut sub numele de Republica Sovietică Socialistă Tadjikă.
După independență, Tadjikistan a suferit din cauza unui război civil devastator care a durat 5 ani, intre 1992 și 1997. După război, s-a instalat o stabilitate politică și ajutoarele străine au permis economiei țării să crească. Comerțul cu produse de bază, cum ar fi bumbacul și aluminiul, a contribuit în mare măsură la creșterea bunăstării generale. În Tadjikistan aproximativ 20% din populație trăiește cu mai puțin de 1,25 $ pe zi.
Tadjikistan înseamnă Patria tadjicilor. Sufixul -stan provine din limba persană și înseamnă teritoriu, țară,[3] iar tadjic reprezintă denumirea unui trib preislamic.[4]
Tadjikistanul este o țară situată în Asia Centrală, fiind una dintre cele mai mici țări din această zonă, ca suprafață și neavând acces la mare. Această țară se întinde în latitudine între 36º - 41º N și în longitudine între 67º - 75º E. Peste 50% din teritoriul Tadjikistanului se află la peste 3.000 de metri deasupra nivelului mării. Munții acoperă circa 90% din suprafața statului tadjic, principalul lanț muntos fiind Munții Pamir, cu vârfuri ce depășesc frecvent 7.000 de metri. Cel mai înalt vârf al acestor munți, pe teritoriul Tadjikistanului, este Ismail Somoni (7.495 m). Zone mai joase importante se află în nordul statului (Depresiunea Fergana), și în sudul statului (văile râurilor Kofarnihon și Vakhsh, râuri ce formează fluviul Amudaria).
Râurile Amudaria și Panj, ce formează granița naturală cu Afganistan, precum și ghețarii din munții Tadjkistanului sunt surse majore ce alimentează marea Aral. Rețeaua hidrografică a Tadjikistanului cuprinde peste 900 de râuri, al căror lungime însă nu depășesc 10 km. 2% din suprafața țării este ocupată de lacuri, cele mai importante fiind: Kayrakum, Iskanderkul, Kulikalon, Nurek, Karakul, Sarez, Shadau și Zorkul.
Majoritatea locuitorilor Tadjikistanului aparțin grupului tadjic, înrudit cu afganii și vorbitori ai unei limbi persane.
Capitala Tadjikistanului este Dușanbe (679.400 loc.), care în tadjikă înseamnă luni. Alte orașe importante sunt: Khujand (Hodjent) (165.012 loc.), Qurghonteppa (Kurgan-Tiube) (75.500 loc.), Khorugh (Horog) (29.992 loc.), capitala Regiunii Autonome Gorno-Badahșan, Kanibadam (47.190 loc.), Istaravshan (Urateppa) (60,200 loc.), Isfara (40.600 loc.), Panjakent (35,900 loc.), Murghab (4.001 loc.).
În 2013 Tadjikistanul, ca majoritate statelor central-asiatice foste comuniste, trece printr-o perioadă de dezvoltare destul de avansată în domeniul transporturilor.
